Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Rodica Nassar:

Bună seara!

Deschid şedinţa noastră de astăzi, consacrată răspunsurilor orale la interpelări şi pentru început am să-i dau cuvântul domnului ministru Victor Vlad Grigorescu, pentru a răspunde interpelării adresate de către colegul nostru, domnul deputat Nistor Laurenţiu, cu tema "Insolvenţa Societăţii Complexului Energetic Hunedoara S.A.".

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Victor Vlad Grigorescu (ministrul energiei):

Bună seara, doamnelor şi domnilor parlamentari.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect Insolvenţa Societăţii Complexului Energetic Hunedoara S.A., măsură curajoasă a ministrului tehnocrat al energiei în Termoelectrica - bazată pe huilă, daţi-mi voie să vă fac următoarele precizări şi să mă refer la următorul aspect: încă din prima zi a preluării portofoliului la Ministerul Energiei, în luna noiembrie a anului 2015, m-am aplecat asupra situaţiei extrem de grave a Complexului Energetic Hunedoara, un subiect deosebit de sensibil şi deosebit de complex. La acel moment am cerut o analiză de detaliu a problemelor cu care se confruntă complexul, încă de la înfiinţare, a stadiului măsurilor adoptate deja, cât şi a rezultatelor acestora.

Voi vorbi în continuare doar de fapte şi cifre, evitând să formulez opinii asupra altor implicaţii sau a unor chestiuni politice.

Aş începe prin a mă referi la situaţia financiară a complexului în perioada 2013-2015, care se prezintă în felul următor: la sfârşitul anului 2013 societatea înregistra o cifră de afaceri de circa 835 de milioane de lei şi o pierdere în jur de 148 de milioane de lei.

Un an mai târziu cifra de afaceri se diminuase la 670-671 de milioane de lei, în timp ce pierderea se adâncise la 352 de milioane de lei.

La sfârşitul anului 2015 rezultatele preliminare arătau o cifră de afaceri în continuare în scădere, în jur de 552 de milioane de lei, în timp ce pierderea era de aproape un miliard de lei, 909 milioane de lei, mai precis.

Este evident faptul că situaţia complexului a suferit o depreciere continuă, cu repercusiuni asupra fluxului de numerar, conducând la înregistrarea unor datorii colosale atât către furnizori, cât şi către bugetul de stat.

O situaţie a datoriilor, cifrate la momentul respectiv la 1,6 miliarde de lei, arăta în felul următor - şi mă refer la o situaţie defalcată - societatea datora furnizorilor circa 166 de milioane, băncilor circa 437 de milioane, bugetului de stat aproape 500 de milioane de lei, salariaţilor, circa 13 milioane, penalităţi pentru certificate de emisii cu gaze de seră, circa 540 de milioane de lei, şi alţi creditori, în jur de 21 de milioane de lei.

La data preluării mandatului figurau pe rolul Tribunalului Hunedoara circa 15 cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă, cereri care urmau să fie soluţionate în data de 7 ianuarie 2016, după circa cinci amânări succesive.

Amintesc faptul că în această situaţie iniţiativa debitorului, adică a Complexului Energetic Hunedoara, de a cere insolvenţa, deci punerea sub protecţia instanţei şi reorganizarea judiciară, îi permitea menţinerea dreptului de administrare şi evita posibilitatea ca societatea să ajungă pe mâinile oricui, aşa cum poate şi-ar fi dorit unii.

Ceea ce dumneavoastră numiţi o decizie gata pregătită nu a fost altceva decât o măsură luată după o atentă analiză a situaţiei de fapt, a riscurilor care pot decurge din aceasta, mai ales a posibilităţii care la acea vreme se contura extrem de puternic, şi anume de intrare într-o procedură simplificată a falimentului, posibilitate care ar fi fost cea mai gravă.

Am cerut tuturor celor care conduceau destinele societăţii la acel moment să-şi asume responsabilitatea pentru situaţia în care se găsea complexul şi să aibă în vedere continuarea activităţii şi menţinerea locurilor de muncă.

Fără o asumare a responsabilităţilor la acel moment, complexul nu ar mai fi fost astăzi funcţional, Valea Jiului nu ar fi avut căldură în lunile de iarnă, iar România s-ar fi găsit într-o situaţie extrem de complicată din punct de vedere al securităţii energetice, mai ales al continuităţii aprovizionării cu energie.

