Parliamentary debates

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

În consecinţă, trecem la continuarea programului nostru.

Deci, în continuare, cu o depăşire de 15 minute, trecem la partea a doua, răspunsuri la întrebări şi interpelări, şi prima parte a acestei şedinţe este primirea de răspunsuri la interpelări adresate primului ministru, probabil şi altor miniştri. Răspunde domnului Valentin Vasilescu, ministru Justiţiei, doamna Rodica Stănoiu în problema adopţiilor. Vă rog, doamna ministru.

Doamna Rodica Stănoiu:

Stimate domnule deputat,

Vă cer scuze de la început pentru întârzierea cu care vă răspund la această interpelare, dar cunoscând extrem de bine subiectul, am vrut să vin cu un răspuns mai documentat într-o poveste tristă care atunci când mi-a fost adusă la cunoştinţă, am crezut că face parte dintr-un film de groază şi nu realitate. Din păcate, este o tristă realitate şi ea continuă să fie aşa.

Interpelarea dumneavoastră adresată ministrului Justiţiei referitoare la modul în care au fost soluţionate plângerile adresate de Ciolca Mihaela mai multor instituţii cu privire la înfierea ilegală, în cursul anului 1990, a fiicelor sale minore, Ciobanu Irina Cristina şi Ciobanu Andreea Emilia de către două familii de cetăţeni francezi.

În anul 1990, Ciolca Mihaela care era divorţată a cunoscut întâmplător pe avocatul Pătraşcu Adrian. Avocatul care s-a interesat între timp de situaţia Mihaelei Ciolca şi a celor două fetiţe care i-au fost încredinţate după divorţ, i-a propus acesteia să efectueze o vizită de două săptămâni în Franţa împreună cu cele două copile la un văr al acestuia care a fost de acord să le invite.

Domnule deputat, cine în 1990 nu era tentat de o excursie în Franţa, să plece cu cei doi copii? Propunerea făcută de avocat a fost, din nefericire, acceptată de către Mihaela Ciolca şi în scurt timp, prin relaţiile pe care avocatul şi familia franceză le-a avut la Ambasada Franţei, a reuşit să obţină viză, dar numai pentru cele două fetiţe. Sosită la Bucureşti, familia franceză Burat Jeannie Gabriel şi Burat Marise Jeannie au convins-o pe Mihaela Ciolca să accepte ca fetiţele să meargă în Franţa, urmând ca dânsa să plece la rândul său mai târziu după ce va fi obţinută viza.

Ca urmare, cele două fetiţe au plecat în Franţa, de unde nu s-au mai întors niciodată, iar mama acestora nu a mai primit niciodată viza de plecare. Ulterior, bunica fetiţelor a aflat că prin Sentinţele civile 146 şi 147 din 17 septembrie 1997 ale Tribunalului Bucureşti, în baza unor documente false şi fără acordul părţilor s-a dispus adopţia cu efecte depline a copilului Andreea Emilia de către familia Remby Vincente şi Remby Maria care au domiciliu în Paris şi care nici nu au fost în România, cât şi a minorei Irina Cristina de către familia Burat Jeannie Gabriel şi Marise Jeannie care locuiesc la Lyon.

În această situaţie, bunica fetiţelor s-a adresat, prin mai multe memorii Preşedinţiei României, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne, susţinând că nu a cunoscut nimic în legătură cu aceste sentinţe şi că Ciolca Mihaela, mama fetiţelor, nu ar fi participat la şedinţa în care s-a judecat pricina, iar tatăl copiilor, Ciobanu Nicolae, care de asemenea nu a fost prezent, nu şi-a dat consimţământul la înfiere. Examinând sesizările primite, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a declarat recurs extraordinar împotriva celor două sentinţe, cale de atac admisă de Curtea Supremă de Justiţie, care a casat hotărârile şi a trimis cauza spre rejudecare la acelaşi tribunal. Rejudecând cererile, Tribunalul Bucureşti a respins Sentinţele 178 şi 179, cererile de adopţie formulate de familia franceză. Apelul declarat de cele două familii de cetăţeni francezi împotriva sentinţelor Tribunalului Bucureşti au fost respinse de către Curtea de Apel Bucureşti. Ministerului Justiţiei i-au trebuit nişte luni bune ca să comunice în Franţa aceste decizii.

Ulterior, din Franţa, de asemenea nişte luni bune a sosit răspunsul. La data de 7 octombrie, Curtea Supremă de Justiţie, prin Decizia 334 şi 335 din 1996 a admis recursurile declarate de cele două familii de cetăţeni francezi, apărate de Societatea civilă de avocaţi Valeriu Stoica şi Irinel Stoica, a casat hotărârile anterioare ale justiţiei noastre şi a încuviinţat adopţia cu efecte depline ale celor două minore. În motivarea soluţiei, printre altele, instanţa supremă a reţinut că intervalul de timp scurs de la data când s-au pronunţat deciziile 10 A şi 11 A din 7 martie 1995 de către Curtea de Apel Bucureşti şi până la data de 7 octombrie 1996, când s-a judecat recursul, o instanţă judecătorească din Franţa a încuviinţat adopţia minorelor de către cele două familii de cetăţeni francezi. Nemulţumită de modul în care a fost soluţionat dosarul de adopţii, Ciolcă Mihaela a formulat noi plângeri mai multor instituţii ale statului, printre care şi Comisia drepturilor omului din cadrul Senatului, preşedinte eram eu în acea perioadă.

În urma examinării plângerii numitei Ciolcă Mihaela, s-a întocmit un raport al comisiei prin care s-a solicitat Ministerului Public, Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, examinarea cu toată atenţia a dosarului, luarea măsurilor ce se impuneau.

Reexaminând dosarul de adopţii, Secţia judiciară civilă din cadrul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a concluzionat că nu este cazul să fie declarat recurs în anulare. În acelaşi timp, în privinţa plângerilor prin care Ciolcă Mihaela susţinea că avocatul Pătraşcu Adrian ar fi obţinut importante sume de bani în urma celor două adopţii, s-a decis neînceperea urmăririi penale împotriva sa de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Ca urmare, prin rezoluţia din 7 decembrie 1998, organele de urmărire penală au dispus clasarea.

Deşi consider şi în prezent că prin modul în care au fost adoptate cele două fetiţe de către cele două familii de cetăţeni francezi au fost încălcate cele mai elementare drepturi ale omului, desfiinţarea hotărârilor judecătoreşti menţionate nu a mai fost posibilă după 1 ianuarie 2001, când am venit la Ministerul Justiţiei, întrucât termenul pentru declararea recursului în anulare expirase.

În plan penal, reluarea cercetărilor nu mai este posibilă, întrucât avocatul Pătraşcu Adrian a decedat, iar pentru faptele reclamate s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale prevăzut de art.122 Cod Penal.

Referitor la opinia dumneavoastră, stimate domnule deputat, în sensul că nu facem tot ceea ce trebuie pentru lupta împotriva corupţiei, în răspunsul meu pe larg, vă arăt câteva din acţiunile pe care aproape în fiecare zi Ministerul Justiţiei le face. Este adevărat, domnule deputat, nu ies la televizor cu dosare pe care să le comentez şi n-am dreptul să o fac şi n-am să o fac niciodată.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Păcat!

Doamna Rodica Stănoiu:

Fac numai ceea ce, în limitele competenţei legale, mi se permite, dar vă asigur că este o muncă constantă, nespectaculoasă, de fiecare zi şi sunt convinsă că foarte curând o să aveţi rezultate care poate să vă convingă că lucrurile nu stau chiar aşa.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim, doamna ministru. Domnul Valentin Vasilescu are două minute la dispoziţie să se pronunţe în legătură cu răspunsul.

