Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trecem la secvenţa de întrebări şi interpelări.

Da, ministerele sunt prezente? Nu prea sunt prezente.

Pentru domnul Damian Brudaşca, răspuns din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor

Poftiţi.

Domnul Cezar Armeanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Cezar Armeanu, sunt secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor.

Referitor la întrebarea domnului deputat, înregistrată cu nr.836 din 26.11.2002 - "Deservirea localităţilor mai sus menţionate, respectiv Negreni, Ciucea şi Poieni cu programul public de TV România 1 este asigurată de translatorul TV Poieni. Descărcarea electrică la care se face referire în întrebare a avut loc la începutul lunii aprilie 2002, în urma acesteia trebuind să fie refăcută instalaţia electrică interioară în totalitate. S-a înlocuit cablul subteran de alimentare cu energie electrică, s-au înlocuit toate modulele componente ale translatorului, echipamentul nefuncţionând o perioadă de aproximativ 2 săptămâni.

În perioada 28.07 - 01.11. 2002 s-au înregistrat 5 cazuri de funcţionare cu indici slabi datorită vechimii echipamentelor. După cum ştiţi, acestea sunt din 1977 şi reţelele de alimentare cu energie electrică.

În 05.12.2002 au fost efectuate măsurători în zona de serviciu pentru verificarea sesizării, rezultatele acestora indicând buna funcţionare a echipamentelor. Ţinând cont de faptul că aceste deranjamente la translatorul TV Poieni au avut drept cauze principale descărcările electrice, atmosferice şi fluctuaţiile pe reţeaua de alimentare cu energie electrică, considerăm că numărul acestora se încadrează în limitele normale. Localităţile Negreni, Ciucea şi Poieni nu sunt deservite de programul public TVR-2, neaflându-se în zona de serviciu a unui emiţător sau translator care imită acest program. Pentru deservirea cu programul TVR-2 s-a primit solicitare din partea primăriei Poieni. Deoarce în condiţiile bugetare actuale SNR-ul nu poate suporta din fonduri proprii întregul cost pe care îl presupune o astfel de investiţie s-a încheiat un protocol de intenţie şi un angajament prin Direcţia de radio comunicaţii Cluj cu primăria Poieni, prin care aceasta contribuie la realizarea unor obiective din proiect.

Până în prezent, primăria Poieni, din păcate, nu a realizat nici unul din obiectivele pentru care s-a angajat Direcţia regională, având, în mare, pregătite deja echipamentele necesare punerii în funcţiune a acestui proiect.

Asigurându-vă de înalta mea consideraţie, ministrul Dan Nica."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc domnului ministru pentru răspunsul dat. Vreau să-l informez că eu am fost ieri după masă în zonă, am urmărit programul transmis pe Bucureşti 1 şi vreau să-l informez cu tot respectul şi cu toată obiectivitatea că nici la data de faţă, din păcate, nu s-a făcut remedierea de care se vorbeşte în răspuns. Vreau să-l informez că, în continuare, imaginea este neclară, joacă, şi nu cred că cei care au întocmit răspunsul au făcut şi după data respectivă verificări în acest sens.

Pe de altă parte, domnule ministru, ministerul pe care dumneavoastră îl conduceţi mi se pare unul dintre cele mai dinamice ministere ale actualului Guvern. Toată admiraţia pentru tot ce încercaţi să faceţi, de racordare la situaţiile de tehnologii înalte din alte ţări dar, domnule ministru, aş vrea să nu se uite la ministerul dumneavoastră că şi cetăţenii din această zonă plătesc abonamentul TV către statul român şi, prin urmare, statul român ar trebui să se gândească pe lângă atâtea alte dotări foarte importante pentru economia naţională şi viaţa de zi cu zi, să urgenteze extinderea sau generalizarea în zona Apusenilor şi a recepţionării Programului II. Aceasta pentru ca, într-adevăr, ca să corespundeţi sloganului electoral: "Alături de oameni, împreună cu ei". Nu puteţi fi alături de oameni, atâta vreme cât le reduceţi posibilitatea de a viziona programul II pentru care ei plătesc ca toţi cetăţenii României abonamentul lunar.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ei, noi venim mai aproape şi fizic, nu numai la televizor.

