Parliamentary debates

după o scurtă pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Călin Popescu Tăriceanu este? Nu este. În consecinţă, rog reprezentanţii UDMR-ului, dacă au interpelări să le facă din sală. Domnule Ráduly nu eraţi înscris la interpelări.

De la Autoritatea pentru privatizare transmiteţi răspunsul scris, pentru domnul Călin Popescu Tăriceanu. Domnul Cristian Niculescu, secretar de stat, este? Nu, nu au venit, sunt ocupaţi la o întâlnire cu un subcomitet NATO.

Pentru domnul Valentin Vasilescu, domnul Fleşariu o să-i dea răspunsul scris – l-a şi dat deja.

Domnul Damian Brudaşca, dezvoltaţi vă rog interpelarea adresată Ministerului Administraţiei Publice.

Domnul Damian Brudaşca:

La data de 31 octombrie a.c., un grup de 29 de ziarişti clujeni a înaintat domnului Vasile Dâncu, ministrul informaţiilor publice, un memoriu prin care cereau eliberarea din funcţie a doamnei Despina Neagoe, purtător de cuvânt al Prefecturii judeţului Cluj. Ziariştii clujeni semnalau: "De la numirea doamnei Despina Neagoe în funcţia de purtător de cuvânt al Prefecturii Cluj, am întâmpinat numeroase piedici în a obţine informaţiile necesare reflectării activităţii acestei instituţii. În loc să-şi exercite atribuţiile care-i revin în sensul informării prompte şi complete a presei şi implicit a cetăţenilor judeţului, din păcate, purtătorul de cuvânt s-a erijat în dascăl şi a dovedit, nu în puţine rânduri, spirit de frondă".

Autorii memoriului au invocat şi jignirile proferate la adresa lor de doamna Despina Neagoe cu diverse prilejuri ca şi superficialitatea şi lipsa de profesionalism a materialelor difuzate presei. Memoriul ziariştilor clujeni a fost consemnat în presa centrală, Adevărul şi Evenimentul Zilei din 15.XI.a.c., respectiv Jurnalul Naţional şi România Liberă din 21.XI.2001.

Cazul a fost adus şi la cunoştinţa prefectului de Cluj, domnul Vasile Soporan, numai că, în loc să analizeze situaţiile reclamate şi să dispună măsurile ce se impuneau, domnul prefect, considerându-se că în realitate nu este cu nimic mai prejos de predecesorii săi, primi secretari, a găsit o altă soluţie, mult mai democratică în deplin consens cu "politica pumnului în gură". Dânsul şi-a permis să convoace în data de 19 noiembrie a.c. la ora 12.00, la Palatul administrativ, pe toţi directorii şi redactorii şefi ai instituţiilor mass-media din Cluj-Napoca. Domnia sa a preferat, nu să le anunţe măsurile pe care le-a dispus, ci să le ceară să facă presiuni asupra redactorilor şi reporterilor care au semnat memoriul consacrat incompetenţei, atitudinii dispreţuitoare şi abuzive a doamnei Despina Neagoe.

O asemenea practică este contrară principiilor statului democratic pe care ni-l propunem a-l realiza în România. Domnul Vasile Soporan şi-a încălcat grav atribuţiile ce-i revin în calitate de prefect al judeţului Cluj şi a săvârşit un act de netolerat abuz în serviciu, cerând sancţionarea semnatarilor memoriului. În plus, consider că atitudinea sa constituie un grav atentat la libertatea presei, o încercare de introducere a cenzurii.

Ca membru al Uniunii ziariştilor profesionişti din România şi deputat de Cluj, protestez împotriva imixtiunii politicului în treburile presei. Voi informa despre acest caz şi instituţiile internaţionale de presă.

În legătură cu atitudinea de vechil a doamnei Despina Neagoe pe moşia PSD-istă a prefecturii clujene, doresc să vă informez, domnule ministru că, şi eu, ca deputat, am avut dificultăţi în obţinerea de informaţii necesare desfăşurării activităţii parlamentare. La momentul respectiv, am solicitat domnului prefect Vasile Soporan să ia măsurile ce se impuneau. Eu nu am fost convocat de domnul prefect, iar dânsul a neglijat sesizarea mea. Iată că atitudinea doamnei Neagoe nu a fost o scăpare, un caz izolat. Ea are caracter de permanenţă, beneficiind de o clemenţă suspectă din partea şefilor ierarhici.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit, domnule ministru, să verificaţi cazul şi să dispuneţi înlocuirea doamnei Despina Neagoe care, ca funcţionar public, nu-şi înţelege atribuţiile şi competenţele şi obstrucţionează sistematic presa şi alte instituţii care solicită informaţii de interes public.

Totodată, se impune a atenţiona atât pe domnul prefect Vasile Soporan, cât şi pe toţi prefecţii din subordine, că atribuţiile lor nu sunt identice cu cele ale foştilor primi-secretari ai PCR şi, ca atare, este interzisă chemarea la ordine a reprezentanţilor mass-media. O asemenea practică nu face decât să compromită Guvernul PSD-UDMR şi să atragă oprobiul opiniei publice şi al instituţiilor democratice de peste hotare, ca nedorite greutăţi în procesul aderării României la structurile euro-atlantice.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat Fleşariu, vă rog să oferiţi răspunsul.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Pentru clarificarea situaţiilor prezentate în conţinutul interpelării, s-au solicitat explicaţii domnului prefect al judeţului Cluj, Vasile Soporan.