Faptul că am avut tenacitatea de a aborda o astfel de soluţie nu o consider nici un gest de curaj, nici o subtilitate de comunicare. Cei îndrituiţi nu au făcut altceva decât să îşi facă datoria.

Şi mi-aş permite să reamintesc că, potrivit art.240 din Codul penal, nedeschiderea procedurii de insolvenţă sau introducerea tardivă a unei cereri de insolvenţă de către debitor se pedepseşte inclusiv cu închisoarea.

Remarc opinia dumneavoastră cu privire la serviciile tehnologice de sistem. Această măsură este una salutară şi este o măsură care ţine, cu siguranţă, de necesităţile de siguranţă ale sistemului energetic naţional.

Pe de altă parte, măsura acordării unor servicii de sistem către CEF nu poate, în niciun fel, acoperi lipsa de performanţă a producţiei sau participarea neeficientă a societăţii în piaţa de energie electrică.

Doresc, de asemenea, să precizez că imediat după preluarea mandatului am continuat demersurile, alături de Consiliul Concurenţei, pentru a transforma ajutorul de stat individual de salvare acordat complexului într-un ajutor de restructurare. Şi este important să facem câteva precizări. Este important de reţinut că, potrivit primei decizii a Comisiei Europene din 2015, complexul a fost obligat să returneze un ajutor de stat de circa 37 de milioane de lei şi că această măsură condiţiona acordarea subsecventă a unui ajutor de salvare şi restructurare apropiat cifrei de 167 de milioane de lei.

Întrucât CEF nu a dispus de surse financiare pentru a rambursa ajutorul incompatibil printr-o ordonanţă de guvern în cursul anului 2015, Ministerul de Finanţe a acordat un împrumut de circa 40 de milioane, rambursabile în termen de 90 de zile. Din nefericire, Complexul Energetic Hunedoara nu şi-a putut îndeplini, la vremea respectivă, obligaţiile, nu a putut returna în totalitate ajutorul de stat ilegal sau împrumuturile primite în acel moment şi, de asemenea, nu a notificat - aşa cum cerea Comisia Europeană încă de la sfârşitul toamnei - un plan de restructurare care ar fi trebuit să prevadă, potrivit înţelegerii din cursul verii cu Comisia Europeană, o separare a activităţilor de minerit de activităţile termocentralei şi, cum spuneam, o notificare a unui plan de restructurare în termen de şase luni de zile, consecinţa acestor lipsuri fiind posibilitatea ca Comisia Europeană să ceară lichidarea companiei.

În vederea elaborării unui plan de restructurare, complexul făcuse ceva totuşi în cursul anului 2015, respectiv angajase un consultant care a pus în plan câteva măsuri de restructurare care făceau, de asemenea, referire - la momentul respectiv - la o serie de soluţii tehnice şi financiare care presupuneau şi ele la rândul lor un ajutor de stat.

Pentru a accelera posibilitatea de analizare a planului de restructurare de către Comisia Europeană, Ministerul Energiei a solicitat Consiliului Concurenţei să trimită o prenotificare către instituţiile comunitare, astfel încât să rămânem în termen şi posibilitatea ca acest complex să primească, până la urmă, ajutorul de stat să nu se piardă.

De asemenea, am solicitat şi colegilor de la Ministerul Finanţelor să elaboreze şi să supună Guvernului un memorandum privind încadrarea măsurilor în politicile economice bugetare şi financiare ale statului român care să ne permită acordarea celei de a doua tranşe din acest ajutor de stat, însă acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece Ministerul de Finanţe a avut o serie de observaţii tehnice destul de complexe la acest plan de restructurare.

Am avut întâlniri cu reprezentanţii Direcţiei Generale de Competiţie din cadrul Comisiei Europene, am avut întâlniri cu colegii de la alte ministere şi urmează să avem, în zilele următoare, o întâlnire importantă - credem noi - iarăşi cu Comisia Europeană pentru a discuta pe marginea acestui ajutor şi pe marginea situaţiei de la Complexul Energetic Hunedoara în general.

Având în vedere cele mai sus prezentate, pentru o corectă şi reală informare, apreciez că nu putem vorbi, în acest caz, de acţiuni premeditate, nu putem vorbi despre o acţiune orientată către deschiderea unei proceduri de insolvenţă şi nici de desanturi sau manifestări de forţă.