Domnul secretar de stat, dacă mai are vreun comentariu de făcut?

Domnul Cezar Armeanu:

Domnule deputat, vă garantez că până la sfârşitul acestei săptămâni vor fi revăzute toate instalaţiile. 2. V-am spus că SNR-ul nu are posibilităţi materiale pentru a face această investiţie. Dacă administraţia publică din localitatea Poieni este dispusă să iniţieze acest proiect, este totul în ordine.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Pentru domnul deputat Emil Crişan răspunde domnul general Abraham.

Poftiţi, vă rog, să daţi un răspuns referitor la întrebarea adresată de domnul Emil Crişan. Situaţia unei familii cu 13 copii din oraşul Abrud înşelată de un salariat al Serviciului Evidenţa populaţiei. Şi, pentru că sunteţi la microfon răspundeţi şi domnului Brudaşca.

Domnul Pavel Abraham:

În urma verificării aspectelor semnalate în stenograma şedinţei din 5 noiembrie 2002, au rezultat următoarele constatări.

La data de 7 decembrie 2001, doamna Voicu Lucica l-a contactat la domiciliu pe domnul Nariţa Grigore, socrul agentului principal, Felea Sorin, în vederea achiziţionării unui imobil situat în oraşul Abrud, al cărui proprietar este fiica acestuia, Felea Amalia Monica. În ziua următoare, respectiv la 8 decembrie 2001, Voicu Lucica, împreună cu fiica acesteia de 28 de ani, s-au deplasat la domiciliul numitei Felea Amalia Monica, soţia agentului principal de poliţie, Felea Sorin, unde au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, sub semnătură privată, având ca părţi pe Felea Amalia Monica şi pe Voicu Lucica, în calitate de cumpărător, ce a avut ca obiect transmiterea întregului drept de proprietate al acesteia asupra imobilului constând în terenul construibil şi curtea aferentă în suprafaţă de 94 mp, precum şi o casă de locuit cu două camere şi un hol, situate în oraşul Abrud, str.Piaţa Petru Dobra nr.5, jud.Alba. Preţul de vânzare a fost stabilit de numita Voica Lucica şi Felea Amalia, şi nu de către poliţişti, la suma de 70 de milioane de lei, din care cumpărătorii au achitat la data semnării actului suma de 20 de milioane de lei, urmând ca restul echivalaţi de părţile contractante, de comun acord, la suma de 1612 dolari SUA, să fie plătită în întregime până la 08.03.2002.

Redactarea precontractului a fost făcută de Felea Sorin care împreună cu fiica numitei Voicu Lucica au fost menţionaţi ca martori ai tranzacţiei. După întocmirea actului, familia Voicu împreună cu 7 copii minori s-a mutat în imobil. Dat fiind faptul că aceştia nu au putut achita la timp diferenţa de preţ, adică suma de 1612 dolari SUA, părţile contractante au convenit de comun acord prelungirea termenului de plată până la 8 mai 2002, printr-o declaraţie autentificată, sub nr.398 din martie 2002 la Notariatul public Câmpeni. Atât în precontract, cât şi în declaraţia autentificată, părţile contractante au stabilit că dacă nu se achită diferenţa de preţ menţionată la datele stabilite, contractul de vânzare-cumpărare va fi reziliat, vânzătorul nu mai avea nici o obligaţie faţă de cumpărător, iar cumpărătorii vor pierde definitiv suma de bani plătită din preţ cu titlul de daune. Nu se confirmă afirmaţia că Voicu Lucica şi Voicu Ticu sunt neştiutori de carte şi că nu au ştiut de clauzele contractuale.

Cu ocazia prezentelor verificări, s-a stabilit că la primul act întocmit au participat şi fiica acesteia, ambele semnând de luare la cunoştinţă, iar declaraţia autentificată prin notarul public i-a fost citită, după care a semnat-o.

