Parliamentary debates

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu aceasta, trecem la prezentarea răspunsurilor la întrebările doamnelor şi domnilor deputaţi, şi astăzi este prezent, pentru a răspunde întrebării domnului deputat Petre Naidin, domnul secretar de stat Liviu Popescu, de la Ministerul de Interne.

Domnule deputat, vă rog prezentaţi pe scurt întrebarea.

Domnul Petre Naidin:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Este vorba despre ciudăţenia unui contract de închiriere între Consiliul Local al comunei Ileana, judeţul Călăraşi, şi o firmă privată, având ca subiect suprafaţa de 200 de hectare teren arabil extravilan, închiriată respectivei firme.

Contestăm faptul cum s-a încheiat contractul, legalitatea contractului şi argumentăm aici că s-a realizat o inginerie financiară demnă de a nu fi urmată, dar demnă de invidiat.

Aştept cu interes răspunsul domnului ministru.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Liviu Popescu:

Bună seara! Vă mulţumesc că mi-aţi acordat cuvântul.

Verificările efectuate cu privire la încheierea legală a unui contract de închiriere între Consiliul Local al comunei Ileana şi S.C. Cristall Trade S.R.L. Călăraşi au stabilit următoarele.

La data de 7 decembrie 1998, domnul Ioniţă Nicolae, consilier al Consiliului Local Ileana, a sesizat Inspectoratul de Poliţie al judeţului Călăraşi despre faptul că domnul Pârşoiu Henri George, primarul comunei, a încheiat un contract ilegal de închiriere pentru o suprafaţă de 200 de hectare teren arabil din izlazul comunal pentru o perioadă de 10 ani, fără a organiza o licitaţie.

Poliţia locală a declanşat efectuarea de cercetări penale împotriva primarului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Cu ocazia verificărilor efectuate, FPS - Direcţia teritorială Călăraşi - şi Prefectura judeţului Călăraşi au comunicat Poliţiei că tranzacţia de închiriere s-a efectuat legal, în conformitate cu prevederile art.44 din Legea nr.18/1991 şi respectiv art.20 din Legea nr.68/1991, republicată.

Poliţia locală a solicitat Camerei de Conturi Călăraşi verificarea legalităţii închirierii celor 200 de hectare teren arabil, sub aspect financiar, urmând ca, în funcţie de rezultatul verificărilor, să propună soluţia legală prin Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi.

Deci, cercetările nu au fost încă finalizate, urmând ca, în funcţie de rezultatul verificărilor, să propunem Parchetului soluţia legală şi temeinică.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, aveţi precizări suplimentare?

Domnul Petre Naidin:

Domnule ministru, eu cred că organul de anchetă putea să finalizeze cercetarea şi să trimită către Parchet. Nu era nevoie de intervenţia Camerei de Conturi, pentru că, efectiv, procesul de urmărire se va complica şi se va derula în lung timp.

Deci, rog ca dumneavoastră, conform celor legale, să interveniţi, să vă faceţi datoria, chiar dacă în acest contract, ştiu şi eu, ştiţi şi dumneavoastră, ştie şi mass-media locală că este vorba de un lider PNŢCD care reprezintă respectiva societate şi căruia i-ar plăcea, nu?, timp de 10 ani, numai punând o cultură de cereale, să obţină un profit de 900 de milioane de lei.

Sper că nu vă opriţi aici.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, mai doriţi? Nu. Bine.

Vă mulţumim pentru prezenţă.

Pentru răspunsul solicitat Ministerului Justiţiei, domnul deputat Cornel Popovici Sturza se declară mulţumit cu răspunsul primit în scris. Deci, nu mai este necesară o intervenţie în plen.

Se află în sală, pentru a răspunde întrebării formulate de domnul Petru Bejinariu, domnul Marin Cojoc, director general adjunct în Ministerul Finanţelor.