Practic, vorbim despre acţiuni care au fost adoptate în urma unei analize, acţiuni care au fost adoptate de consiliul de administraţie de la acea vreme a Complexului Energetic Hunedoara, acţiuni care erau, la vremea respectivă, necesare, având în vedere gravitatea cu totul excepţională în care se găsea acest complex la momentul respectiv.

O altă situaţie care prezintă îngrijorări este situaţia neachiziţionării certificatelor de CO2, situaţie în urma căreia complexul a încasat, în 2015, o amendă consistentă şi deşi s-au făcut demersuri şi Ministerul de Finanţe a acordat sume cu împrumut complexului acestea au ajuns târziu. Complexul nu a putut achiziţiona în timp acele certificate şi a fost amendat, cum spuneam, cu o sumă consistentă.

Având în vedere că îmi expiră timpul, am să vă rog să-mi permiteţi să trec direct la final, nespunând decât că situaţia de la Complexul Energetic Hunedoara este una deosebit de complicată şi că singura soluţie pe care noi o vedem şi care credem că este rezonabilă este una tehnică.

Complexul trebuie să treacă printr-o perioadă de restructurare, trebuie să închidă risipa, trebuie să închidă contractele care l-au adus într-o situaţie dezastruoasă, trebuie să rezolve şi să găsească o soluţie optimă pentru a rezolva chestiunile apărute în discordanţă, până în momentul de faţă, cu Comisia Europeană.

Şi, la sfârşit, trebuie să reuşim să repunem pe picioare această companie, pentru că un lucru este cert: Complexul Energetic Hunedoara este o piesă extrem de importantă în sistemul energetic naţional. Fie că ne place, fie că nu, cărbunele furnizează astăzi 30% din consumul nostru de energie. Nu avem cu ce să-l înlocuim. Este cert că acolo trebuie luate nişte măsuri serioase. Aceste măsuri s-ar putea să fie măsuri complicate, s-ar putea să ceară sacrificii. O să ceară probabil şi curaj şi anduranţă, dar ele sunt absolut necesare. Ele trebuie să fie tehnice, trebuie să fie bazate pe profesionalism şi trebuie să aibă în vedere două lucruri: că acest complex trebuie să continue într-o formă sau alta să funcţioneze, trebuie să îl îndreptăm către o activitate eficientă. Şi eu cred că dacă aceste două obiective le vom atinge, implicit vom salva şi locurile de muncă din Valea Jiului.

Vă mulţumesc tare mult.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi, domnule ministru, pentru răspunsul amplu pe care l-aţi dat interpelării colegului nostru.

Doriţi să interveniţi? Domnul deputat Nistor Laurenţiu. Scurt, vă rog.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Bună ziua, doamna preşedinte!

Bună ziua, domnule ministru!

Bună ziua, stimaţi colegi!

Domnule ministru,

Sincer vă spun şi vă mărturisesc că interpelarea mea nu s-a dorit a fi o moţiune simplă împotriva dumneavoastră.

Modul cum aţi prezentat astăzi răspunsul la interpelare, aproape că aţi considerat că este o moţiune simplă, ceea ce eu nu mă gândeam că va fi aşa ceva.

Dar, vreau să vă spun, stimate domnule ministru, că încă de la învestitura dumneavoastră am avut bucuria să constat şi să aud de la dumneavoastră că veţi depune toată puterea de muncă a dumneavoastră pentru ca acest Complex Energetic Hunedoara să fie menţinut în viaţă şi nici măcar să nu folosim cuvântul "insolvenţă".

Dar, încă de la învestitură şi până acum, constat că nu s-a întreprins nimic nici de către dumneavoastră, domnule ministru, nici de către Cabinetul dumneavoastră, nici măcar în Guvern, nici măcar pe la Comisia Europeană, nici măcar pentru faptul - aşa cum aţi pomenit şi dumneavoastră - că la sfârşitul anului trecut Complexul Energetic trebuia să plătească o amendă extraordinar de mare şi nemeritată.

Vreau să vă mulţumesc pentru faptul că veniţi în faţa noastră, a Parlamentului, şi spuneţi că România ar fi într-o stare extrem de periculoasă dacă ar fi închis producţia de cărbune. Dar să vă ţineţi şi de cuvânt şi să nu închidem complexul, fiindcă măsurile care nu se iau şi aşa cum aţi spus-o şi dumneavoastră, chiar dacă sunt dureroase, trebuie să fie luate şi în cât mai scurt timp.