Acest fapt a fost confirmat şi prin declaraţia holografă dată în faţa colectivului de control de către Voicu Lucica. Cu toate că acest litigiu este de natură civilă, familia Felea a dat dovadă de înţelegere, iar la data efectuării verificărilor a convenit restituirea sumei de 15 milioane de lei din avansul perceput, până la 15 ianuarie 2003. Diferenţa de 5 milioane reprezintă despăgubirile pentru degradările produse imobilului şi alte cheltuieli neachitate, energie electrică, apă, canalizare şi nu chirie pentru cele 6 luni, cât familia Voicu a locuit în imobil. Faţă de această situaţie, familia Voicu se declară mulţumită, neavând alte pretenţii şi obiecţiuni pentru viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Emil Crişan:

În primul rând, vreau să mulţumesc pentru că v-aţi sensibilizat la această declaraţie politică

După câte ştiu, comisia de verificare, de cercetare a acestor fapte consemnate de către mine, a stabilit de comun acord împreună cu familia Felea şi familia Voicu că, până la data de 15 decembrie, vor primi suma de 5 milioane, urmând ca până în 15 ianuarie 2003 să primească diferenţa de până la 15 milioane.

Mă bucur că am reuşit să fac ceva pentru această familie oropsită, ca să-i zic aşa, dar, după ştiinţa mea, până la data de ieri, 15 decembrie, nu se primise nici un ban, astfel că, dacă până la data de 15 ianuarie nu vor primi cele 15 milioane care li s-au promis, eu voi continua cu interpelări la adresa dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumim.

Domnule general Abraham vă rog să-i răspundeţi şi domnului Damian Brudaşca.

Domnul Pavel Abraham:

În legătură cu întrebarea domnului deputat referitoare la modul în care Ministerul de Interne intenţionează să rezolve problema dotării cu tehnică modernă a Arhivelor Naţionale, am onoarea să vă comunic următoarele:

În urma analizei efectuate la nivelul colegiului de conducerea al Ministerului de Interne, instituţia noastră a supus spre adoptare Guvernului, în şedinţa din 9.V.2002, documentul intitulat "Probleme actuale şi de perspectivă privind asigurarea cu resurse tehnico-materiale a Arhivelor Naţionale." În acest document este prevăzut, printre altele, şi modul de repartizare şi eşalonare în perioada 2003-2009 a fondurilor necesare a arhivelor naţionale pentru investiţii privind construcţii şi reparaţii capitale, asigurarea mijloacelor de protecţie şi conservarea documentelor, a mijloacelor în domeniul comunicaţiilor şi informaticii precum şi a echipamentelor aferente.

Astfel, potrivit documentului anterior menţionat, pentru perioada 2003-2005, se intenţionează achiziţionarea de mijloace de resortul comunicaţiilor şi informaticii, în valoare de aproximativ 500.000 de dolari, mijloace de resortul cazarmării, în valoare de aproximativ 800.000 de dolari şi mijloace de resortul echipamentelor, în valoare de 200.000 de dolari.

De asemenea, problema clădirilor necesare pentru depozitarea arhivelor a fost prezentată de către conducerea Ministerului de Interne în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. În executarea Hotărârii 22 din 12.II.2001, C.S.A.T., la nivelul conducerii ministerului, se analizează posibilitatea preluării unor imobile de la Ministerul Apărării Naţionale, imobile disponibilizate ca urmare a restructurării acestei instituţii.

Totodată, conducerea ministerului analizează posibilitatea realizării unor extinderi ale clădirilor direcţiilor judeţene ale arhivelor naţionale, cu sprijinul reprezentanţilor administraţiilor publice locale, precum şi utilizarea unor spaţii folosite în prezent de alte unităţi ale Ministerului de Interne.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

O să fie surprins domnul chestor. N-am comentarii şi, mai ales, n-am observaţii negative. Mă bucură foarte mult. Pentru prima dată de când primesc răspunsul de la Ministerul de Interne că, într-adevăr, o chestiune foarte importantă este abordată cu toată seriozitatea şi competenţa de către conducerea ministerului.

Permiteţi-mi, cu acest prilej, să le transmit celor din conducerea ministerului, sincerele mele mulţumiri şi urări de un an mai fructuos în 2003.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Servim patria.

Domnul general Abraham va răspunde domnului Metin Cerchez.