Domnul Valentin Vasilescu:

Răspunsul este cel normal, legal nu se mai poate face nimic, rămâne doar ca moral să încercăm, aceste fetiţe, aceşti oameni care au fost, contrar legii, această familie a fost destrămată cu sprijinul unor oameni care ulterior au ocupat funcţii importante în Ministerul Justiţiei, după cum aţi auzit, un avocat şi care există, nu a murit încă, şi poate că, reparând această greşeală, pentru viitor, vom reuşi să nu mai repetăm asemenea lucruri…

Domnul Eugen-Lucian Pleşa:

Să dea socoteală.

Domnul Valentin Vasilescu:

...pentru că repetarea lor este problema noastră şi nu ceea ce s-a întâmplat şi pe care nu le mai putem acum, legal, să le îndreptăm.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, înţeleg că sunteţi mulţumit de răspuns.

În continuare, la solicitarea domnului deputat Ludovic Mardari, care solicită măsuri pentru punerea în aplicare a Deciziei Curţii de Apel Timişoara în dosarul privatizării S.C.Bere Timişoara S.A....

Domnul Ludovic Mardari (din bancă):

Am prezentat şi în scris, dar regulamentul prevede să fie dezvoltat şi pe larg.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Dacă doriţi..., sigur, vă dăm cuvântul. Răspunde domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă numesc Mardari Ludovic, sunt deputat de Timiş al Partidului România Mare. Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu. Îmi pare rău că nu rămâne să-mi dea şi mie răspuns, aşa cum a procedat în cazul colegului meu.

Modul în care s-a făcut privatizarea la Societatea comercială Bere Timişoreana S.A. a fost în repetate rânduri în atenţia presei locale şi centrale. Legalitatea conducerii Asociaţiei PAS şi a Consiliului de administraţie al asociaţiei au constituit obiectul unui proces de lungă durată în justiţia română. La data de 6 noiembrie 2001 s-a formulat totuşi o decizie irevocabilă cu nr.949 în dosarul 6759/Com/2001 de către Curtea de Apel Timişoara prin care conducerea Asociaţiei PAS şi sediul acesteia urmează a fi predate reprezentanţilor legali. După o tergiversare de peste 3 luni, la data de 11 februarie 2002, executorul judecătoresc a pus în aplicare doar parţial sentinţa judecătorească, predând sediul reprezentanţilor legali, fără documente şi fără a realiza transferul conducerii. Partea adversă, conducerea actuală a Societăţii comerciale Bere Timişoreana S.A., a formulat o cerere pe calea ordonanţei prezidenţiale de întoarcere a executării, cerere acceptată în data de 28 februarie 2002 în dosarul 4770/2002, eliberându-se minuta sentinţei la data de 1 martie 2002, ora 9.30. În aceeaşi zi, până la ora 13.30, executarea silită s-a produs evacuând reprezentanţii legal din sediul Societăţii comerciale Bere Timişoreana S.A.

Rog să se observe că atunci când interesul o cere, justiţia este foarte promptă. În mai puţin de 4 ore, s-a pus în executare o hotărâre pronunţată, zic eu, ilegal.

Concluzia este una singură. Sentinţa nr.949 din dosarul 6759/Com/2001 din 6 noiembrie 2001, sentinţă definitivă şi irevocabilă, a rămas şi în prezent neaplicată.

Doamnă ministru, vă rog să vă exprimaţi în legătură cu această aberaţie juridică pe care mă abţin să o numesc altfel. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră adresată ministrului Justiţiei, referitoare la privatizarea S.C.Bere Timişoara S.A., vă comunicăm următoarele: din verificările dispuse, am constatat că susţinerile dumneavoastră legate de modul în care s-a făcut privatizarea S.C.Bere Timişoara S.A. nu se confirmă în ceea ce priveşte tergiversarea soluţionării acestei cauze.

Conform prevederilor art.123 din Constituţia României, în calitatea sa de instituţie a administraţiei publice centrale, Ministerul Justiţiei nu se poate pronunţa asupra problemelor de drept sau cu privire la situaţia de fapt din cauzele deduse judecăţii şi nici nu poate face recomandări instanţelor de judecată cu privire la modul de soluţionare a cauzelor cu care au fost învestite.

Potrivit dispoziţiilor art.18 alin.final din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, în nici o împrejurare, verificările efectuate de ministrul Justiţiei nu pot repune în discuţie ceea ce a fost deja judecat. Referitor la susţinerile în sensul că executarea silită, care a fost încuviinţată de către Judecătoria Timişoara, prin încheierea nr.34 din 9 ianuarie 2002, în dosarul 3/2002, la cererea creditorului Târnoveanu Ion, vă informăm că în urma verificărilor, s-a constatat că S.C.Bere Timişoara S.A. a formulat contestaţie la executare împotriva acesteia, cerere care a fost admisă prin sentinţa pronunţată de Judecătoria Timişoara la data de 14 februarie 2002 în dosarul 1713 din 2002 prin care au fost anulate formele de executare în dosarul 3/2002. Împotriva acestei soluţii, părţile interesate, respectiv domnii: Târnoveanu Ioan şi Comveş Mihai au posibilitatea să uzeze de căile de atac ordinare, astfel că toate aspectele legate de această cauză urmează să fie prezentate instanţelor învestite cu soluţionarea acestora, singurele în măsură să se pronunţe cu privire la nemulţumirile prezentate în memoriu.

Referitor la susţinerea că soluţia pronunţată în cauză privind contestaţia la executare se cunoştea înainte de pronunţare, precizăm următoarele: este adevărat că în ziua de 14 februarie 2002, în jurul orelor 15.00, judecătorul delegat pentru relaţia cu mass-media a comunicat unor ziarişti soluţia care a fost pronunţată în dosarul 1713/2002 privind contestaţia la executare. Soluţia a fost aflată de către judecătorul delegat pentru relaţia cu mass-media chiar de la judecătorul care a judecat pricina, care în aceeaşi zi, a scris în dosarul cauzei minuta rezultată în urma deliberării, minută care reprezintă expresia concisă a soluţiei pronunţate.

Deşi a pronunţat soluţia la data de 14 februarie 2002, înainte de ora 15.00, judecătorul a omis după scrierea minutei să o treacă şi în condica de şedinţă, aşa cum prevede regulamentul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti. Aşa se şi explică faptul că a doua zi, la ora 9.30, s-a constatat că la poziţia privind dosarul 1713/2002, condica de şedinţă era necompletată.

Aspectele prezentate au fost comunicate Curţii de Apel Timişoara şi s-a solicitat verificarea lor, urmând să fie luate măsuri disciplinare împotriva judecătorului vinovat.

Vă rog să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul Justiţiei.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnule deputat, în legătură cu răspunsul primit, aveţi două minute să vă exprimaţi satisfacţia sau insatisfacţia.

Domnul Ludovic Mardari:

Vreau să declar încă de la început că nu sunt mulţumit de răspuns şi aş vrea doar să mai adaug că nu trebuie să mai surprindă pe nimeni că peste 70-80% dintre cetăţenii acestei ţări nu mai au încredere în justiţia română. Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc şi cu scuzele de rigoare, totuşi trebuie să fac o anumită precizare în faţa colegilor noştri privind caracterul regulamentar al interpelărilor: conform art.162, interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi prin care se solicită explicaţia asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Guvernul, fiecare dintre membri săi, este obligat să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Camera poate acorda un nou termen.

Deci, v-aş ruga, chiar şi la capitolul "Întrebări" să ne uităm mai atent şi să nu transformăm, din păcate, aceste şedinţe de întrebări şi interpelări în consultări în legătură cu cauze şi cu probleme care privesc persoane sau persoane juridice şi procese în mod particular.