Domnule deputat, vă rog să vă prezentaţi întrebarea.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Întrucât întrebarea a fost, cu textul ei întreg, la Ministerul Finanţelor, eu o să reproduc doar esenţa ei.

Rugam, prin această întrebare, Ministerul Finanţelor, să precizeze atât pentru administraţia judeţului Suceava, cât şi pentru populaţia interesată, care sunt sursele financiare concrete luate în calcul de către minister, când a transferat noi activităţi judeţului? Şi am în vedere Aeroportul Suceava, Direcţia pentru Protecţia Copilului, protecţia plantelor şi alte importante activităţi.

Şi, în continuare, voiam să întrebăm dacă Ministerul Finanţelor, înainte de rectificarea bugetului, este în măsură să sprijine unităţile respective, respectiv unităţile de protecţia copilului din judeţul Suceava?

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aveţi cuvântul, domnule director general.

Domnul Marin Cojoc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La interpelarea domnului deputat Petru Bejinariu referitoare la sursele financiare luate în calcul pe anul 1999 de către Ministerul Finanţelor pentru activitatea judeţului Suceava, precizez următoarele.

Legea finanţelor publice locale, nr.189/1998, conţine o serie de prevederi cu caracter de noutate, care extind sfera şi dimensiunile veniturilor bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale şi care vizează în acelaşi timp asigurarea echilibrului între veniturile şi cheltuielile acestora.

Este de subliniat faptul că, începând cu anul 1999, acoperirea financiară a cheltuielilor unităţilor administrativ-teritoriale se asigură din veniturile bugetelor locale, venituri ce vor înregistra creşteri, prin introducerea cotelor defalcate din impozitul pe salarii, iar acolo unde acestea sunt insuficiente, cu sume defalcate din impozitul pe salarii.

De asemenea, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/1998 de modificare şi completare a Legii nr.27/1994 privind impozitele şi taxele locale, republicată, a crescut baza de determinare a impozitelor şi taxelor locale, acestea înregistrând creşteri semnificative.

În ce priveşte finanţarea cheltuielilor aeroporturilor civile preluate de către consiliile judeţene, prin Anexa nr.17 la Legea bugetului statului pe anul 1999, nr.36/1999, s-a aprobat Fondul special al aviaţiei civile, constituit în baza Ordonanţei Guvernului nr. 47/1998, care cuprinde suma de 9,3 miliarde de lei pentru finanţarea aeroportuilor de interes local, care va fi distribuită acestor aeroporturi de către Ministerul Transporturilor.

Serviciile specializate pentru protecţia copilului sunt finanţate din fondurile bugetelor proprii ale consiliilor judeţene.

Transformarea acestor servicii în direcţii pentru protecţia copilului, în unele judeţe chiar în direcţii generale pentru protecţia copilului, a constituit o cale de supradimensionare a schemelor de funcţionare a acestora.

Este de subliniat faptul că prin Ordonanţa Guvernului României nr.63/1998 a fost ratificat Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare destinat finanţării proiectului privind reforma în domeniul protecţiei copilului, în valoare de 5 milioane de dolari SUA, iar prin Ordonanţa Guvernului nr. 64/1998 a fost ratificat Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei, în valoare de 10 milioane ECU, destinat finanţării proiectului privind protecţia copilului.

Aceste împrumuturi sunt gestionate de Departamentul pentru Protecţia Copilului, iar pentru accesul la aceste fonduri, cei interesaţi trebuie să se adreseze acestui departament.

Referitor la posibilitatea Ministerului Finanţelor, înainte de rectificarea bugetului, să aloce sume cerute de funcţionarea unităţilor de protecţie a copilului în judeţul Suceava, vreau să vă spun că în prezent Ministerul Finanţelor nu dispune de resurse neangajate, aşa cum s-a prevăzut prin Legea bugetului de stat toate aceste resurse au fost alocate pentru cheltuielile prevăzute în bugetul statului pe anul 1999. La o eventuală rectificare a bugetului statului pe anul 1999, în funcţie de posibilităţile de mobilizare a unor resurse de la bugetul statului, se vor acorda şi resurse bugetelor locale şi bugetului judeţului Suceava, cu aceste destinaţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumit, domnule deputat? Mulţumit, da?