Domnul Pavel Abraham:

În legătură cu interpelarea domnului deputat Metin Cerchez, am onoarea să prezint următoarele aspecte:

Potrivit reglementărilor interne privind accesul în unităţile Ministerului de Interne, stabilite prin Ordinul M.I.0175 din 1.II.2000, la intrarea în unităţile Ministerului de Interne, toate persoanele, cu excepţia preşedintelui României, primului-ministru, ministrului de interne, secretarilor de stat, secretarul-general al ministerului, precum şi comandanţilor, şefilor, locţiitorilor acestora, pentru structurile pe care le conduc, sunt obligate să prezinte necondiţionat personalului de serviciu pe punctul de control "acces" documentele de acces.

Potrivit aceloraşi reguli, în situaţia prezentării la punctele de control "acces" al persoanelor care solicită intrarea în unitate şi nu au drept de acces, personalul de serviciu este obligat să legitimeze persoanele respective. Dacă persoana care solicită accesul este un demnitar care se prezintă la sediul unităţii fără a se anunţa, se înştiinţează imediat ofiţerul de serviciu principal.

Întrucât documentul prezentat de dumneavoastră pentru legitimare, datorită modului fugitiv de afişare, nu a putut fi vizualizat de către personalul de serviciu, agentul şef adjunct de poliţie, Anghel Gheorghe, v-a invitat la ghişeul de informaţii de unde aveaţi posibilitatea să-l contactaţi telefonic pe domnul comisar de poliţie Nicolae Cornel, care vă invitase la sediul unităţii în conformitate cu atribuţiile lui de serviciu.

În legătură cu tonul nepoliticos şi comportamentul necorespunzător al personalului de serviciu, cercetările continuă, urmând ca la definitivarea acestora, să se aplice măsurile prevăzute de lege.

Cu deosebit respect, semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii din partea domnului deputat. Nu sunt.

Pentru domnul Damian Brudaşca are două răspunsuri domnul secretar Petre Ciotloş de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Domnul Petre Ciotloş (secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către domnul deputat Damian Brudaşca, cu privire la Fundaţia "Excelsior", Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a formulat următorul răspuns:

Referitor la obiectul întrebării domnului deputat Damian Brudaşca privind Fundaţia "Excelsior" din Cluj-Napoca, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi menţine punctul de vedere exprimat cu ocazia interpelării prezentate în luna noiembrie 2002.

Faţă de acest punct de vedere se impun ca răspuns la observaţiile domnului deputat, următoarele precizări:

Fundaţia "Excelsior" poate fi inclusă conform prevederilor legale în vigoare, în categoria acelor fundaţii care pot fi finanţate din bugetul de stat pentru lucrările de reparaţii şi modernizarea unităţii de asistenţă socială Casa "Excelsior" în care urmează a fi realizată reinserţia socio-profesională a tinerilor peste 18 ani proveniţi din casele de copii.

În baza documentaţiei depuse de către fundaţie, în anul 2000, la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a fost aprobată, prin Hotărârea Guvernului nr.925/2000, finanţarea cu 1 miliard de lei a lucrărilor de reparaţii şi modernizarea imobilului în care urma să funcţioneze Casa "Excelsior".

Aşa cum am menţionat anterior, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi-au onorat în întregime obligaţiile financiare ce decurgeau în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr.925/2000.

În situaţia în care Fundaţia "Excelsior" doreşte continuarea lucrărilor la acest obiectiv prin cofinanţare, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/1999, aprobată prin Legea nr.366 din 2001, este necesară o nouă solicitare de alocare de fonduri de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în conformitate cu metodologia aprobată prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr.173/2001.

Documentaţia depusă la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 2000 care a stat la baza finanţării aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.925/2000 nu mai este valabilă pentru o nouă solicitare.

Menţionăm că, până în prezent, din verificările efectuate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, fundaţia nu a depus la Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială a judeţului Cluj nici o documentaţia în vederea obţinerii unei finanţări în conformitate cu prevederile legale.

În acest context, menţionăm că problema poate fi rezolvată la nivelul autorităţilor publice locale, respectiv al Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială a judeţului Cluj, care are datoria de a analiza oportunitatea înfiinţării unor unităţi de asistenţă socială în teritoriu şi de a propune Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale iniţierea unei Hotârâri de Guvern pentru aprobarea finanţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comentarii,vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu ţin să-i mulţumesc domnului ministru că, în sfârşit, am primit un răspuns de care mă pot lega în demersurile ulterioare.