Din răspunsul primit de la domnul prefect, la afirmaţiile din interpelare rezultă că sunt anumite disfuncţii de comunicare cu anumite segmente ale societăţii civile determinate de complexitatea problemelor cu care se confruntă judeţul Cluj, dar nu sunt de natură a deteriora raporturile Prefecturii Cluj cu presa, anumite instituţii sau organisme din judeţ.

Pentru aprecierea obiectivă a situaţiilor reclamate în interpelare, s-a dispus verificarea acestora de către Corpul de control al ministrului administraţiei publice. După încheierea controlului, vom fi în măsură să vă informăm în detaliu cu privire la problemele ridicate în interpelare şi cu măsurile luate.

Mai doresc să precizez faptul că domnul Vasile Dâncu nu are competenţe privind eliberarea din funcţie a salariaţilor prefecturii. O asemenea competenţă revine prefectului.

De asemenea, nici ministrul administraţiei publice nu are competenţe să demită din funcţie salariaţi ai prefecturii. Desigur, se poate discuta cu domnul prefect, dacă este cazul, dar după ce vom avea rezultatul controlului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să comenteze acest răspuns. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu am mai primit răspunsuri evazive de la ministerul pe care-l reprezintă cu cinste domnul secretar de stat. Sper să nu ne găsim din nou în faţa unui fapt similar.

Răspunsul pe care-l aici în faţă şi scris mi se pare o asemenea mostră de încercare de evitare a situaţiei. De altfel, asupra mea s-au făcut între timp şi presiuni din alte părţi pentru a renunţa la această atitudine, însă nu pot s-o fac, pentru că reprezint aici interesul celor 29 de ziarişti care se simt frustraţi, jigniţi şi totodată ameninţaţi de asemenea atitudini.

În consecinţă, cred că atribuţiile ministrului sunt suficient de clar precizate şi nu este suficient să mi se dea un asemenea răspuns, că "la calendele greceşti" se va transmite rezultatul unui posibil control efectuat de către Corpul de control al ministrului şi măsurile luate.

Prin precizarea că ministrul nu poate să demită din funcţie un subaltern pe linie ierarhică, este clar, răspunsul îl intuiesc foarte clar de pe acum. Sper, însă, să nu se întâmple acest lucru, pentru că deja ziariştii din toată Transilvania sunt cu ochii pe decizia pe care o va lua ministerul. Şi nu aş dori să se considere că atacul care va porni este nejustificat, în cazul în care se încearcă să se dreagă busuiocul.

Domnul Valer Dorneanu:

Următoarea interpelare o are de adresat domnul deputat Adrian Moisoiu. Este prezent? Poftiţi, domnule deputat. Domnul deputat se adresează tot Ministerului Administraţiei Publice.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întrebarea pe care am adresat-o Ministerului Administraţiei Publice este o întrebare de natură socială foarte dureroasă astăzi, şi anume, a plecat de la un fapt concret. De la unul dintre blocurile din centrul Bucureştiului, unde cetăţenii nu sunt în stare, în clipa de faţă, să-şi plătească consumurile şi, ca urmare acestui fapt, se taie de către Apa Nova apa, se taie de către DISTRIGAZ gazul metan. Urmarea, la această oră, la un frig de minus 15 grade, să spunem, minimum, încă în aceste blocuri nu este încălzire centrală.

Necazurile care apar eu zic că sunt nişte disfuncţii ale legilor pe care noi le avem în clipa de faţă şi, ca atare, am avut şi discuţii particulare cu domnul secretar de stat Fleşariu, căruia, chiar de la acest microfon, şi cu această ocazie, vreau să-i mulţumesc pentru atenţia pe care mi-a acordat-o şi îndrumările pe care le-a dat pentru ca asociaţia de proprietari să găsească o soluţie. Dar acesta este un caz particular. Cazul general, însă, trebuie lămurit. Şi cazul general constă cam în felul următor, şi anume, în clipa de faţă nu mai avem proprietari şi chiriaşi. Eu zic că avem numai proprietari – proprietari particulari şi proprietar statul, care concesionează locuinţele pe care el le are, pe baza unui regulament stabilit la consiliile locale, unor cetăţeni. Ca atare, nu este logic ca, în momentul în care aceşti chiriaşi ai statului, care au fost introduşi fără nici un fel de discernământ, dar pe baza unei necesităţi sociale, deci nu este logic ca aceştia, când nu-şi plătesc întreţinerea, – din diverse motive, probabil din probleme de stare socială, poate din alte motive, chiar ca rău platnici, mergem şi la cazul respectiv -, aceşti oameni nu pot fi evacuaţi din locuinţă.

Cred că ar trebui ca în acest caz asociaţiile locative ale consiliilor locale – că-i zice DAFI, cum este denumirea din Bucureşti, (Departamentul Administrării Fondului Imobiliar), că-i zice LOCATIV, cum este la mine în oraş, la Tg.-Mureş, n-are nici o importanţă -, cert este faptul că acestea ar trebui să vină şi să acopere cota-parte din regia, deci din cheltuielile de întreţinere pe care cetăţenii cărora li s-au acordat aceste locuinţe să fie achitate, urmând ca, apoi, la rândul său, să urmărească modul de recuperare a acestor cheltuieli.