Cred că era necesar ca înainte de intrare în insolvenţă să faceţi ceea ce ni s-a spus şi de la Uniunea Europeană, să facem divizarea. Nu ştiu de ce nu s-a făcut, şi acum este prea târziu. Dar am convingerea că, aşa cum aţi prezentat lucrurile, domnule ministru, şi cred că săptămâna aceasta poate vom mai avea o discuţie, dumneavoastră reuşiţi să vă gândiţi pentru cele 6500 de locuri de muncă de la Complexul Energetic Hunedoara şi să vă gândiţi că, pe lângă cele 6500, mai sunt încă vreo 2 mii şi ceva de locuri de muncă pe orizontală, în aşa fel încât Valea Jiului să nu fie vitregită - şi Deva - de circa 10 mii de locuri de muncă.

Sper că veţi face tot ce este posibil şi vă stă în putinţa dumneavoastră şi a Cabinetului pe care îl aveţi de la Ministerul Energiei şi, împreună cu specialiştii de la Complexul Energetic Hunedoara, să găsiţi soluţiile cele mai bune.

Încă mai sper că veţi face tot ce este posibil pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Domnul deputat Neacşu Marian a adresat o interpelare cu titlul: "Necesitatea intervenţiei urgente a Guvernului pentru a preveni pierderea din fonduri publice a sumei de 2 miliarde de euro".

Interpelarea este adresată Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Răspunsul îl va primi din partea domnului secretar de stat Cezar Radu Soare.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Cezar Radu Soare (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule deputat Marian Neacşu,

Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră cu privire la necesitatea intervenţiei urgente a Guvernului pentru a preveni pierderea din fondurile publice a sumei de 2 miliarde de euro, vă comunicăm următoarele.

Proiectele la care faceţi referire sunt cele care nu s-au finalizat în perioada de eligibilitate a Programului operaţional regional 2007-2013, respectiv, la data de 31.12.2015, potrivit art.56 alin.(1) din Regulamentul general, şi nu 30.06.2016, aşa cum este menţionat în interpelare.

În acest context, precizăm că toate contractele finanţate în cadrul acestui program reglementează clauza potrivit căreia, în cazul în care beneficiarul nu finanţează proiectul şi nu-l finalizează în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, acesta va suporta, din bugetul propriu, sumele necesare finalizării proiectelor după încheierea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor.

Astfel, încă de la data semnării, beneficiarii contractelor de finanţare cunoşteau consecinţele nefinalizării acestora în perioada limită de eligibilitate a programului respectiv, 31.12.2015.

Beneficiarii trebuie să fie conştienţi că repercusiunile ulterioare nefinalizării proiectelor în termenele asumate la momentul semnării contractelor, termene asumate şi prin hotărârile consiliilor locale şi declaraţiile de angajament - documente anexate la depunerea cererilor de finanţare. Cu toate acestea, autoritatea de management a Programului Operaţional Regional, AM POR, a fost de acord cu încheierea de acte adiţionale de prelungire a duratei contractelor de finanţare nefinalizate în termen, în vederea asigurării funcţionării acestora, îndeplinirii obiectivelor şi a indicatorilor pe cheltuiala beneficiarilor, oferind astfel o soluţie celor care, din diferite motive, independente de AM POR, nu au reuşit să finalizeze implementarea proiectelor până la data limită de eligibilitate.

Această posibilitate a fost reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.678/2015 privind încheierea programelor operaţionale finanţate, din perioada 2007-2013, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Pescuit.

Menţionăm că prelungirile acordate s-au întemeiat pe solicitările beneficiarilor, asumate de aceştia prin documente care susţin capacitatea tehnică şi financiară, de a finaliza din resurse proprii proiectele neimplementate integral, hotărâri de consilii, declaraţii de angajament ale conducătorilor autorităţilor locale.

Astfel, considerăm că beneficiarii îşi cunosc responsabilităţile ce le revin şi şi-au asumat integral obligaţia de a asigura finanţarea necesară finalizării proiectelor.

Cu toate acestea, Ministerul Dezvoltării este conştient de dificultăţile financiare pe care le au unele autorităţi locale beneficiare ale proiectelor finanţate prin POR 2007-2013 şi depune toate eforturile pentru găsirea unor surse de finanţare adaptate nevoilor acestora, în condiţiile în care finalizarea proiectelor ar asigura o mai bună absorbţie a fondurilor acordate prin program.