Ceea ce mă surprinde însă, este că ministerul este pe cale să abandoneze o investiţie pe care a făcut-o, investiţie pentru care propusese iniţial alocarea unei sume, domnule ministru, de 5 miliarde de lei, din care, prin Hotărârea de Guvern pe care dumneavoastră aţi menţionat-o, s-a alocat un miliard, urmând ca, ulterior, să se completeze suma.

Eu vă informez cu tot respectul că o asemenea unitate este foarte utilă activităţii specifice ministerului din care faceţi parte.

Personal, în ultima perioadă, am contribuit prin importante sume de bani de la fundaţii şi asociaţii din străinătate, prin care să împingem mai departe lucrările pentru realizarea acestei case destinate celor care ies din orfelinat. Vom face şi demersurile pe care ni le-aţi sugerat. Însă, am rugămintea să nu ne dăm cu stângul în dreptul, pentru că este în interesul comunităţii în ansamblu şi a ministerului dumneavoastră în mod special să existe asemenea unităţi care să dea o şansă copiilor ieşiţi la vârsta majoratului din orfelinat.

Ştiu că sunt dificultăţi de ordin financiar, însă mai multă deschidere şi receptivitate se recomandă pentru că este vorba de un caz social important care să înzestreze Transilvania cu asemenea unitate de asistenţă socială cu care, ulterior, şi ministerul dumneavoastră şi Guvernul în ansamblu îşi poate face şi poze, se fotografiază, face declaraţii la radio şi televiziune. Ţineţi cont că este vorba de o necesitate şi nu este vorba doar de un moft, aşa cum s-ar putea crede datorită insistenţelor pe care le-am depus în materie.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Continuaţi, domnule ministru!

Domnul Petre Ciotloş:

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu de către domnul deputat Damian Brudaşca, privind cazul numitului Vasile Nilcă domiciliat în Cluj-Napoca în ceea ce priveşte încadrarea în prevederile Decretului-Lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, formulăm următorul răspuns:

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale nu a fost iniţiatorul Decretului-Lege 118/1990, republicat, acesta fiind iniţiativă parlamentară. Rolul instituţiei noastre este acela prevăzut de art.11 din actul normativ susmenţionat, respectiv de stabilire şi plata drepturilor prin intermediul direcţiilor generale de muncă şi solidaritate socială teritorială, respectiv prin casa de pensii.

Conform prevederilor Decretului-Lege 118/1990, perioada pentru care se acordă drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată în România, este constituită cu începere de la 6 martie 1945. Singurele excepţii în care se iau în calcul şi perioade anterioare acestei date fiind situaţiile în care persoana a fost deportată în străinătate după 23 august 1944 sau a fost constituită în prizonieri de către partea sovietică după data de 23 august 1944, sau, fiind constituită ca atare înainte de 6 martie 1945, a fost reţinută în captivitate şi după încheierea armistiţiului.

Aşa cum am răspuns şi la o altă interpelare privind cazul domnului Vasile Nilcă, adresată de domnul deputat Damian Brudaşca, din Decizia nr.1970 emisă în data de 12 august 2002 de către Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială Cluj, rezultă faptul că domnul Vasile Nilcă solicită să-i fie recunoscută calitatea de persoană persecutată din motive politice, invocând faptul că, în toamna anului 1944, a fost arestat de către jandarmi şi reţinut timp de două luni de zile la sediul Jandarmeriei din Sighişoara, această afirmaţie fiind susţinută şi de declaraţie cu martori.

Întrucât perioada invocată este anterioară datei de 6 martie 1945, dată la care a fost instaurat regimul comunist în România şi de la care legiuitorul a statuat că au început persecuţiile politice, susnumitul nu poate beneficia de prevederile Decretului-Lege nr.118/1990.

De asemenea, petentul susţine că, în perioada 1957-1975, a fost persecutat politic, în sensul că a fost îndepărtat din funcţii de conducere de mai multe ori pe parcursul activităţii sale şi trecut în funcţii de execuţie. Această situaţie de modificare a raportului de muncă nu se regăseşte între situaţiile expres şi limitativ prevăzute de art.1 al Decretului-Lege nr.118/1990.