Se află în sală, pentru a răspunde unei întrebări formulate la adresa Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, domnul secretar de stat Ştefan Pete.

Domnule deputat Mihai Nicolescu, vă rog, prezentaţi-vă întrebarea.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Întrebarea se adresează Ministerului Agriculturii şi se referă la situaţia producerii seminţei pentru anul agricol 1999-2000. Care este necesarul pentru perioada respectivă şi, de asemenea, ce suprafeţe semincere au fost contractate şi se vor semăna în vederea asigurării necesarului de sămânţă şi a formelor parentale pentru intern şi disponibilităţi pentru export, la principalele culturi agricole?

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi noi vă mulţumim.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Pete:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi răspunde la interpelarea domnului deputat Mihai Nicolescu.

Deci, la prima întrebare, referitoare la necesarul de sămânţă la nivelul ţării, la principalele culturi agricole pe anul 1999-2000, o să citesc principalele culturi şi necesarul în mii tone.

La grâul de toamn㠖 550; la porumb – 67; la orzoaic㠖 38; la ovăz – 42; floarea-soarelui – 5; soia – 15; in ulei – 8; cartofi – 810; mazăre de câmp – 4; plante furajere – 2,5; şi mai sunt încă câteva culturi, o să îi dau răspunsul domnului deputat, să nu citesc toată lista.

Referitor la seminţele care se produc de către agenţii economici autorizaţi, seminţele se produc de către aceştia, conform Legii nr.75 din 1995, unii agenţi contractând producţia cu societăţi comerciale specializate în preluarea, prelucrarea şi valorificarea seminţelor, iar alţii îşi prelucrează şi valorifică direct seminţele.

Deci, astfel de contracte se fac şi s-au făcut. Totodată, vreau să vă spun că se mai produc seminţe de către unii agenţi economici pentru asigurarea necesarului propriu de seminţe.

Inventarierea totală a culturilor semincere din recolta anului 1999, ceea ce se însămânţează actualmente, se va efectua în cursul lunii mai, după încheierea semănatului loturilor semincere la culturile de primăvară.

Deci, o să revenim, dacă doriţi, domnule deputat, cu o completare la acest răspuns, după ce însămânţările de primăvară se vor termina.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, vă rog, dacă aveţi lămuriri suplimentare, sau o poziţie? Vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

O observaţie mi-aş permite.

Cunoscând situaţia din teren, aş ruga ministerul să aibă în atenţie faptul că judeţe mari producătoare de seminţe, cum este şi Doljul şi alte judeţe, au o suprafaţă foarte mică contractată de loturi de hibridare. Dacă nu greşesc, Doljul, până la ora aceasta, are undeva o suprafaţă de circa 100 de hectare la IAS-uri, fără staţiuni. Staţiunile probabil că ajung la vreo 400 de hectare total, sau chiar sub această suprafaţă.

Însumând, suprafeţele acestea nu ne vor permite să realizăm cele 67 de mii de tone de porumb. Orientarea ministerului, din acest punct de vedere, este un calcul tehnic favorabil, ne permite să folosim sămânţă hibridă şi lucrul acesta ne va aduce un plus de producţie. De aceea, trebuie urmărită îndeaproape realizarea acestui program. Altcumva, vom folosi simânţă necertificată, sămânţă din pătul, care va reduce producţia cu 25-30% la hectar şi pe ansamblu.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, mai doriţi? Nu.

Cu precizarea că domnul ministru al sănătăţii nu poate ajunge la timp pentru susţinerea răspunsului la întrebare, încheiem această şedinţă de astăzi şi vă doresc o seară plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45.