În continuare, datorită faptului că domnul Valentin Vasilescu care are două interpelări către ministrul Justiţiei, acceptă să primească răspunsul scris şi datorită programului încărcat al domnului ministru Şerban Mihăilescu care este prins în activitatea pe care o cunoaşteţi de reuniune a primilor miniştri din ţările candidate la NATO, o să rugăm să răspundă domnului Dumitru Bălăeţ.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Şerban Mihăilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu interpelarea adresată de domnul deputat Dumitru Bălăeţ legată de situaţia clădirii Biblioteca Naţională, din analiza care am făcut-o în ultima vreme, la solicitarea expresă a conducerii Bibliotecii Naţionale a României, finalul analizei proiectanţilor este următorul. Activitatea Bibliotecii Naţionale se va desfăşura în corpurile B, C, H, I, deci, acolo unde sunt şi acele două depozite şi în final, 53.000 de metri pătraţi vor fi alocaţi Bibliotecii Naţionale, cifră care este considerată corespunzătoare pentru această bibliotecă. În rest, există o altă suprafaţă de circa 45.000 de metri pătraţi care constă în săli, culoare şi birouri nefinisate în care dacă, într-adevăr, se va găsi o sursă de finanţare, se va putea amenaja un viitor sediu al Executivului pe o perioadă mai lungă.

Important este că Biblioteca Naţională va fi finalizată şi terminată în mai mult de jumătate din spaţiu care este acolo. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc. Domnule Dumitru Bălăeţ, vă rog să vă exprimaţi două minute.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Nu putem să punem întrebări acuma, dar eu am vizitat clădirea săptămâna trecută şi am constatat că o mare parte a ei este finalizată pentru activitatea Bibliotecii Naţionale. Greşeala care s-a făcut acolo de către conducerea bibliotecii şi la presiuni exterioare a fost că nu au mers în mod occidental pe amenajarea sălilor de lectură care trebuiau să intre în principal în activitate.

Socotesc că folosirea clădirii Bibliotecii Naţionale, proiectată după norme internaţionale, domnule Mihăilescu, de biblioteconomie cu toate rigorile caracteristice în acest sens, în decurs de aproape 20 de ani de tatonări şi de experienţă pe plan naţional şi mondial, nu trebuie să primească o altă activitate şi că reluându-se într-un mod mai clar o serie de discuţii atente cu conducerea Bibliotecii Naţionale şi în special cu cei care realizează investiţia, chiar cu banii puţini pe care i-a dat bugetul pe anul acesta, noi putem pune, într-o anumită măsură, în activitate biblioteca. vă rog foarte mult să ducem discuţii operative, pentru că ştiu că şi dumneavoastră sunteţi ocupat acum pe argumente concrete, pro şi contra, pentru a găsi o soluţie mai adecvată în această privinţă. Socotesc că cei 45.000 de metri pătraţi pe care dumneavoastră îi consideraţi că ar putea să intre în atribuţiile Guvernului şi în folosinţa Guvernului necesită reamplasări, investiţii mult mai mari decât cele care pot fi necesare pentru spaţiul ca bibliotecă. De aceea, vă rog foarte mult să ducem discuţii poate chiar la dumneavoastră sau aici la bibliotecă pentru a găsi o soluţie mai bună decât aceasta, pe care o socotesc absolut nesatisfăcătoare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat, şi vă mulţumim domnule ministru pentru răspunsul pe care l-aţi dat, chiar dacă domnul deputat, după obiceiul parlamentar, evident că nu s-a declarat mulţumit. V-aş face propunerea, pentru că următorul pe listă este domnul Eugen Nicolaescu şi pentru că dumnealui lipseşte, să o invităm pe o colegă a Grupului parlamentar PNL, pe doamna Mona Muscă să dezvolte interpelarea şi apoi să primească răspunsul de la doamna Maria Manolescu.

Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Interpelarea se adresează ministrului finanţelor publice, Mihai Tănăsescu. Obiectul interpelării: situaţia acordării de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în conformitate cu Legea nr.9/1998.

Potrivit Legii nr.9/1998, cetăţenii români prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940, au dreptul la despăgubiri pentru bunurile imobile pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei.

În prezent, în judeţul Caraş-Severin există 19 dosare, iar în Timişoara şi în judeţul Timiş, mult mai multe, prin care se solicită acordarea de compensaţii în conformitate cu prevederile acestei legi.

În unele cazuri, prefectura a aprobat cererile cetăţenilor privind plata despăgubirilor pentru o serie de bunuri trecute în proprietatea statului bulgar, însă nu s-a trecut încă la acordarea sumelor cuvenite.

Respectarea dreptului la proprietate este fundamental într-o societate democratică, iar acordarea de despăgubiri este un drept al cetăţenilor, şi nu o concesie făcută lor.

În aceste condiţii, vă rog, domnule ministru, să binevoiţi a preciza în ce stadiu se află aplicarea Legii nr.9/1998, când estimaţi că vor fi soluţionate cererile cetăţenilor şi când vor fi acordate sumele care li se cuvin drept despăgubire.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Invităm pe doamna Maria Manolescu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor, pentru răspuns.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la interpelarea doamnei deputat Mona Muscă, nr.321/2002, cu privire la situaţia acordării de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în conformitate cu Legea nr.9/1998, Ministerul Finanţelor Publice comunică următoarele.

"Până în acest moment, Comisiei centrale pentru aplicarea Legii nr.9/1998 i-au fost transmise de comisiile judeţene un număr de 4.795 de dosare, prin care se propune acordarea de despăgubiri cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma semnării Tratatului dintre România şi Bulgaria.

Menţionăm că dosarele sunt analizate de Comisia centrală pentru aplicarea Legii nr.9/1998 proporţional, pe judeţe, în ordinea sosirii şi înregistrării lor la Ministerul Finanţelor Publice.

Precizăm că actuala Comisia centrală, de când şi-a început activitatea, respectiv din luna mai 2001, şi până în prezent, a analizat peste 800 de dosare, cu o valoare a compensaţiilor de 180 de miliarde lei, comparativ cu comisia anterioară care, în anii 1999 şi 2000, a analizat numai 351 de dosare, cu o valoare a compensaţiilor de 73 de miliarde lei.

Activitatea de validare şi invalidare a Comisiei centrale pentru aplicarea Legii nr.9/1998 este îngreuiată de numărul mare de dosare, precum şi de faptul că majoritatea hotărârilor comisiilor judeţene au fost invalidate de Comisia centrală, nefiind respectate prevederile legale.

În momentul de faţă, s-a intensificat activitatea de analizare a dosarelor şi emiterea de hotărâri de validare-invalidare, de către Comisia centrală pentru aplicarea Legii nr.9/1998. În acest sens s-a decis ca şedinţele membrilor Comisiei centrale pentru aplicarea legii să aibă loc săptămânal, pentru a se studia un număr cât mai mare de dosare.

Cu privire la judeţele la care faceţi referire, precizăm că Comisia judeţeană Timiş a transmis, în vederea validării Comisiei centrale pentru aplicarea Legii nr.9/1998, un număr de 294 de dosare, iar Comisia judeţeană Caraş-Severin pentru aplicarea Legii nr.9/1998, un număr de 19 dosare.

Menţionăm că, până la această dată, Comisia centrală pentru aplicarea legii a analizat 20 de dosare din judeţul Timiş, însă, datorită faptului că acestea nu erau întocmite în mod corespunzător, pentru 19 dosare s-au emis hotărâri de invalidare şi au fost retransmise comisiei judeţene pentru completare şi corectare.

Totodată, precizăm faptul că de la judeţul Caraş-Severin a fost luat în analiză de către Comisia centrală o singură hotărâre a comisiei judeţene, întrucât toate hotărârile din acest judeţ sunt emise în iunie 2001, pe când, de la celelalte judeţe sunt foarte multe hotărâri emise cu mult mai înainte de data respectivă.

