|
Domnul Andras Demeter Istvan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Mircia Giurgiu, nr.3558 din 12 februarie 2008, înregistrată la Ministerul Culturii şi Cultelor sub nr.584.Adrian Iorgulescu 18.02.2008, având ca obiect Memoriile Organizaţiei Sindicale a artiştilor instrumentişti din Opera Naţională Română Cluj-Napoca prin care solicită instituţiei noastre aplicarea contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură "Cultură", pentru anii 2006-2008, vă aducem la cunoştinţă următoarele. Sub un prim aspect, este lesne de observat că norma juridică invocată de Organizaţia Sindicală a artiştilor instrumentişti din Opera Naţională Română Cluj-Napoca vizează de fapt aplicarea punctuală a clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de instituţie, încheiat pe perioada 2007-2009 la Opera Naţională Română Cluj-Napoca şi înregistrat la Direcţia Muncii, Solidarităţii Sociale şi a Familiei Cluj, Compartimentul "Dialog social, legislaţie, salarizare, conflicte şi contracte de muncă", sub nr.115 din 17 aprilie 2007. Potrivit art.2 alin.(1) din contractul colectiv de muncă la nivel de instituţie, prevederile sale se aplică în Opera Naţională Română Cluj-Napoca, indiferent de structura organizatorică sau de raporturile de subordonare, câmpul lor de aplicare vizând exclusiv raporturi juridice de muncă dintre angajator şi salariaţii instituţiei respective. În speţă, izvorul raportului juridic obligaţional dintre angajator şi salariaţi, reprezentaţi de Organizaţia Sindicală a artiştilor instrumentişti, îl reprezintă dispoziţiile Legii nr.130 din 1996, republicată, privind contractul colectiv de muncă, act normativ de nivel superior, a cărui aplicare este preluată ca atare şi se regăseşte în clauzele contractului colectiv de muncă în referinţă. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) coroborate cu ale art. 30 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 130/1996, republicată, contractele colective de muncă se pot încheia la nivelul unităţilor, ramurilor de activitate şi la nivel naţional, executarea contractului colectiv de muncă fiind obligatorie pentru părţi, neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrăgând răspunderea părţilor care se fac vinovate de aceasta. Caracteristici similare în acest sens se regăsesc şi în dispoziţiile art. 236 alin. (1) - (4) în referire la art. 238 alin. (1) din Codul Muncii, potrivit cărora: "Contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale, anume Legea nr. 130/1996, constituie Legea părţilor, aceste contracte colective de muncă neputând conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă, încheiate la nivel superior." În aceste condiţii, apreciem că solicitarea Organizaţiei Sindicale a Artiştilor Instrumentişti din Opera Naţională Română Cluj-Napoca nu poate face obiect de interpretare pe cale administrativă şi cu atât mai puţin de către Ministerul Culturii şi Cultelor, care, în calitatea sa de autoritate a administraţiei publice centrale în domeniul culturii, nu este în măsură să emită puncte de vedere producătoare de efecte juridice, vizând un cadru legislativ deja consolidat, în care aceasta a reprezentat patronatul ca partener social negociator în contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - cultură, câtă vreme, în speţă, potrivit dispoziţiilor art. 236 alin. (4) Codul Muncii, aşa cum am arătat mai sus, Legea părţilor este limitată la clauzele contractului colectiv de muncă la nivel de instituţie. Nerespectarea acestora de către una din părţi, alta decât Ministerul Culturii şi Cultelor şi anume angajatorul, Opera Naţională Cluj-Napoca sau salariaţii acesteia membri de sindicat prefigurând, în opinia noastră, naşterea unui conflict de drepturi, a cărui soluţionare cade sub incidenţa Legii nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de drepturi. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 5 în referire la art. 67 lit. b) din lege, conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii decurgând din legi sau din alte acte normative, precum şi în legătură cu executarea contractelor colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariaţilor, denumite conflicte de drepturi. În ceea ce priveşte procedura de soluţionare a conflictelor de drepturi, Legea nr.168/1999, în art. 70 şi 72, precizează că aceste conflicte se soluţionează de către instanţele judecătoreşti, cererile referitor la soluţionarea lor urmând a se adresa instanţei judecătoreşti competente, în a cărei circumscripţie îşi are sediul unitatea, în speţă acesta fiind, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) Cod procedură civilă, Tribunalul Cluj. Faţă de cele de mai sus, având în vedere şi dispoziţia art. 13 alin. (81) din Legea nr.168/1999, potrivit căreia "pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declanşa conflicte colective de interese", apreciem că singura cale de soluţionare a solicitării Organizaţiei Sindicale a Artiştilor Instrumentişti din Opera Naţională Română Cluj-Napoca este cea a controlului judecătoresc la instanţa de judecată constituită în complet de soluţionare a conflictelor de muncă. Vă mulţumim pentru interesul dumneavoastră. Cu stimă, Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor.
|