În ceea ce priveşte solicitarea domnului Vasile Nilcă de recunoaştere a statutului de deţinut politic fără acordarea drepturilor, precizăm că, dacă s-ar fi încadrat în prevederile exprese ale Decretului-Lege nr.118/1990, calitatea de persoană persecutată politic i-ar fi fost recunoscută implicit prin Hotărârea emisă de comisia constituită la nivelul Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Brudaşca. Poftiţi!

Domnul Damian Brudaşca:

Eu mă văd, domnule preşedinte, obligat să fac următoarele precizări:

Persoana pentru care am intervenit este profesor universitar în vârstă de 85 de ani, dacă nu mă înşeală memoria. Este un om aflat la zenitul existenţei sale. Este un om care cere măcar o reparaţie morală pentru că a avut foarte mult de suferit. El a fost arestat de către reprezentanţii rămaşi în teritoriul Transilvaniei din vechea guvernare hortystă. Culmea cinismului este că tocmai cei care l-au arestat ulterior au devenit şefi de cadre la Universitatea agricolă din Cluj şi apoi i-au distrus destinul prin această rapacitate de care au dat dovadă.

Dar văd că pentru noi, românii, nu găsim înţelegere să ne rezolvăm măcar aceste chestiuni de reparare morală a unui om care a avut de suferit şi care poate că nu se încadrează exact, milimetric în ceea ce spun aceste documente.

Dar eu aş dori ca cei care fac asemenea răspunsuri să se aplece cu toată seriozitatea asupra realităţii istorice a Transilvaniei şi să nu tragă linii dintr-o parte în alta şi să spună ce este deasupra sau ce este în afară, nu intră în categoria noastră. Pentru că este vorba de o chestiune istorică pe care legea la care faceţi trimitere, domnule ministru, constituie o încălcare a realităţii transilvane. Dacă pe dumneavoastră nu vă impresionează, totuşi, soarta acestui om care a fost marcat şi înainte de 1944 şi după 1944, pentru că el a fost închis că era ţărănist şi, ulterior, a fost dat afară din servicii pentru că a fost închis de către autorităţile hortyste şi acum era sancţionat tocmai de reprezentanţii fostelor autorităţi hortyste. Este regretabil că Guvernul României întoarce spatele istoriei şi unora dintre victimele sale.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă aveţi ceva de adăugat, domnule secretar de stat.

Domnul Petre Ciotloş:

Numai două cuvinte, domnule preşedinte.

Aş vrea să menţionez că nu Guvernul României întoarce spatele, că întâmplător cunosc...mai mult sau mai puţin întâmplător, cunosc foarte bine acest caz. Vreau să spun că nu este în nici un caz vorba de a întoarce spatele unei astfel de situaţii, numai că este vorba de o lege care are inclusă foarte clar termenele calendaristice ,dacă aş putea să le spun, în conţinutul ei. Or, a încălca prevederile unei legi care n-a fost iniţiată nici de Guvernul actual, nici de alte guverne anterioare, ci este o iniţiativă legislativă parlamentară care, nu văd de ce, dacă se găsesc suficiente adeziuni ar putea să facă obiectul unei corecturi dacă este vorba de o reparaţie morală. Dar vreau să remarc încă un lucru: Guvernul este în imposibilitate şi nu va face niciodată aşa ceva, să încalce prevederile unei legi foarte clare când este vorba de a statua drepturi între o anumită perioadă. În nici un caz, Casa Naţională de Pensii şi, cu atât mai mult, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale nu este în măsură să aprecieze sau să facă derogări de la o anumită lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Sănătăţii, doamna secretar de stat Luminiţa Gheorghiu. Răspunsuri pentru doamna deputat Böndi Gyöngyike.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Referitor la întrebarea formulată de doamna deputat Böndi, vă comunicăm următorul răspuns:

Tarifele pe zi de spitalizare sunt stabilite, la nivel naţional, pe cost mediu realizat, luându-se în calcul şi indicele de inflaţie prognozat pentru anul respectiv.

Pentru anul 2003, normele de aplicare la Contractul-cadru sunt în lucru, ele vor fi adoptate în şedinţa de Guvern din această săptămână, printr-o hotârâre de Guvern.