Precizăm că MDRAP a înaintat Ministerului Finanţelor Publice o propunere de act normativ similar cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri pentru evitarea unor blocaje financiare la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, cauzate de insuficienţa fondurilor necesare asigurării contribuţiei proprii şi a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor finanţate din fondurile externe nerambursabile.

Acest proiect de act normativ urmează a fi aprobat în şedinţa Guvernului din data de 16 martie 2016 - deci săptămâna aceasta - astfel, asigurarea fondurilor necesare realizării unei investiţii de interes local, în conformitate cu prevederile art.61-63 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură din bugetul propriu sau din împrumuturi contractate numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice îşi exprimă şi pe această cale totala deschidere şi sincerul interes faţă de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Cu stimă, în numele viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, domnul Vasile Dîncu.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Marian Neacşu, doriţi să interveniţi?

Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Cred că ar fi fost suficient dacă domnul secretar de stat îmi prezenta ultimele două fraze din alocuţiunea Domniei Sale, pentru că, până la urmă, acestea erau cu adevărat importante. Toate celelalte lucruri care ţineau de procedurile interne ale ministerului şi de procedurile interne sau interministeriale între Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei şi respectiv Ministerul de Finanţe, acestea erau lucruri cunoscute.

De altminteri, nu pot să ascund că şi cunoşteam despre actul normativ pe care Domnia Sa l-a amintit aici şi pe care-l aşteptam cu multă nerăbdare, trebuie să recunosc că tocmai acesta a fost demersul care a determinat, care a generat această interpelare pe care am făcut-o, pentru că proiectul de ordonanţă - dacă nu mă înşel eu - este deja transmis de vreo trei săptămâni sau de vreo patru săptămâni la Ministerul de Finanţe. La un moment dat - iarăşi, dacă nu mă-nşel - a şi fost luat în lectură în şedinţa mică a Guvernului, dar el nu s-a finalizat până acum.

Printre cele 504 proiecte cu risc de dezangajare, că de ele este vorba, evident că cel mai tare sunt interesat de proiectul pe POR 2007-2013 prin programul integrat de dezvoltare urbană de la Slobozia, "Reabilitarea centrului comunităţii". Este un proiect din care autoritatea... şi care n-are nicio vină că n-a fost finalizat până acum pentru că, din nefericire - şi poate că aici nu e numai vina ministerului, poate că e şi vina noastră, ca Parlament - n-am prevăzut în legislaţia privind achiziţiile sau în legislaţia privind contractele publice faptul că este foarte posibil ca, la un moment dat, cei care câştigă proiecte, mai ales lucrări pe fonduri europene, să între în insolvenţă. Şi atunci, respectivele proiectele nu mai pot fi alocate altora decât prin reluarea procedurilor, ceea ce în cazul de la Slobozia n-a mai fost de actualitate.

Dar, aşa cum am spus, acesta este unul din cele 504 proiecte.

Eu sper că această ordonanţă, pe modelul Ordonanţei nr.2/2015 care a fost amintită aici de domnul secretar de stat, a reuşit să defluiască fluxurile financiare necesare pentru ca o bună parte din aceste 504 proiecte să fie finalizate până la termenul maximal stabilit, aşa cum a amintit şi Domnia Sa prin respectiva hotărâre de guvern care este, în acest caz, 30 iunie.

Aştept cu interes, domnule secretar de stat, ca miercuri să fie aprobată această ordonanţă de guvern în şedinţă şi evident că în măsura în care lucrul acesta nu se va face, asta vă rog, să vă amintiţi că de la acest microfon al Parlamentului, dumneavoastră aţi anunţat acest lucru.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Având în vedere că lipseşte domnul deputat Taloş Gheorghe-Mirel, care a adresat două interpelări Ministerului Afacerilor Interne, precum şi Ministerului Sănătăţii, propun ca domnul deputat să primească răspunsurile în scris.

Şi mulţumim pentru prezenţă.

În continuare am să dau cuvântul domnului secretar de stat Cezar Radu Soare, care va răspunde interpelării colegului nostru, domnul deputat Gheorghe Florin, cu titlul "Soluţii pentru urgentarea reabilitării Cazinoului din Constanţa".