Aceasta era prima parte a întrebării şi aceasta cred că ar fi soluţia care ar trebui să se găsească într-o situaţie similară.

În a doua parte a întrebării era o dispoziţiune, un act normativ. Se spune că nu este prin lege, deşi toată lumea m-a asigurat că este legiferat acest aspect, că exact cetăţenii care nu şi-au plătit restanţele la întreţinerea din blocuri, exact aceşti cetăţeni nu beneficiază de compensaţiile pentru energie termică. Însă, dac㠖 şi acum legând de prima parte a întrebării – aceşti cetăţeni ar plăti prin intermediul acestor societăţi ale consiliilor locale, acel 65%, sau cât acoperă statul în acest caz, ar putea ca să fie astfel însuşit de către stat şi respectiv cetăţenii să nu trebuiască să plătească decât 35%, sau cât se stabileşte prin lege.

Deci, legând aceste aspecte şi gândindu-mă şi, aşa cum se ştie, de altfel, că Guvernul Năstase este un guvern social-democrat, deci care încearcă să rezolve problemele oamenilor necăjiţi din această ţară, – şi, din păcate, am să spun că în România există foarte mulţi, să nu spun o cifră, dar foarte mulţi oameni necăjiţi -, sper ca aceste probleme să fie rezolvate într-un timp cât mai scurt.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Fleşariu, aveţi cuvântul să răspundeţi la această întrebare.

Domnul secretar de stat Fleşariu, de la Ministerul Administraţiei Publice.

Domnul Ionel Fleşariu:

Rezolvarea problemelor ridicate la pct.1 din interpelare intră în competenţa asociaţiilor de proprietari, potrivit Legii nr. 114 din 1996 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85 din 2000.

Pentru familiile cu venituri mici, Guvernul României a aprobat Ordonanţa de urgenţă nr. 115 din acest an, ordonanţă care urmează să fie supusă aprobării Parlamentului, prin care se acordă ajutoare materiale pentru acoperirea preţului la gaze naturale, iar, de la 1 ianuarie 2002, va intra în vigoare Legea venitului minim garantat, care are prevedere expresă în acest sens.

Cu privire la pct.2 din interpelare vă informăm, stimate domnule deputat, că plata compensaţiilor pentru energia termică este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162 din octombrie 1999, care însă nu face precizări cu privire la achitarea datoriilor anterioare, ca o condiţie pentru a se acorda ajutoare băneşti pentru încălzire.

DISTRIGAZ, despre care s-a vorbit, doresc să vă informez că nu este în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Administraţiei Publice, ci a Ministerului Industriei. Ca atare, nu ne putem pronunţa asupra problemelor care cad în competenţa de soluţionare a DISTRIBAZ-ului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Adrian Moisoiu doreşte să comenteze acest răspuns.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc în mod deosebit încă o dată domnului secretar de stat Fleşariu pentru amabilitatea domnei sale, dar rămâne mai departe problema în sine de a o rezolva. Şi eu cred că, cu puţină bunăvoinţă, - şi sunt convins că aceasta există -, ca, plecând de la sectorul pe care Ministerul Administraţiei Publice îl coordonează, să găsim acea posibilitate ca DISTRIGAZ-ul să poată să-şi încaseze partea sa prin intermediul statului şi, respectiv, dacă cumva sunt rău platnici, aceşti rău platnici să fie evacuaţi. Dar, în nici un caz cetăţenii care sunt buni platnici să nu poată să beneficieze de căldură pe acest timp de iarnă în care ne găsim. Ei nu au nici o vină din acest punct de vedere, iar nu pot să ridice fondul de rulment la asemenea valori de milioane sau de zeci de milioane de lei, cu care să acopere cheltuielile, respectiv penalităţile celor care nu şi-au plătit întreţinerea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a prezentat din partea Ministerului de Externe domnul Cristian Niculescu şi va răspunde unei interpelări a domnului deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Atât în bugetul pentru anul în curs, cât şi în cel votat pentru anul viitor, sumele prevăzute a fi alocate Fundaţiei Culturale Române sunt ridicol de mici în raport cu activităţile pe care Fundaţia şi le-a propus, sau pe care le-ar putea organiza.

În aceste condiţii este clar pentru orice om de bun simţ că nu se întrevăd semne certe cu privire la posibilitatea ca în viitorul apropiat cultura română să aibă asigurate resursele materiale şi financiare pentru a participa demn, nu ca o Cenuşăreasă, la dialogul european şi mondial.

Este cu atât mai regretabil acest lucru, cu cât nu cunosc să existe alte instituţii care să-şi asume şi să asigure o imagine corespunzătoare realităţilor culturale româneşti.

De ani buni de zile, centrele culturale înfiinţate în unele capitale vest-europene şi nord-americane au intrat într-un anonimat păgubos. Acest lucru s-a datorat în primul rând persoanelor cărora li s-a încredinţat coordonarea activităţii acestora. Marea lor majoritate sunt fie nişte necunoscuţi, fie nişte funcţionari disciplinaţi, şi nimic mai mult.