Vă aducem la cunoştinţă că toate hotărârile emise de Comisia centrală pentru aplicarea Legii nr.9/1998 se comunică de îndată fiecărui beneficiar.

În concluzie, arătăm faptul că la nivelul Comisiei centrale se desfăşoară activitate intensă de analizare a hotărârilor primite de la comisiile judeţene, chiar dacă membrii acestei comisii îşi realizează această sarcină în afara atribuţiilor de serviciu, de regulă peste programul de lucru.

Cu stimă". Semnează răspunsul domnul ministru al finanţelor publice, Mihai Tănăsescu.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat, dacă aveţi o intervenţie? Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc foarte mult pentru stadiul în care se află Legea nr.9/1998. Asta am înţeles din analiza prezentată de doamna secretar de stat Maria Manolescu.

Celelalte întrebări, când estimaţi că vor fi soluţionate cererile şi când vor fi acordate sumele care le revin din despăgubire?, la aceste două întrebări, însă, nu am primit răspuns.

Am înţeles că se întruneşte comisia o dată pe săptămână, dar, în acelaşi timp, am înţeles că vă plângeţi de numărul mare de cereri.

În situaţia aceasta, nu credeţi că s-ar putea întâlni comisia mai des pentru a soluţiona mai multe cereri? Ar fi mai eficient.

Pe de altă parte, aş solicita, dacă aveţi atâtea returnări de întocmire de cereri, poate că procedura transmisă la judeţe nu a fost corectă. Şi atunci, ar fi bine ca să aveţi amabilitatea să informaţi persoanele respective ce anume le lipseşte din dosar, în ce constă viciul dosarului, pentru că aşa se pot returna şi a doua oară şi a treia oară şi sunt oameni, în general, foarte în vârstă cei care vă solicită drepturile la care sunt îndrituiţi prin lege.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Stimaţi colegi,

O să vă rog să acceptaţi, şi datorită aglomerării, dar şi mai ales aglomerării din partea unor grupuri parlamentare, a interpelărilor, dar şi pentru a fi elegant, să dăm cuvântul, pentru a-şi dezvolta interpelarea, dacă doreşte, doamnei Liliana Naum, o colegă de-a noastră, şi, dacă nu doreşte să facă această dezvoltare, probabil a depus-o scris, rugăm pe domnul Gheorghe Predilă, secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru a răspunde.

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin persoana domnului ministru Ilie Sârbu, care semnează răspunsul la interpelare, vă prezintă următoarele:

Care au fost măsurile luate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor privind repunerea în funcţiune a sistemului de irigat pe teritoriul României, pentru a diminua efectele secetei?

Având în vedere că această secetă vine din urmă cu 4 ani, pentru a elimina efectele acesteia, care nu sunt uşor de suportat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin Societatea Naţională de Îmbunărăţiri Funciare, a întocmit un program de punere în funcţiune a amenajărilor de irigaţii, pentru campania acestui an.

În conformitate cu prevederile Programului de guvernare, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare trebuie să pună în funcţiune, până la sfârşitul acestei luni, supraţa de 1.412.960 de hectare.

Întrucât deficitul de echipament de irigaţii este foarte mare, pentru campania de irigaţii a acestui an, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare va pune în funcţiune, la data de 31 martie, suprafaţa de 1.072.000 de hectare.

Vreau să fac precizarea că nu diferenţa de suprafaţă de pus în funcţiune ar fi o problemă, ci nu vrem să mai cheltuim bani pentru o suprafaţă pe care noi apreciem că în perioada următoare nu va beneficia de echipament de irigat. Deci, nu am vrea să mai păţim să reluăm punerea în funcţiune, cum s-a mai întâmplat cu alte suprafeţe.

Până acum, au fost pregătite din 1.476 de staţii de pompare şi s-au acordat subvenţii în acest an pentru punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii de 1.441 de miliarde de lei.

A doua întrebare se referă la suprafaţa de teren agricol, care preconizăm să fie irigată efectiv în acest an.

Din suprafaţa, care am afirmat că este de 1.072.000 de hectare, este asigurată în momentul de faţă cu echipament de irigat suprafaţa de 524 de mii de hectare, poate fi asigurată cu echipament de udare prin achiziţionarea de instalaţii de către producătorii agricoli, beneficiind de Ordinul nr.117 din acest an, până la 30 mai, încă 100 de mii de hectare. S-au contractat până acum efectiv 673 de mii de hectare de teren pentru irigat.

Vreau să vă spun că din Fondul de Dezvoltare a Agriculturii Româneşti, fond constituit la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor din privatizările societăţilor comerciale şi redevenţe, sau concesionări, 536 de miliarde vor fi destinate efectiv achiziţionării de echipament de irigat sub forma unei subvenţii de 70% din valoarea unei instalaţii de irigat.

Sunt luate măsuri, s-au făcut discuţii, s-au făcut înţelegeri, protocoale cu unităţile care fabrică sistemele acestor instalaţii de irigat şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor face orice efort posibil ca acete 536 de miliarde să revină sub formă de subvenţii pentru asociaţiile utilizatorilor de apă, sau pentru agenţii economici care asigură 30% avans din programul de irigat şi care au la dispoziţia lor 30% din valoarea echipamentului de irigat.

Acesta este răspunsul pentru dumneavoastră.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim.

Doamnă deputat, dacă aveţi comentarii la acest răspuns? Înţeleg că nu aveţi.

În legătură cu răspunsul care trebuia să-l primească la interpelare domnul deputat Emil Rus privind situaţia postprivatizare existentă la Societatea Comercială MOPAL S.A. Bistriţa, domnul Iacob Zelenco, secretarul de stat de la Ministerul Finanţelor, este la Senat tot în şedinţă de interpelări şi întrebări.

O întreb pe doamna Maria Manolescu dacă, având în vedere că şi dumneaei primise aceeaşi întrebare – n-am înţeles de ce, sincer -, dar nu înţeleg de ce au existat două interpelări cu acelaşi obiect?

Domnul Emil Rus (din bancă):

Nu este aceeaşi întrebare. Problematica era diferită, pentru unul şi pentru altul.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimate domnule deputat Rus, aş vrea să vă spun că avem nişte prevederi regulamentare, care spun că nu se poate face decât o singură interpelare din partea unui grup parlamentar într-o şedinţă, şi anume a doua se poate face în condiţiile în care există timp, deci, ca să spun aşa, după ce timpul de o interpelare pentru fiecare grup s-a săvârşit. Mă surprinde că dumneavoastră aţi făcut două, cu acelaşi subiect, pentru doi secretari de stat. Din cauza aceasta mă surprinde.

Bun. Vreţi să dezvoltaţi. Dacă vreţi să dezvoltaţi interpelarea, aveţi trei minute, conform regulamentului.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Domnilor parlamentari,

Problematica interpelării a fost transmisă în scris la cele două ministere. Pentru domnul Ovidiu Tiberiu Muşetescu, care reprezintă Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului, întrebarea era: în acest context vă solicit, domnule ministru, trimiterea unei echipe de control care să verifice toate acţiunile postprivatizare care au avut loc la S.C. MOPAL Bistriţa S.A., precum şi alte societăţi comerciale. Şi am dat exemplu: COVOARE, METALURGICA din Beclean, MEFIL Bistriţa, MINA Valea Vinului din cadrul Exploatării Miniere Rodna, în care există aceleaşi neajunsuri, pe aceeaşi temă.

Referitor la cealaltă interpelare, pe aceeaşi problematică, trimisă domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor publice, întrebarea, solicitarea mea era: domnule ministru, să dispuneţi o analiză de fond asupra modului în care au fost sancţionate emiterile unor cecuri fără acoperire de către cei menţinaţi mai sus.