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Cezar Radu Soare:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate domnule deputat Gheorghe Florin,

Răspunsul are vreo trei pagini. O să spicuiesc din el.

Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, care ne-a fost transmisă de la Departamentul pe relaţia cu Parlamentul prin adresa nr.1595/24.02.2016, prin care ne solicitaţi informaţii cu privire la reabilitarea Cazinoului din Constanţa, vă comunicăm următoarele.

Procedura de achiziţie publică privind contractul de proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie pentru obiectivul de investiţii "Consolidare şi restaurare Cazino Constanţa" a fost demarată în anul 2015, având deschiderea ofertelor în data de 29.06.2015.

Însă, din cauza numeroaselor contestaţii înregistrate, aceasta nu a fost finalizată nici până în momentul de faţă.

Aici sunt nişte explicaţii. Vă spun câteva lucruri.

La data de 28.08.2015 şi respectiv 04.09.2015, pe rolul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor au fost înregistrate două contestaţii depuse de către asocierea SC Aedificia Carpaţi SA şi SC Polar Design SRL şi de asocierea Euromateria SRL, Rico SRL şi Princer SA.

Dintre acestea, a fost admisă contestaţia formulată de asocierea Euromateria SRL, Rico SRL şi Princer SA, iar prin decizia nr.1619 a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor din data de 28.09.2015, autoritatea contractantă, respectiv SC Compania Naţională de Investiţii SA, a fost obligată să solicite clarificări, lucru care s-a şi întâmplat.

În urma primirii răspunsului la clarificările solicitate, asocierea Euromateria SRL, Rico SA SRL şi Princer SA au modificat documentele de clarificare, respectiv specialiştii propuşi iniţial, fapt ce a determinat Comisia de evaluare să respingă oferta ca fiind inacceptabilă, întrucât ofertantul nu a îndeplinit una sau mai multe din cerinţele stabilite în documentaţia de atribuire.

Urmează alte contestaţii făcute de ei, urmează tot parcursul.

Vreau să vă menţionez câteva lucruri. Unul din membrii asocierii, respectiv SC Rico SRL, se află în insolvenţă şi este urmărit penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

De asemenea, SC Euromateria SRL, alt membru al asocierii, este o societate comercială înfiinţată de puţin timp, însă legislaţia în vigoare permite accesul unor astfel de societăţi în asociere în cadrul unor proceduri de achiziţie publică, chiar şi pentru lucrări de asemenea anvergură şi complexitate precum este obiectivul Cazinoul din Constanţa.

SC Compania de Investiţii SA, în calitate de autoritate contractantă, a respectat prevederile şi termenele legale în vigoare. Până la soluţionarea acestei noi contestaţii, procedura în cauză nu poate fi finalizată, respectiv anulată, şi deci nu se poate comunica un termen la care procedura de achiziţii pentru obiectivul de investiţii avut în discuţie va putea fi reluată.

În ciuda dorinţei de consolidare şi reabilitare a acestui obiectiv de investiţii şi de redare a lui în circuitul turistic, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, respectiv SC Compania Naţională de Investiţii SA, nu poate, din punct de vedere legal, să întreprindă niciun alt demers, până la finalizarea definitivă a tuturor contestaţiilor.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice îşi exprimă şi pe această cale totala deschidere şi sincerul interes faţă de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Cu stimă, domnule deputat.

Îmi pare deosebit de rău, e un obiectiv reprezentativ pentru Constanţa, dar acestea sunt procedurile.

Doamna Rodica Nassar:

Domnul deputat Gheorghe Florin, doriţi să aveţi o intervenţie. Vă rog.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Este un răspuns foarte complet.

Îi mulţumesc domnului secretar pentru acest răspuns.

Din păcate, să sperăm că nu se va demola acest cazinou până va începe procedura de refacere.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Domnul secretar de stat Dumitru Daniel Botănoiu este prezent la şedinţa noastră de astăzi şi-i mulţumim pentru asta. În schimb, colegul nostru, care a formulat interpelarea adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, nu este prezent, aşa că va primi răspunsul în scris. Vă mulţumim mult.

În continuare, domnul secretar de stat Alexandru Victor Micula va răspunde interpelării colegului nostru, domnul deputat Doboş Anton, cu titlul "Efectele recentului acord între Uniunea Europeană şi Marea Britanie".