Pentru plata datoriilor, în Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Contractului-cadru pentru anul 2003, s-a prevăzut ca tarifele pe zi de spitalizare să facă obiectul unui act adiţional distinct, plata tarifelor pe zi de spitalizare efectuându-se în raport de indicatorii realizaţi de spitale în anul 2002, peste cei contractaţi cu casele de asigurări de sănătate.

De asemenea, ştim cu toţii, că Ministerul Sănătăţii şi Familiei a prezentat în strategia de reformă modul de organizare al unităţilor sanitare, lucru care s-a efectuat în cursul anului 2002. Încă procesul este în curs de derulare, aceasta necesitând eforturi materiale, umane, consultarea factorilor de răspundere punctuali din teritoriu.

În acest context, s-a acordat o atenţie deosebită tratamentului la domiciliu, tratamentului ambulatoriu şi aceasta prin medicii de familie şi medicii din ambulatoriu de specialitate.

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 150/2002 privind noua lege privind sistemul asigurărilor sociale de sănătate, există un fond naţional unic prin care se constituie fondul din contribuţia, deci CAS-ul, despre care se vorbea şi era cunoscut în Legea 145/1997, cu precizarea că acum nu mai există fond de redistribuire.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Böndi Gyöngyike:

Domnule preşedinte,

Doamna ministru,

Mulţumesc foarte frumos pentru răspuns şi, într-adevăr, aţi încercat să cuprindeţi răspunsurile la toate întrebările puse de mine. Eu o singură problemă am...Şi eu am citit în Ordonanţa 150 că n-o să mai fie fond de redistribuire. Ce se va întâmpla cu judeţele...eu vorbesc de Maramureş, unde mult mai mulţi sunt consumatorii actului medical decât cei care contribuie. Asta eu nu mai doresc să citesc preambulul întrebării mele, că ştiţi foarte bine că în urma minelor care au fost închise în urma marilor unităţi economice, foarte mulţi au rămas fără loc de muncă şi oameni bolnavi, deci, minerii sunt cu silicoză şi aşa mai departe, nu trebuie eu să vă explic dumneavoastră.

Dacă n-o să mai fie nici un fel de redistruibuire cum se va descurca Casa de asigurări din Maramureş? Pe mine asta mă interesează. Mulţumesc frumos.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Am să vă dau răspunsul: legiuitorul s-a gândit la această situaţie şi, dacă ne vom uita atent la fondul naţional unic, din ce este constituit, acolo pe lângă sursele iniţiale care au fost până acum, apare şi contribuţia în situaţii speciale, din fondul special al Guvernului.

Deci, plus donaţii, sponsorizări; s-au pus nişte situaţii de...peste. S-a venit cu un plus. Se va găsi tot timpul rezolvarea.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. La celelalte întrebări am înţeles că s-a răspuns în scris iar la altele s-a solicitat amânarea răspunsului în scris. Dacă aveţi ceva de comunicat faţă de răspunsurile primite în scris. Da. Poftiţi!

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Am adresat ministrului agriculturii Ilie Sârbu următoarea întrebare: măsurile luate de Ministerul Agriculturii pentru prevenirea pestei porcine în România.

Voi face următorul scurt comentariu la materialul trimis scris.

În România, pesta porcină evoluează de zeci de ani, afectând toate categoriile de vârstă. Atunci când apare, omoară fără milă totul. Ministerul Agriculturii, în anul 2002, a dispus ca în toate judeţele ţării vaccinarea să fie efectuată de două ori pe an. Contravaloarea manoperii şi vaccinului, într-adevăr, a fost gratuită, fiind suportată de Ministerul Agriculturii, deci, de stat. Totuşi, şase judeţe aflate în vestul ţării au avut un regim special. Acolo, s-a dispus să nu se efectueze vaccinarea contra pestei porcine.

În alte şase judeţe lilmitrofe vestului ţării, s-a efectuat un alt tip de vaccinare antipestoasă porcină cu un vaccin numit delectat care face o trecere de la zona de vaccinare la cea de nevaccinare.

În răspunsul dat de Ministerul Agriculturii, dânşii fac comentariul că numărul animalelor moarte în aceşti ani în zona nevaccinată a fost neînsemnat. Dacă lucrurile stau aşa, atunci este bine.

Vă mulţumesc.