Dat fiind faptul că, pentru a-şi desfăşura activitatea despre care nu ştim absolut nimic, aceste centre culturale recurg la bani de la buget, consider că este necesar să aflăm cu ce se ocupă ele în prezent şi ce urmăresc în viitor.

Aşadar, vă solicit, domnule ministru, să prezentaţi Camerei Deputaţilor un raport asupra activităţii centrelor culturale române pe anii 2000 şi 2001.

Totodată, vă solicit să precizaţi care sunt actualmente directorii lor şi pe ce criterii s-au făcut numirile pe aceste posturi importante.

Consider, domnule ministru, că, având în vedere ofensiva agresivă a altor state vecine pe plan cultural, n-ar fi lipsit de interes să folosim astfel de centre culturale în interesul culturii române şi al întregii ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, desigur, aţi folosit noţiunea de raport pentru a da o dimensiune mai mare interpelării dumneavoastră.

Pentru că ne aflăm în procedura interpelărilor, l-aş ruga pe domnul ministru să se explice la această întrebare nu printr-un raport, care ar depăşi trei minute, ci printr-un răspuns sintetic.

Domnul Cristian Niculescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Centrele culturale româneşti sunt înfiinţate prin hotărâre de Guvern, pe baza acordurilor culturale dintre state, prin schimb de scrisori, sau prin schimb de note verbale, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Culturii şi Cultelor.

În acest moment, în principalele capitale din Europa şi America, funcţionează un număr de 7 centre şi institute culturale - create toate după 1990 -, Centrele culturale de la: Paris, New York, Budapesta şi Viena, respectiv Academia di Romania, de la Roma, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistă de la Veneţia şi Institutul Român de Cultură Titu Maiorescu, de la Berlin.

Din punct de vedere juridic şi administrativ, centrele şi institutele culturale româneşti sunt în subordonarea Ministerului Afacerilor Externe, fiind, împreună cu ataşaţii culturali ai ambasadelor, principalele mijloace prin care se realizează strategia de politică externă în domeniul culturii. Ele sunt, de asemenea, puncte de referinţă şi de întâlnire a membrilor comunităţilor româneşti din ţările respective, locul în care se întreţine viu spiritul naţional şi contactul cu limba maternă.

Programele centrelor şi institutelor culturale se adresează cu prioritate publicului din ţara în care funcţionează, mediilor culturale, universitare, politice şi au ca finalitate afirmarea caracterului european şi universal al culturii române, precum şi profundul ei specific naţional.

Programele centrelor culturale sunt structurate pe două tipuri de activităţi generice: a) programe permanente, care creează şi întreţin cotidian o stare culturală specific㠖 este vorba de bibliotecă, săli de lectură pentru presă şi aşa mai departe – şi b) programe-eveniment, constând în activităţi cu un public-ţintă specific, şi anume: concerte, conferinţe, mese rotunde, expoziţii etc.

În anul 2000, centrele şi institutele culturale româneşti au organizat, conform rapoartelor acestora, verificate de Ministerul Afacerilor Externe, un număr de 408 activităţi culturale constând în: conferinţe, mese rotunde, colocvii, concerte, expoziţii de artă plastică şi artă populară, spectacole de teatru şi balet modern, spectacole de folclor, gale de filme artistice sau documentare, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii. Dintre acestea, 72 s-au desfăşurat la Academia di Romania, 61 – la Institutul Cultural din Berlin, 62 – la Centrul Cultural Român de la Paris, 53 – la Centrul Cultural Român de la Budapesta, 61 – la Centrul Cultural Român de la New York, 63 – la Institutul Român din Veneţia, 46 – la Centrul Cultural Român de la Viena.

În anul 2001, până la sfârşitul trimestrului al III-lea, s-a menţinut aceeaşi medie şi aceeaşi structură a programelor, cu o uşoară creştere la Capitolul "Expoziţii de artă plastică, colocvii pe teme de cultură contemporană şi concerte".

O pondere importantă în activităţile culturale în anul 2000 au avut-o manifestările omagiale organizate în cadrul "Anului Eminescu", iar în anul 2001 – cele dedicate aniversării lui Brâncuşi.

O iniţiativă meritorie a unor centre culturale a fost cea de a publica periodic buletine sau manuale care reflectă actualitatea culturală românească, sau sunt rezultatul unor colocvii ştiinţifice - şi sunt enumerate mai departe.

Pe larg, activitatea centrelor culturale am prins-o într-o anexă la acest material, care poate fi consultată.