Deci, erau întrebări diferite.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc.

O rugăm pe doamna Maria Manolescu, secretar de stat, să răspundă din partea Ministerului Finanţelor.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Manolescu:

Interpelarea primită făcută de către domnul deputat a fost transmisă Băncii Naţionale a României.

Bănca Naţională a României, respectiv Direcţia Reglementare şi Autorizare, a răspuns următoarele:

Ca răspuns la interpelarea domnului deputat Emil Rus, solicitată Ministerului Finanţelor Publice, de către Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, vă facem cunoscut că, până în prezent, în baza de date a Centralei incidentelor de plăţi, există două unităţi cu denumirea MOPAL – ne spune Bănca Naţională a României, şi anume există Societatea Comercială MOPAL S.A. Bistriţa, cu codul fiscal 3094-999, care înregistrează 83 incidente de plată, din care 4 incidente de plată cu cecuri determinate de motive minore, pentru care suma refuzată a fost de 972 milioane lei, şi 79 incidente de plată cu bilete la ordin, din care 74 determinate de motive majore, pentru care suma refuzată a fost de 11 miliarde 367 milioane lei, iar 5 determinate de motive minore, pentru care suma refuzată a fost de 257 milioane lei.

Întrucât incidentele de plată cu cecuri înregistrate la Centrala incidentelor de plăţi nu sunt conforme cu art.2, lit.c) şi lit.e) din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea şi funcţionarea la Bănca Naţională a României a Centralei incidentelor de plăţi, pe numele Societăţii Comerciale MOPAL S.A. Bistriţa, cu codul fiscal menţionat mai sus, nu s-a instituit interdicţia bancară de a emite cecuri – comunică Banca Naţională.

Cea de a doua societate, care figurează cu aceeaşi denumire, MOPAL, respectiv Societatea Comercială MOPAL Bistriţa, Sucursala municipiului Bucureşti, cu codul fiscal 1326-7230, care înregistrează 144 incidente de plată, din care 54 incidente de plată cu cecuri, din care 53 determinate de motive majore, pentru care suma refuzată a fost de 5 miliarde 289 milioane lei, şi un incident determinat de motiv minor, pentru care suma refuzată a fost de 7 milioane de lei; 90 de incidente de plată cu bilete la ordin, din care 83 determinate de motive majore, pentru care suma refuzată a fost de 7 miliarde 181 milioane lei şi 7 determinate de motive minore, pentru care suma refuzată a fost de 569 milioane lei.

Întrucât incidentele de plată cu cecuri înregistrate la Centrala incidentelor de plăţi sunt conforme cu art.2 lit.c) şi lit.e), din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei incidentelor de plăţi, pe numele Societăţii Comerciale MOPAL Bistriţa, Sucursala Bucureşti, cu codul fiscal menţionat, s-a instituit interdicţia bancară de a emite cecuri în perioada 2 noiembrie 2001, până la 17.I.2003.

Banca Naţională menţionează că, în conformitate cu prevederile art.37 din Legea nr.58/1998, aceste informaţii nu pot fi făcute publice.

Beneficiarul unui CEC, respectiv bilet la ordin, căruia i s-a refuzat suma de încasat, are posibilitatea recuperării acesteia de la obligatul la plată, adresându-se judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul de plată indicat în CEC sau bilet la ordin. Pentru aceasta, trebuie să urmeze procedura juridică prevăzută în Legea nr.59/1934 asupra CEC-ului, modificată prin Legea nr.83/1994, sunt enumerate aici toate articolele la care se face referire, respectiv Legea nr.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificată prin Legea nr.83/1994, de asemenea, cu număr important de articole la care se face referire.

Acestea sunt răspunsurile tehnice la care Banca Naţională s-a pronunţat, urmare interpelării dumneavoastră. Răspunsul scris vi-l putem înmâna.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute pentru comentarii.

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru, dumneavoastră mi-aţi prezentat un răspuns, pentru care se cuvine să vă mulţumesc.

Eu cred şi sper că am sensibilizat Ministerul Finanţelor şi eu cred în intrarea în normalitate a acestor unităţi economice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Aş avea rugămintea, din aceleaşi motive pe care le-am expus şi în legătură cu domnul ministru Şerban Mihăilescu, să permitem dezvoltarea interpelării domnului Damian Brudaşca - propunere privind introducerea pe lista monumentelor cu valoare excepţională a Bisericii din Cizer, din partea patrimoniului Muzeului Etnografic al Transilvaniei -, urmând să-i răspundă domnul Opriş.

Aveţi trei minute, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Vă mulţumesc.

Eu am supus atenţiei primului-ministru această chestiune, de introducere pe lista monumentelor cu valoare excepţională, a Bisericii din Cizer, situată în Parcul Etnografic "Romulus Vuia", monument care face parte din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Biserica din Cizer a fost construită în urmă cu circa 230 de ani de către Horia, după cum atestă inscripţia de pe bârna din bolta naosului.

Pe plan constructiv, prezintă forma cea mai evoluat㠖 pronaos poligonal, naos dreptunghiular, altar poligonal, cu pereţi decroşaţi şi pridvor pe trei laturi, cu stâlpi cu arcade semicirculare. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile tavanului se ridică stâlpii turnului de galerie deschisă şi coif octogonal. Temele pictate sunt teme iconografice tradiţionale.

Monumentul a fost transferat de către Comisia monumentelor istorice în anul 1968. Acoperişul a prezentat deteriorări pe suprafeţe mari, ceea ce a permis infiltrarea apei de ploaie până la stratul pictural.

Demersurile făcute, inclusiv de către cel care vă vorbeşte, pentru restaurarea acoperişului, au contribuit la obţinerea în anul 2000 a circa 400 de milioane pentru înlocuirea în totalitate a acestui acoperiş.

Starea de conservare a stratului pictural a fost influenţată de factorii abiotici şi biotici, care au accelerat procesul de îmbătrânire a materialelor, înregistrându-se deteriorări şi degradări multiple. Fiind foarte fragilizat, se observă exfolieri, caracliuri, desprinderi, pierderi de pe suprafeţe mari, urme de săruri provenite din infiltraţii, depuneri de murdărie şi fum. Lipsesc pânzele de îmbinare pe suprafeţe mari, sau sunt sfişiate la îmbinarea grinzilor. Exfolierile, cu pierderile de strat pictural, periclitează toată pictura bisericii.

Am înaintat un dosar complet, cu fotografii realizate în legătură cu aceste picturi, prezentând domnului prim-ministru şi implicit ministerului de resort starea reală a acestui monument, pentru care, în calitatea pe care o am, am solicitat facilitarea introducerii monumentului pe lista monumentelor cu valoare excepţională, restaurate sub egida UNESCO.

având în vedere faptul că atât Primăria municipiului Cluj-Napoca, în a cărei competenţă administrativă nu se află monumentele din Parcul Vuia, cât şi Consiliul judeţean, contribuie în momentul de faţă cu sume substaţiale pentru repararea clădirii principale a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, am solicitat primului-ministru alocarea, eventual din fondurile speciale ale Guvernului, a circa 1,2 miliarde de lei pentru efectuarea lucrărilor de primă necesitate în acest sens, iar, ulterior, prin includerea pe lista UNESCO, sperăm ca lucrurile să fie soluţionate într-o formă conformă cu valoarea excepţională pe care o are acest monument unicat în Transilvania.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Ioan Opriş. Dacă vreţi să daţi un răspuns, sperăm mai succint decât descrierea situaţiei monumentului, aşa cum a făcut-o domnul deputat.

Vă rog.

