Parliamentary debates

Domnul Mihai Niţă:

"Cei care uită trecutul sunt condamnaţi să îl repete"

Preşedintele Republicii ne ceartă din nou, cu ţâfnă, că nu stăm cuminţi la "locurili" noastre. La preşedintele actual ne referim. Ne amintim că, pe la începutul lui Făurar, până spre Mărţişor, preşedintele dorea anticipate, zeflemisind apocalipsa virotică şi susţinea că e vorba de o gripă banală, nu de un virus diabolic. Apoi, cică Guvernul său a salvat milioane de vieţi pentru că ar fi intervenit din timp. Din timpul când făcea campanie pentru anticipate? Domnia Sa ne crede tâmpiţi, sau uituci? Aaaa, pardon! Ne crede doar proşti. De unde atâta insolenţă? Fostul ziarist, astăzi PNL-ist de frunte, zice că preşedintele găvăreşte elegant. Cu eleganţa sa remarcabilă a pus ştampila de "prost" pe românii care au îndrăzneala să nu gândească precum dânsul. După ce-a înţeles ce-a zis, a-ntors-o ca la Ploieşti, cerând scuze celor care n-au priceput ce-a zis. E şi acesta un mod original de a te scuza.

Deşi ar părea că trecem de la una la alta, vă adresez câteva întrebări edificatoare: vă mai amintiţi ce spunea lordul Chamberlain, premierul Regatului Unit din vremea când Hitler se pregătea să invadeze Europa? Acel aristocrat rasat replica ritos serviciilor secrete că un gentleman nu citeşte corespondenţa altui gentleman. Scena fusese declanşată de cererea MI6 de a spiona corespondenţa Germaniei naziste în centrele de triaj poştal, prioritar în Anglia şi în Bermude. Agenţii britanici aflaseră despre intenţiile criminale ale nemţilor şi căutau mijloace de contracarare. Urmare a refuzului exprimat de premier, s-a declanşat iadul, adică al Doilea Război Mondial. Cu jertfe greu de imaginat, greşeala catastrofală a lui Chamberlain a fost reparată de cel al cărui soclu este pângărit azi la Londra: premierul Churchill, care i-a succedat la conducerea guvernului.

Fac din nou apel la memoria dumneavoastră: vă amintiţi care a fost reacţia Occidentului la primirea celor dintâi informaţii despre lagărele de exterminare naziste? Responsabilii din Vest erau de părere că aşa ceva nu e posibil, că e manipulare menită să declanşeze reacţii nejustificate. Ce au găsit trupele americane şi sovietice când au preluat controlul militar în zonă? Imagini terifiante, greu de acceptat pentru oamenii cu mintea sănătoasă. Numai că, între timp, milioane de fiinţe fuseseră batjocorite şi ucise de călăii nazişti.

Vin acum să vă întreb, în anul de graţie 2020: vă interesează ce se petrece, în realitate, cu omenirea, inclusiv cu România? Suntem pregătiţi să înfruntăm şi alte adevăruri, în afară de cele oficiale? Marea majoritate a Parlamentului este alcătuită din oameni cu studii, ştiutori de carte, adică intelectuali. Ne asumăm răspunderea lipsei de reacţie la primele semnale că în lume se petrec fenomene grave, ascunse publicului larg? Este semnificativ pentru mersul lucrurilor când vedem că sunt arse cărţile, sunt interzise filmele artistice şi se distrug statuile? Ştiţi ce fel de oameni sunt cei care se comportă aşa? Ştiţi ce l-a făcut pe Hitler să turbeze de furie când se afla la apogeul puterii? Un film. Dictatorul, realizat de Charles Chaplin. A cheltuit sume enorme pentru asasinarea actorului, dar n-a reuşit, din fericire.

Pe 17 iunie ar trebui să marcăm Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU. Noi, care privim impasibil la jefuirea ţării, la devastarea nemiloasă a pădurilor noastre, ce am mai avea de zis la marcarea zilei de 17 iunie? Nu cumva suntem deja descalificaţi prin lipsa de reacţie la barbariile petrecute sub ochii noştri, care ne afectează de atâta vreme în mod ireversibil? Cred că înţelegeţi acum pentru ce v-am atras atenţia cu întrebări legate de istoria universală, dar şi de realităţile zilei.

Mulţi dintre noi l-am cunoscut pe răposatul Corneliu Vadim Tudor şi ne amintim de câte ori avertiza politicianul asupra unor crime şi dezastre care urmau să lovească România. N-am fost un adept al convingerilor sale politice, dar nu pot să nu-i recunosc predicţiile postum, fără să le asociez cu avertismentul celebrului filozof Santayana: "Cei care uită trecutul sunt condamnaţi să îl repete".

Optimist din fire şi un luptător convins, am speranţa că, în înţelepciunea sa, poporul român va trece şi peste această criză, aşa cum a depăşit şi situaţii mai grele. La fel sper să iasă la lumină întreaga planetă, îndepărtând pericolele mortale care o pândesc. Dar, indiferent de preţul acestor eforturi, guvernanţii trebuie să înţeleagă bine că n-au dreptul să se joace cu viaţa oamenilor, cu viaţa popoarelor pe care le conduc şi să înţeleagă că nu vor obţine admiraţie şi respect decât dacă ei înşişi vor fi exemple de urmat pentru cei mulţi.