Despre directorii centrelor şi institutelor culturale în funcţie la această dată. Ei sunt următorii: 1. la Centrul Cultural Român de la Paris – domnul Virgil Tănase, scriitor, regizor de teatru, doctor în litere la Sorbona, autor a peste 15 romane, volume de proze, eseuri publicate în română, franceză şi germană; 2. la Centrul Cultural de la New York – domnul Coriolan Babeţi, critic şi istoric de artă, doctor în istoria artei, autor de volume şi colaborări la importante reviste de specialitate din ţară şi străinătate; 3. Academia di Romania de la Roma - domnul Dan Eugen Fineta, istoric de artă, fost redactor-şef al Editurii Meridiane, fost director şi director general în Ministerul Afacerilor Externe; 4. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia – domnul Ioan Bulei, profesor universitar doctor, istoric, autor a 12 volume de istorie apărute în limbile română, italiană, franceză şi germană; 5. Institutul Român de Cultură Titu Maiorescu de la Berlin – doamna Ruxandra Demetrescu, istoric de artă, conferenţiar doctor la Academia de Artă din Bucureşti; 6. Centrul Cultural Român de la Budapesta – postul de director este încă vacant; se organizează, în prezent, concurs; coordonator de programe este doamna Gabriela Matei, diplomat în Ministerul Afacerilor Externe; 7. Centrul Cultural Român de la Viena – domnul Alexandru Popescu, doctor în filologie, diplomat cu o îndelungată experienţă, fost director al Direcţiei Culturale din Ministerul Afacerilor Externe.

Criteriile care au stat la baza selecţiei au fost: competenţa, prestigiul profesional, aptitudine de management cultural, ataşamentul faţă de valorile culturii naţionale. Directorii centrelor şi institutelor culturale sunt numiţi de Ministerul Afacerilor Externe, cu aprobarea Ministerului Culturii.

Suntem conştienţi că institutele şi centrele culturale româneşti nu reuşesc, din motive de cele mai multe ori obiective, să reflecte întreaga ofertă culturală românească. La aceasta se adaugă şi dificultăţi de ordin financiar şi logistic şi uneori de adecvare la orizontul de aşteptare al consumatorului de cultură occidentală. Apreciem că iniţiativa de a revedea statutul centrelor, înfiinţarea unor noi centre culturale, proiectul "Casa Romania", sau Institutul Român, precum şi posibilităţile financiare pe care le va oferi în viitor Fondul România, vor contribui la creşterea eficienţei acestora şi la o mai bună difuzare a valorilor autentice ale spiritualităţii româneşti.

Mai sunt multe de comentat. Aş reţine doar pe acestea, pentru acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să comenteze acest răspuns.

Domnul Damian Brudaşca:

În primul rând, ţin să-i mulţumesc domnului ministru pentru prezentarea făcută.

Eu aş dori doar să fac o simplă precizare. Marea majoritate a celor care beneficiază de activitatea acestor centre sunt în general creatorii, scriitorii, pictorii, muzicienii din Bucureşti. Reprezentativitatea manifestărilor în ceea ce priveşte acoperirea ariilor geografice lasă, din păcate, de dorit.

Din acest punct de vedere vreau să precizez că erau altele situaţiile în anii anteriori, când şi spaţiul Transilvania era mai prezent în manifestările organizate de diverse centre culturale, şi nu numai cele care sunt în imediata noastră apropiere. Am în vedere aici Viena, Berlin, sau Budapesta.

Aş sugera, cu tot respectul, ministerului şi domnului ministru în prezent aici de faţă, să aibă în vedere, în perspectivă, în cuprinderea programului, o mai largă diversitate de a se da posibilitate tuturor spaţiilor culturale ale ţării să fie prezente în aceste mesaje internaţionale, astfel încât să existe o reală percepţie a capacităţii creative a poporului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Pe domnul deputat Lucian Bolcaş îl informez că din partea Ministerului Informaţiilor Publice s-a solicitat amânarea răspunsului, întrucât este implicat într-o acţiune împreună cu reprezentanţii minorităţilor naţionale.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nici o obiecţiune.

Domnul Valer Dorneanu:

Urmează, în aceste condiţii, domnul deputat Gheorghe Dinu, care a adresat o întrebare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Poftiţi, domnule deputat Gheorghe Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule ministru, întrebarea mea viza faptul că în ziarul "Adevărul" au apărut, dar în ultimele luni au apărut şi în "Evenimentul zilei", reclame şi publicitate la societăţile naţionale desprinse din Calea Ferată. Era vorba de Compania Naţională C.F.R. S.A., de Societatea Naţională Transport Călători şi Marfă. Şi dacă, de exemplu, despre societăţile comerciale se mai poate înţelege că-şi fac publicitate, nu înţeleg motivul pentru care se irosesc banii Companiei Naţionale C.F.R. S.A., societate sau companie cu capital majoritar sau integral de stat şi care are un exerciţiu financiar mizerabil – se încheie în fiecare an cu pierderi uriaşe -, de ce banii – şi aceia puţini - se folosesc pentru această publicitate? Cine se face vinovat pentru risipirea acestor bani publici, pentru lucru care nu-şi au rostul la ora actuală?

Asta a fost interpelarea pe care eu am dorit s-o aflu de la Ministerul Transporturilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru secretar de stat Tudor Florescu, aveţi cuvântul să răspundeţi acestei interpelări.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Campania publicitară efectuată de către companiile şi unităţile din subordinea şi sub autoritatea ministerului are două obiective esenţiale: primul – prezentarea strategiilor şi programelor după care acţionează fiecare unitate; în acest mod, opinia publică poate cunoaşte atât aspectele pozitive, cât şi pe cele negative ale unei societăţi, subiectul fiind supus dezbaterii.