Domnul Ioan Opriş (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Programul naţional de restaurare, respectiv bugetul alocat acestuia, este destinat finalizării sau continuării numărului mare de lucrări complexe de restaurare, iniţiate în anii trecuţi, şi poate acoperi, doar în minimă măsură şi în situaţii de urgenţă, lucrări la obiective noi. Ca atare, Programul de restaurare pentru anul 2002 este deja definitivat la data la care soseşte solicitarea domnului deputat, nemaiputând fi inclus în programul lucrărilor.

Având în vedere faptul că monumentul este cuprins în patrimoniul Muzeului Etnografic Cluj, acesta se putea oricând adresa fie Direcţiei muzee, Colecţia arte vizuale, fie Direcţiei monumentelor din Ministerul Culturii şi Cultelor, în vederea informării acestuia cu privire la starea de conservare a clădirilor, la necesităţile de lucrări de restaurare şi la solicitările de finanţare.

Toate solicitările de finanţare, extrem de numeroase, sunt peste 600, vor fi luate în considerare la întocmirea Programului naţional de restaurare pentru anul 2003, în măsura în care bugetul alocat va permite execuţia de lucrări noi şi în funcţie de valoarea, de starea de conservare şi de posibilităţile reale de cofinanţare.

În acest sens, dosarul privind finanţarea lucrărilor de restaurare a picturii Bisericii din Cizer rămâne în evidenţa Direcţiei monumentelor istorice, fiind, însă, necesară completarea lui cu referate şi documentaţii de specialitate.

De altfel, Muzeul Etnografic al Transilvaniei are calitatea de muzeu judeţean şi, în conformitate cu Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Legea nr.69/1991 a administraţiei publice locale, intră în atribuţiile Consiliului judeţean Cluj, asigurarea protejării monumentelor istorice, respectiv alocarea de resurse financiare în acest loc.

Ca o completare, în acest an, numai la Cluj sunt alocate 5 miliarde 400 milioane lei pentru restaurări de monumente istorice.

La pct.2 – solicitarea de introducere a Bisericii de la Cizer pe listele monumentelor cu valoare excepţională, aflate sub egida UNESCO, în momentul de faţă România deţine deja un număr de 30 de monumente înscrise în această listă, Ministerul Culturii şi Cultelor finanţând toate lucrările de restaurare la acesta.

Propunerile de includere a unor noi monumente pe lista patrimoniului cultural naţional urmează o procedură foarte laborioasă. Vor fi luate în discuţie, în cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, în urma analizării documentaţiei întocmite în conformitate cu cerinţele UNESCO.

Îi mulţumesc domnului deputat pentru interesul pe care-l arată şi demersurile făcute pentru monumentele din judeţul Cluj.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Îi mulţumim domnului secretar de stat.

Domnule deputat, două minute aveţi pentru a face un comentariu.

Domnul Damian Brudaşca:

Şi eu îi mulţumesc domnului profesor pentru acest răspuns.

Vreau să-l informez că problematica a fost adusă la cunoştinţa ministerului din care face parte, încă din anul 1999. Apelurile făcute de către conducerea muzeului s-au lovit, însă, la nivele inferioare competenţei domnului secretar de stat, de o serie de reacţii care nu-şi găsesc locul la un minister care are menirea să conserve şi să pună în siguranţă patrimoniul cultural naţional.

Îl informez încă o dată pe domnul ministru că au fost făcute aceste demersuri, că, chiar dacă este vorba de un muzeu care intră în competenţele administrative ale consiliului judeţean, consiliul judeţean alocă bani pentru repararea clădirii sediului central al acestui muzeu şi, în momentul de faţă, resursele pe plan local cumulate ale primăriei şi consiliului judeţean nu sunt suficiente pentru a scăpa de la distrugere acest monument unicat.

Nu ştiu care sunt criteriile, nu am competenţa şi pregătirea adecvate, nu ştiu care sunt criteriile pentru includerea unui monument pe listele cu valoare excepţională şi sub egida UNESCO, însă aş dori ca domnia sa, în calitate de om de cultură, cu state vechi în materie, să se aplece cu toată competenţa pe care i-o admir, având de-a face cu un monument unicat care are conotaţii nu doar cultural-estetice, ci şi naţionale şi istorice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Şi noi vă mulţumim.

Am rugămintea în continuare, dacă doamna Mihaela Muraru Mândrea se află aici. Da. Vă rog, pentru a dezvolta, dacă vreţi, interpelarea adresată Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Nu mai doriţi? Da. Aşteptaţi răspunsul.

Atunci, invit pe doamna Luminiţa Gheorghiu, secretar de stat la acest minister, să răspundă în legătură cu aspecte discriminatorii pe criterii de vârstă şi sex ale procedurii de acreditare pentru sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Doamna deputat Mihaela Muraru-Mândrea,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următorul răspuns semnat de doamna ministru Daniela Bartoş.

În prezent, ne confruntăm cu un contingent de aproximativ 3000 de medici şi farmacişti fără loc de muncă, din care 1500 sunt specialiştii seriilor octombrie 2001 şi martie 2002, restul fiind medici de medicină generală, stomatologie generală şi farmacişti, promoţia 2000, care au obţinut dreptul de liberă practică a profesiilor în urma efectuării stagiaturii de un an de zile, conform prevederilor Legii 41/2002.

Pentru rezolvarea acestei situaţii, s-a convenit cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi cu colegiile profesionale, ca medicii şi farmaciştii care întrunesc condiţiile de pensionare să fie menţinuţi în activitate până la data de 1 iulie 2002 pentru ca în acest interval să se organizeze într-o primă etapă concursul de ocupare a posturilor pentru specialişti. Concursul este programat, conform şi procedurii legale de afişare, în data de 15 aprilie 2002 şi, în funcţie de gradul de ocupare a acestor posturi, se vor lua măsuri de soluţionarea situaţiei medicilor de medicină generală, stomatologi, farmacişti cu drept de liberă practică, promoţia 2000, precum şi a medicilor şi a farmaciştilor care depăşesc limita de vârstă prevăzută de lege.

În conformitate cu prevederile art.9 alin.1 din Legea 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului medicilor din România, cu modificările şi completările ulterioare, publicate şi republicate în Monitorul Oficial, se precizează în mod imperativ: "Medicii au dreptul la pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă la împlinirea vârstei de 60 de ani femeile şi 65 de ani bărbaţii, cu excepţia doctorilor în ştiinţe medicale care pot rămâne în activitate pînă la vârsta de 65 de ani femeile, respectiv 60 de ani bărbaţii."

Vă rugăm să aveţi în vedere această situaţie de fapt şi de drept existentă în sistemul de sănătate, faptul că foarte mulţi medici, deci absolvenţi ai acestor facultăţi nu îşi au locuri de muncă. Raportat la această situaţie, s-a găsit înţelegerea de prelungire a exercitării şi a ocupării funcţiilor avute până în prezent la o parte din medici, iar în urma concursului, aceste posturi în măsura în care vor fi ocupate conform pregătirii profesionale, să fie ocupate de cei care sunt tineri şi nu au un loc de muncă.

Sigur, în prezent, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a gândit şi va lucra la o modificare a Legii 74 privind funcţionarea Colegiului Medicilor şi poate se vor găsi şi alte echivalente în sensul întrebării, interpelării dumneavoastră.

Vă mulţumim.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, doamna secretar de stat.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Îi dau şi răspunsul scris doamnei deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, doamna deputat. Aveţi două minute.

Doamna Mihaela Muraru-Mândrea:

Mulţumesc pentru răspuns.