Vorbind despre un caz concret – cel al C.F.R.-ului -, se cunosc dificultăţile cu care se confruntă aceasta, dar este bine de ştiut şi care sunt cauzele, care sunt modalităţile de îndreptare a unor neajunsuri, dar mai ales care sunt perspectivele şi măsurile care se pot lua pentru redresarea situaţiei. Să poţi explica oamenilor care este situaţia, să prezentăm realitatea, considerăm că este un semn de respect pentru cetăţean, chiar dacă nu întotdeauna pot fi la înălţimea cerinţelor lui.

Prin prezentarea strategiilor companiei şi a programelor acestora, putem atrage atenţia investitorilor, astfel încât multe obiective, care în mod obişnuit ar necesita finanţare de la buget, ele să poată fi realizate din surse externe.

Considerăm că în acest mod parteneriatul stat-privat poate determina avansarea mai rapidă a societăţilor, cu toate implicaţiile pozitive ale acestui sistem.

Având în vedere strategia de imagine a ministerului, care presupune o totală transparenţă, ziarele care au fost alese pentru publicitate au fost cele care au cea mai mare audienţă şi nu poate fi vorba despre "o sponsorizare", atâta vreme cât în paginile lor au fost prezentate şi critici la adresa companiilor, atunci când a fost cazul.

Vă mulţumim pentru interesul pe care-l acordaţi politicii ministerului nostru şi vă asigurăm de întreaga noastră stimă, domnule deputat.

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Dinu:

Încerc să nu vă dau dreptate pentru că, din păcate, am funcţionat în Compania Naţională C.F.R. S.A. vreo 34 de ani şi ştiu cu ce probleme se confruntă compania aceasta naţională care, practic, face întreţinerea liniilor şi instalaţiilor. Şi a încerca să prezentăm opiniei publice un fapt arhicunoscut, că se ocupă şi întreţin liniile şi instalaţiile, nu ştiu pe cine interesează şi cât îl deranjează sau ce investitor atrage faptul că această companie naţională se ocupă cu treburi de genul acesta.

Întrebarea era: nu cumva aici este o sponsorizare mascată? Nu cumva banii aceştia, şi aşa puţini, pe care-i au societăţile desprinse din Calea Ferată, banii aceştia puţini, aşa, se duc şi pe apa sâmbetei, în loc să fie băgaţi acolo unde, iată, doare, n-au oamenii uleiul cu care să ungă alunecătorii. Sau clorura de calciu care se bagă în picheţii din exterior acum, la temperaturile astea de minus 17 grade şi care produc necazuri în funcţionarea instalaţiilor, deci nu există banii nici măcar să se cumpere astfel de materiale obişnuite. Şi, iată, în fiecare număr din ziarul "Adevărul", mai mult de o jumătate din pagină este ocupată cu astfel de reclamă stupidă, după părerea mea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

În continuare, mai sunt patru interpelări. Trei dintre acestea sunt adresate Ministerului de Interne.

Doamnă deputat Mona Muscă, vă rog să dezvoltaţi una dintre aceste interpelări şi va răspunde, până va veni cineva de la Ministerul de Interne, va răspunde Ministerul Apărării Naţionale.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc frumos, domnule ministru.

Interpelarea se adresează Ministerului Apărării Naţionale, domnului Ioan Mircea Paşcu, Ministerului de Interne, domnului Ioan Rus, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, domnului Marian Sârbu.

În luna aprilie a.c., a intrat în vigoare Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Această lege, după o bună perioadă de timp, dădea posibilitatea, conform art. 79, recalculării pensiilor militare stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a legii în discuţie, legea din 1 aprilie 2001.

La mai puţin de 3 luni după această dată, Legea nr. 164/2001 a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 85/2001 care, prin unicul său articol, suspendă art. 79 din lege şi anulează posibilitatea recalculării pensiilor pentru cei care au avut pensii militare stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001.

Interpelarea pe care o adresez vine în întâmpinarea solicitării făcute de Organizaţia judeţeană a cadrelor militare în rezervă şi retragere din Ministerul Apărării Naţionale, din Ministerul de Interne şi din S.R.I. Caraş-Severin, de a mă adresa dumneavoastră cu privire la aceste chestiuni.

Prin suspendarea art.79 din Legea 164/2001, în baza Ordonanţei de urgenţă nr.25/2001, Guvernul nu a făcut altceva decât să adâncească şi mai mult diferenţele dintre pensii, într-o entitate profesională omogenă, ierarhizată. S-a ajuns astfel în situaţia ca pensiile unor subofiţeri şi maiştri militari să fie mai mari decât ale unor generali şi ofiţeri superiori.

Vă amintesc, domnilor miniştri, că în expunerea de motive a Legii 164/2001, se precizează clar că: "Pensiile militare de stat stabilite conform acestei legi nu reprezintă un privilegiu, ci se justifică obiectiv, ele constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună militarii, interdicţii pe care celelalte categorii de angajaţi nu le au".

Având în vedere toate acestea, vă rog, domnilor miniştri, să binevoiţi a explica raţiunile reale pentru care s-a anulat posibilitatea recalculării pensiilor militare pentru anumite persoane, precum şi soluţiile pe care le preconizaţi pentru a evita crearea unor discrepanţe şi mai mari între pensii.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dau întâi cuvântul domnului secretar de stat Sorin Encuţescu pentru a răspunde în numele ministrului apărării naţionale.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să menţionez încă de la început că, odată cu aprobarea Legii 164/2001 privind pensiile militare de stat, Guvernul României a avut în vedere exact eliminarea inechităţilor dintre pensionarii militari aflaţi în plată înainte de intrarea în vigoare a acestei legi şi militarii care sunt pensionaţi după această dată.

Din păcate, odată cu luarea în calcul a nevoilor financiare, s-a constatat că, prin aplicarea metodologiei susţinute de această lege, ar fi fost necesar un fond de peste 2000 de miliarde de lei. De aceea, acest fond nu se afla la dispoziţia Guvernului şi numai ca un element de comparaţie, fondul de rezervă la dispoziţia bugetului de stat era doar de 1000 de miliarde de lei. Deci, iată că acest efort financiar de 2000 de miliarde nu era disponibil pentru anul financiar 2001.

În concluzie, măsura suspendării prevederilor art.79 din Legea nr.164/2001 a fost dictată de liplsa fondurilor, de imposibilitatea acoperirii deficitului bugetar care s-ar fi creat şi, mai ales, de neprevederea sumelor necesare recalculării pensiilor militare în actualul exerciţiu bugetar, pentru că, aşa cum ştiţi, legea a fost discutată înainte de aprobarea bugetului de stat.

În vederea rezolvării situaţiei create, ca urmare a intervenţiei Ministerului Apărării Naţionale, precum şi a intenţiei Guvernului de a rezolva această problemă, s-a aprobat Hotărârea Guvernului nr.1188 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, în care se prevede recalcularea pensiilor militare de stat în funcţie de solda lunară brută în vigoare la data de 1 aprilie 2001, corespunzător funcţiei maxime a gradului militar avut la data trecerii în rezervă şi de vechimea totală în serviciu avută la data recalculării.

În şedinţa de Guvern din 28 noiembrie 2001, s-a aprobat Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat în care se prevede că sumele rezultate ca diferenţă între pensiile aflate în plată şi pensiile recalculate, potrivit metodologiei aprobate, se vor acorda eşalonat, începând cu anul 2002 până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public de pensii, după cum urmează: pentru anul 2002, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2002 şi 10% începând cu 1 iulie 2002. Pentru anul 2003, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2003, şi 20%, începând cu 1 iulie 2003. Pentru anul 2004, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2004 şi 20% începând cu 1 iulie 2004.

Faţă de cele prezentate mai sus, rezultă că recalcularea pensiilor militare de stat se va efectua potrivit metodologiei aprobate, iar sumele cuvenite se vor acorda eşalonat începând cu 1 ianuarie 2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule minitru.

Dau cuvântul domnului general Pavel Abraham pentru a răspunde în numele Ministerului de Interne cu privire la aceeaşi întrebare.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La întrebarea doamnei deputat Mona Muscă, Ministerul de Interne are următorul răspuns:

Urmare analizării aspectelor semnalate de dumneavoastră în cuprinsul interpelării înregistrate la Camera Deputaţilor şi a studierii legislaţiei incidente, am onoarea să vă comunic următoarele:

Suspendarea art.79 din Legea 164/2001 privind pensiile militare de stat, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.85/2001, a avut în vedere atât alinierea la măsurile de recorelare stabilite pentru sistemul public de pensii, cât şi imposibilitatea asigurării fondurilor necesare acestei recorelări pentru anul 2001.

În şedinţa Guvernului din 27.XI.2001, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii 164/2001 privind pensiile militare de stat, act normativ care promovează ideea reaşezării pe bază echitabilă a pensiilor, precum şi preocuparea menţinerii venitului din pensie într-un raport corespunzător cu dinamica veniturilor categoriilor de persoane, similare pensionarilor militari, stabilind modalităţile şi etapele procesului de recalculare a pensiilor.

Dispoziţiile acestei ordonanţe de urgenţă care urmăresc şi recalcularea pensiilor celor care au fost pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr.164/2001 dovedesc voinţa legiuitorului de a remedia recorelările ce s-au produs în ultimii ani în cuantumul pensiilor militare stabilite în diferite etape prin aplicarea unor măsuri legislative populiste şi eronate.

De această măsură vor beneficia circa 100.000 de persoane, pensionari militari proveniţi din instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, ale căror drepturi de pensie în plată sunt mai mici decât cuantumul echivalent determinat.

Cu deosebită stimă,

Semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule general.

Dacă doriţi să comentaţi ceea au răspuns colegii noştri din cele două ministere.

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Octavia Monica Muscă:

Domnilor miniştri,

În primul rând, mă bucur că sunteţi aici şi aţi răspuns interpelării. S-au întâmplat şi cazuri când miniştrii nu au fost aici şi nici un trimis al domniilor lor. Este deocamdată un punct bun.

În al doilea rând, pentru lipsa de concordanţă între Legea bugetului şi legile în vigoare, nu sunt vinovaţi cetăţenii României şi nu ei trebuiau să plătească. Din acest punct de vedere, cred că atât Ministerul Finanţelor, cât şi ministerul care face legătură între Parlament şi Guvern să se ocupe mai cu atenţie de legile care trebuie să fie acoperite prin Legea bugetului, legea fundmentală a unui an parlamentar şi de guvernare.