Am în continuare însă o nedumerire. De ce femeile medic trebuie să iasă la 60 de ani şi bărbaţii la 65 de ani? Ştiu că din statisticile pe care le avem, în general, femeile se menţin mult mai bine şi au un coeficient de inteligenţă mai mare după 60 de ani şi nu înţeleg de ce nu ies la aceeaşi vârstă dacă doresc acest lucru. Pentru ce această disciminare pe vârstă între femei şi bărbaţi? Este un medic la 65 de ani mai bun decât un medic femeie la 60 de ani? Cum putem cântări lucrul acesta? Adică de ce există această diferenţă? Eu nu am găsit răspuns. Probabil că nu numai Ministerul Sănătăţii are această problemă ci şi toţi ceilalţi şi poate că legislaţia muncii trebuie regândită, pentru că nu cred că această diferenţă este reală.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Vă rog, aveţi şi dumneavoastră la dispoziţie două minute.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Numai un minut.

Legea nr.74 este emisă în 1995, iar raportarea la vârsta femeilor şi a bărbaţilor de pensionare se face la cadrul general al vârstei prevăzute de Legea pensiilor.

Aşa cum am precizat, gândim o rerecorelare a vârstei în raport şi de statisticile care ne sunt puse la dispoziţie pe linie de sănătate. Dar trebuie corelat şi cu Legea pensionării, deci cu cadrul general. Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim pentru răspuns şi cu adevărat cred că răspunsul nu trebuia cerut de la Ministerul Sănătăţii, ci de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru că este de fapt un aspect privind vârsta de pensionare în parametrii generali, chiar dacă femeile, aşa cum susţine doamna deputat, după 60 de ani dovedesc un coeficient superior de inteligenţă bărbaţilor.

O să trecem în continuare la a vă informa că domnul Ludovic Mardari este dispus să primească răspunsul scris din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi deci domnul Radu Damian poate să-i transmită acest răspuns scris.

Ca şi în situaţia domnului Eugen Nicolaescu care va primi răspunsul scris în legătură cu interpelarea dumnealui.

Trecem mai departe. Interpelarea adresată Ministerului Finanţelor de Ştefan Baban privind "Legea bunului plac pe banii contribuabililor". Dacă domnul Ştefan Baban este aici. (Domnul deputat Ştefan Baban nu mai prezintă interpelarea)

Numai răspunsul din partea doamnei secretar de stat Maria Manolescu. Vă rog.

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la interpelarea domnului Ştefan Baban în legătură cu omiterea prevederii legale privind obligaţia statului de a plăti penalizări pentru fiecare zi de întârziere la plata diferenţelor reţinute în plus la impozitul pe venit, Ministerul Finanţelor comunică următoarele:

În conformitate cu prevederile art.67 din Ordonanţa Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează majorări de întârziere.

În cazul în care din decizia de impunere rezultă diferenţe de impozit de restituit de la bugetul de stat, sumele plătite în plus se compensează cu obligaţiile neachitate în termeni din anul fiscal curent, iar diferenţa se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

Conform prevederile legale actuale, pentru depăşirea termenului de restituire de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere nu se calculează şi nu se datorează majorări de întârziere.

În prezent, vă comunicăm că Ministerul Finanţelor Publice elaborează proiectul Legii privind realizarea creanţelor, act normativ ce va înlocui Ordonanţa Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanţelor bugetare cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de cele solicitate de domnul deputat, vă precizăm că noua reglementare va cuprinde şi prevederea conform căreia pentru sumele plătite în plus în contul obligaţiei bugetare şi rămase de restituit plătitorilor după epuizarea tuturor compensărilor, se vor calcula dobânzi până la data restituirii.

Acesta este răspunsul Ministerului Finanţelor Publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnul deputat. Vă rog. Aveţi două minute pentru comentariu.

Domnul Ştefan Baban:

Numai un minut.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Aveţi două.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este corect ca statul, atâta vreme cât mă penalizează pe mine ca cetăţean că întârzii nişte plăţi, şi statul să-mi plătească mie penalităţi dacă întârzie vis-a-vis de mine. Cred că este o chestiune corectă într-un stat de drept. Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Şi eu cred că aveţi dreptate, dar înţeleg din răspunsul dat că există această prevedere în perspectiva noii legi, ceea ce oricum este un mare progres, sinceri să fim, pentru că un izvor al corupţiei cu care se luptă şi Guvernul şi toată lumea şi nu reuşim să o apucăm este şi nerambursarea decât în urma unor intervenţii a unor drepturi băneşti de către stat.

Vreau în continuare să rog pe doamna Maria Manolescu să răspundă domnului Octavian Sadici în legătură cu intrarea în ţară, cu scutirea de taxe vamale, a importurilor de ouă din Republica Moldova.

Sper că este domnul Sadici în sală. Da, este. Şi acceptaţi să nu mai dezvoltaţi interpelarea, ca să mai fie încă timp pentru unul-doi colegi să primească şi dumnealor răspunsuri pînă la 19,30? Da.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Voci din sală:

Trebuie să prelungiţi cu un sfert de oră, pentru că interpelările au început mai târziu de un sfert de oră.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Eu am un program aici – vă cer scuze, doamna secretar de stat – la 19,30 încheierea programului. Am cerut îngăduinţa Camerei pentru a încheia procesul de adoptare a unor legi.

Vă mulţumesc. Vă rog să poftiţi!

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la aspectele semnalate în interpelarea domnului Octavian Sadici, Ministerul Finanţelor Publice informează că Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a transmis în data de 12 martie 2002 tuturor direcţiilor sanitar-veterinare judeţene şi punctelor de inspecţie sanitar-veterinară din punctele de trecere a frontierei de stat, lista unităţilor producătoare de ouă aflate pe teritoriul statelor ce nu sunt membre ale Uniunii Europene, unităţi agreate la importul de ouă pe teritoriul Uniunii.

Conform contractului de preaderare la Uniunea Europeană, România ţine seama în aplicarea politicii sale comerciale de lista amintită anterior care vine în aplicarea art.3 al Ordinului Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi pădurilor nr.234 din 2001, act normativ armonizat cu directivele europene.

În consecinţă, începând cu data de 25 martie 2002, direcţiile sanitar-veterinare judeţene nu vor mai emite avize de import decât dacă ouăle ce fac obiectul importului au fost produse în unităţile prevăzute în lista amintită anterior.

Deoarece în ţările care nu aparţin Uniunii Europene se află unităţi producătoare de ouă agreate doar în Cehia, această directivă a Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor se va concretiza prin aceea că nu se vor mai emite avize de import decât pentru importul de ouă provenind din unităţi agreate din Cehia şi din Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte măsurile pe care Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia generală a vămilor, le poate întreprinde în sensul celor semnalate de dumneavoastră, vă informăm că se pot transmite în Republica Moldova spre verificare ulterioară certificatele de origine pe baza cărora au fost acordate importatorilor de ouă din Republica Moldova facilităţile prevăzute de Acordul de comerţ liber între România şi Republica Moldova, ratificat prin Legea nr.94 din 10 noiembrie 1994. Cu deosebită consideraţie,

Răspunsul la interpelare este semnat de domnul ministru al finanţelor publice, domnul Mihai Tănăsescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Şi eu vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Dacă există, domnule Sadici, în legătură cu acest răspuns, intenţia dumneavoastră de a face un comentariu. Există, după câte văd. Vă rog să poftiţi! Aveţi două minute.

Domnul Octavian Sadici:

Vreau să informez pe doamna ministru că, din calculele mele, Republica Moldova nu are capacitatea pentru a produce numărul de ouă care intră zilnic prin această placă turnantă care este Republica Moldova.

Din cele sesizate, s-ar părea că ouăle provin din Turcia, Polonia şi Ucraina.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc pentru observaţie.

Sper că sunteţi de acord că dumneavoastră mai aveţi încă 3 interpelări. Cu aceeaşi problemă şi cu alte probleme. Dar vă rog să fiţi de acord să mai încercăm să dăm şi altora şansa să primească răspuns.

Domnul Adrian Moisoiu este? Este.