Chiar dacă mai târziu, mă bucur că s-a rezolvat, deşi rezolvarea, mie, personal, mi se pare parţială şi nu vă fac calculul ca să vedeţi că am dreptate din punct de vedere financiar. Oricum, mă bucur că n-a fost interpelarea în zadar şi, în acelaşi timp, mă bucur că solicitările celor din judeţul Caraş-Severin, prin persoana care îi slujeşte, au ajuns la dumneavoastră şi au primit un răspuns.

Mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marian Ianculescu care are o interpelare adresată Ministerului de Interne.

Domnul Marian Ianculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea are ca obiect măsurile luate de Ministerul de Interne la sesizările referitoare la apariţia pe piaţă a unor produse fito-sanitare falsificate care pun în pericol siguranţa alimentară a României.

În ultima perioadă de timp s-au înmulţit falsificatorii de substanţe fito-sanitare necesare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor în agricultură şi pentru tratarea seminţelor necesare semănatului. Atât cumpărătorii care au fost păcăliţi de firmele producătoare de pesticide falsificate, cât şi uzina producătoare de asemenea substanţe originale, nefalsificate, Societatea comercială "Oltchim" S.A. din Râmnicu-Vâlcea, precum şi distribuitorii autorizaţi ai acesteia, au sesizat inspectoratele de poliţie din judeţele unde s-au semnalat asemenea fapte de falsificare a substanţelor fito-sanitare respective, şi anume în judeţele Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Olt, Dolj, Ilfov, Călăraşi, Teleorman şi Timiş.

Date fiind cele prezentate, vă rog, stimate domnule ministru, să luaţi toate măsurile pentru stoparea unor astfel de acţiuni care, într-adevăr, pun în pericol siguranţa alimentară a României. Oamenii dau bani pe asemenea substanţe şi când să răsară se minunează de ce n-au răsărit culturile respective. N-au răsăsit tocmai pentru că sămânţa a fost tratată nu cu substanţa originală, ci cu produse falsificate.

V-am ataşat şi lista societăţilor care au distribuit produse contrafăcute şi a cumpărătorilor de produse contrafăcute, pe care n-o mai citesc la acest microfon, dar dumneavoastră o deţineţi, domnule ministru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule general, aveţi cuvântul pentru a răspunde la această interpelare.

Domnul general Pavel Abraham.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Răspunsul Ministerului de Interne este următorul la această întrebare:

Urmare analizării aspectelor semnalate în cuprinsul interpelării din 26.XI., problematica specifică este în atenţia inspectoratelor de poliţie judeţene care împreună cu Poliţia fito-sanitară controlează, potrivit competenţelor conferite prin lege, aplicarea şi respectarea legislaţiei şi a regimului de carantină fito-sanitară.

În acest context, au fost depistate mai multe cazuri în care s-au fabricat şi comercializat produse de uz fito-sanitar fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Astfel, Inspectoratul de poliţie al judeţului Olt efectuează cercetări în dosarul penal nr.1418 împotriva lui Androne Săndel, administrator la "S.C. Ichim" Drăgăneşti, care a achiziţionat 12.950 kg chirametox în valoare de 6 miliarde de lei de la firme din ţară care s-au dovedit fictive. Acest produs a fost livrat la mai multe judeţe din zonă. N-aş vrea să le enumăr acum. Le va primi domnul deputat în comunicarea scrisă. Aş arăta doar că în cazul acestei cauze se efectuează acte premergătoare începerii urmăririi penale de către Inspectoratul de poliţie al judeţelor Olt, Dolj, Teleorman, sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prevăzută de art.297 Cod Penal.

În judeţul Călăraşi, au fost semnalate mai multe cazuri de persoane fizice care încercau să comercializeze în condiţii legale produsul chirametox. Totodată, s-a constatat că S.C.Prima Impex SRL Călăraşi oferea spre vânzare cantitatea de 30 kg de asemenea produs unei alte firme asupra căreia existau suspiciuni cu privire la calitatea acesteia. Produsul a fost ridicat în vederea confiscării, fiind recoltate probe pentru stabilirea conţinutului şi parametrilor calitativi. La finalizarea verificărilor în cauză urmează a se dispune măsurile legale, potrivit competenţelor.

La nivelul judeţelor în care au fost semnalate cazuri de fabricare sau comercializare de produse de uz fito-sanitare falsificate, s-au luat măsuri ca, împreună cu specialiştii de la direcţiile fito-sanitare, să se verifice condiţiile de legalitate a derulării operaţiunilor respective cu toţi agenţii economici care activează în domeniu, urmând în perioada următoare să se extindă aceste verificări şi în alte judeţe.

Cu deosebită stimă,

Semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Ianculescu doreşte să facă un mic comentariu. Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Marian Ianculescu:

Mulţumesc domnului general Abraham pentru răspunsul dat şi mă bucură că Ministerul de Interne este pe linia depistării acestor falsificatori şi în alte judeţe pentru a preveni apariţia unor fapte deosebit de periculoase în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu aceasta, s-a răspuns la ultima interpelare. Şedinţa destinată răspunsurilor la interpelări a luat sfârşit.

În consecinţă, declar închisă şedinţa de astăzi. Ne vedem mâine dimineaţă, la ora 8,30.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,50.