De la Ministerul Agriculturii, domnul secretar de stat Gheorghe Predilă dacă puteţi să răspundeţi vă rog să-mi comunicaţi prin semne, domnule Moisoiu, dacă sunteţi de acord să nu mai dezvoltaţi interpelarea, având în vedere ora la care ne aflăm. Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat Predilă, poftiţi! Vă rog!

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Domnul deputat Moisoiu a formulat practic două întrebări. La prima întrebare referitoare la fosta Societate "Nutrimur" Iernut, vreau să-i prezint dânsului următoarul răspuns.

Această societate este privatizată şi a parcurs mai multe etape începând cu anul 1997 când înregistra datorii de 73,2 miliarde de lei. O parte din cota de acţiuni ale acestei societăţi a fost cumpărat în 1997 de S.C. "Romagra" Bucureşti, prin Fondul Proprietăţii de Stat. Tribunalul judeţean Mureş, la data de 16 septembrie 1999, a pronunţat sentinţa de reorganizare judiciară a acestei unităţi. Cu toate acestea, FPS nu ţine cont de procedura declarată şi licitează, în 28 septembrie, pachetul majoritar de acţiuni care este achiziţionat de domnul Mirea Ion.

În data de 16.11.1999, a fost schimbată denumirea societăţii în Complexul Zoo industrial "Ardealul" S.A. Iernut, societate de acum cu capital privat înregistrată la Oficiul comerţului Mureş şi Oficiul naţional. Societatea este iarăşi declarată în faliment la 24.02.2000 prin procedură de faliment deschisă de Tribunalul Mureş. În urma unor acţiuni judecătoreşti întreprinse acum de acţionarul majoritar principal, procedura este anulată la 23 august 2000, când se instituie procedura de organizare prin hotărâre definitivă şi executorie a Tribunalului Prahova, unde a fost strămutată acţiunea, în temeiul art.68 din Legea 64.

Planul de reorganizare a fost aprobat de judecătorul sindic în 12.02.2001 când s-a publicat în Monitorul Oficial, având la bază o scrisoare de finanţare externă de 50,8 milioane dolari prin Reiffesen Bank Austria.

Prin hotărârea dispusă a fost aprobat şi planul de lichidare a creanţelor, în sumă de 143 miliarde lei.

S-au încheiat mai multe acorduri cu Buhler din Elveţia, cu Klass din Germania pentru achiziţionarea de utilaje de procesare cât şi tractoare şi utilaje agricole pentru cultivarea a 60.000 de hectare de teren agricol pe care-l aveau arendat.

Acţiunea de dezmembrare a mijloacelor fixe şi a datoriilor aflate în componenta activităţii societăţii, valorificarea lor sub formă de utilaje şi fier vechi s-a aprobat sub acoperirea planului de organizare. Cu toate acestea, au valorificat 700 de tone fier vechi şi au încasat 1,5 miliarde de lei, achiziţionat de Societatea comercială M.I. Cor Hunedoara, utilaje în valoare de 4,2 milioane lei vândute şi achiziţionate de Avicola Codlea. În momentul de faţă, structura acţionariatului este următoarea: Mirea Ion, 67,15%, Romagra Bucureşti cu 14,5%, SIF III Transilvania cu 15,4%, persoane fizice, 2,85%.

Referitor la ce măsuri ar putea să întreprindă Ministerul Agriculturii: nu poate să întreprindă în momentul de faţă, întrucât societatea este în totalitate privatizată. Noi, în cel mai bun caz, putem să-i consiliem şi să-i ajutăm din punct de vedere tehnic. E proprietate privată şi, ca atare, a ce măsuri ne solicitaţi dumneavoastră prin scrisoare, noi nu mai putem să acţionăm sub această formă.

La a doua întrebare, referitoare la Societatea Comercială Testsuin Gorneşti, tot din judeţul Mureş, noi pentru a verifica această interpelare, am trimis delegaţi de la Ministerul Agriculturii şi Agenţia Domeniului Statului, o echipă de control şi ne-au prezentat următoarea situaţie:

Testsuin Gorneşti s-a privatizat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.198 din 1999, a Hotărârii de Guvern nr.97/2000 şi Legii 219/1998...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule secretar de stat, îmi cer scuze. V-aş ruga să prezentaţi ceva mai succint cifrele identificând actele normative şi aşa mai departe. Poate le transmiteţi în scris, domnului deputat.

Domnul Gheorghe Predilă:

Dacă domnul deputat acceptă, eu am un răspuns foarte detaliat pentru că înseşi interpelarea dânsului...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Problema în sine spuneţi că este complicată şi detaliată. Primiţi răspunsul scris?

Domnul Gheorghe Predilă:

Il pot pune la dispoziţie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat Moisoiu, sigur doreaţi să-l ascultaţi pentru replică probabil. Aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc pentru înţelegere, domnule preşedinte.

Două vorbe de fapt la comentariul la cele două întrebări puse. În ceea ce priveşte "Zoo Ind Ardealul" de la Iernut, întrebarea mai avea şi nişte referiri asupra acţionariatului acestei societăţi pentru că, din păcate, persoane sus-puse chiar din conducerea Ministerului Agriculturii fac parte din acest C.A. Deci, dintr-o dată, problema începe să capete şi o altă formă, mai ales că noi, în clipa de faţă, după câte ştiu, luptăm împotriva corupţiei, sau poate mă înşel eu.

Tot la Iernut sunt nişte aspecte de genul că pentru ca să se demoleze societatea, s-a intrat cu flacără oxiacetilenică în motoarele electrice şi s-au tăiat în două ca să se ducă la fier vechi şi, în felul acesta, să se valorifice, probabil să se obţină acel 1,5 miliarde lei la care domnul secretar de stat făcea referire.

Mă doare acest lucru pentru că sunt mureşean şi pentru că întrebarea se referea şi la 1200 de locuri de muncă care în felul acesta s-au pierdut. N-am înţeles! Adică de ce trebuie să privatizăm ceva în condiţiile în care pierdem şi societatea, pierdem şi bunurile materiale, pierdem şi locurile de muncă. Păi atunci, pe câţi euro să o facem într-o formă rapidă, aşa cum am discutat numai săptămâna trecută cu domnul prim-ministru aici, pentru ca să câştigăm ceva.

În legătură cu "Testsuinul" Gorneşti, într-adevăr, aici nu am nici o informaţie pentru că în Mureş nu a apărut absolut nimic. Chiar din acest motiv am şi declarat acest lucru. Sper ca răspunsul dumneavoastră să lămurească această chestiune şi atunci, în funcţie de acesta, pe urmă, mai departe, să-mi dau seama de competenţa răspunsului pe care l-aţi dat. În orice caz, eu îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru bunăvoinţa dânsului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, anunţându-vă că domnul deputat Emil Boc este dispus să primească răspunsul scris de la Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei şi mulţumindu-i cu această ocazie domnului Tudor Florescu pentru prezenţa dumnealui aici, vă anunţ că timpul nostru de dezbatere a expirat, că prima oră pe care o aveam astăzi în program pentru interpelări era destinată primului-ministru care a lipsit şi pe care nu am putut-o fructifica în sensul acesta; e adevărat că am consumat aproximativ 20 de minute legiferând în continuare din acest timp.

Vă mulţumesc pentru participare şi vreau să aveţi satisfacţia că, de fapt, am recuperat 40 de minute din această oră punând-o la dispoziţia interpelărilor şi întrebărilor.

În speranţa că aparatul tehnic şi membrii Biroului care trebuie să înregistreze interpelările şi întrebările o vor face mult mai conform cu regulamentul nostru, şi anume să accepte o singură interpelare din partea unui grup parlamentar, maximum două, dacă este timp, vă mulţumesc şi vă urez o seară plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,40.