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

La Consiliul European din 17-18 februarie 2016, a fost adoptată în unanimitate decizia privind o nouă înţelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene.

Rolul deciziei a fost cel de a crea condiţii favorabile unui rezultat pozitiv la referendumul care va avea loc în Regatul Unit pe tema apartenenţei la Uniunea Europeană, la data de 23 iunie 2016.

Decizia cuprinde patru capitole referitoare la guvernanţă economică, competitivitate, suveranitate şi prestaţii sociale şi liberă circulaţie.

Adoptarea deciziei a presupus un proces complex de negociere în cadrul căruia România a participat şi şi-a susţinut activ interesele, inclusiv cele legate de respectarea drepturilor şi libertăţilor pe care se fundamentează piaţa internă a Uniunii Europene.

În negocieri, s-a avut în vedere şi poziţia conform căreia este necesară menţinerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, fapt pentru care România a acţionat, alături de celelalte state membre, în vederea facilitării unui rezultat pozitiv în referendumul menţionat.

Această poziţionare este atât una principială, în vederea evitării unor efecte greu de anticipat asupra Uniunii Europene în ansamblu, cât şi concretă, având în vedere interesele României şi mai ales ale cetăţenilor români care lucrează sau intenţionează să lucreze în Marea Britanie.

Un eventual rezultat negativ al referendumului - situaţie care sperăm că nu se va concretiza - ar prezenta o serie de neconoscute, inclusiv privind circulaţia lucrătorilor şi drepturile persoanelor deja stabilite în Regatul Unit.

În context, trebuie precizat cu claritate că decizia adoptată de Consiliul European va produce efecte doar în cazul unui rezultat pozitiv al referendumului britanic.

România a urmărit cu atenţie în negocieri cel de-al patrulea domeniu al deciziei Consiliului European, cel privind prestaţiile sociale şi libera circulaţie. În acest sens, România a urmărit ca măsurile să aibă un impact cât mai restrâns, să fie nediscriminatorii la adresa cetăţenilor europeni, să fie conforme tratatelor şi neretroactive.

Principalele aspecte privind forţa de muncă provenind din Uniunea Europeană, conform secţiunii a IV-a a deciziei, privesc indexarea alocaţiilor copiilor nerezidenţi şi posibilitatea impunerii temporar şi condiţionat a unor măsuri de tip salvgardare cu privire la acordarea unui număr limitat de beneficii.

Discuţii suplimentare sunt prevăzute după un viitor rezultat pozitiv al referendumului britanic, aceste propuneri necesitând modificări subsecvente ale legislaţiei secundare a Uniunii Europene.

Astfel, posibilitatea indexării alocaţiilor copiilor nerezidenţi presupune modificări ale Regulamentului nr. 883 din 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre.

Aria persoanelor afectate este cea a copiilor nerezidenţi care locuiesc în ţările de origine, ai lucrătorilor mobili europeni care sunt angajaţi în state membre, ce optează pentru indexare.

Trebuie precizat că alocaţiile urmează a fi plătite integral, în cazul copiilor care se află deja alături de părintele respectiv. Indexarea se poate face în funcţie de condiţiile din ţara în care copilul îşi are reşedinţa.

La solicitarea României şi a altor state membre, decizia precizează că Executivul european nu va propune şi indexarea altor tipuri de beneficii transferabile, ceea ce limitează suplimentar aria de aplicare a măsurii.

De asemenea, ca urmare a negocierilor, indexarea va privi, într-o primă etapă, exclusiv solicitările viitoare de alocaţii pentru copiii nerezidenţi, exportul alocaţiilor aflate în plată la momentul intrării în vigoare a modificărilor Regulamentului nr. 883, neputând fi limitat până în anul 2020.

În ceea ce priveşte mecanismul de salvgardare, acesta presupune amendarea Regulamentului nr. 492 din 2011 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii. Aria de aplicare a salvgardării este limitată la acordarea beneficiilor necontributive de tip in-work, ceea ce în legislaţia britanică defineşte un număr redus de astfel de beneficii, în principal destinate atingerii unui venit minim.

De altfel, România a insistat ca beneficiile eventual restricţionate să fie bine delimitate şi exclusiv de natură necontributivă, respectiv, să nu fie conexate plăţii unor taxe sau impozite de beneficiari, în caz contrar, măsura putând fi discriminatorie.

Activarea mecanismului la nivel de ţară se poate face pentru o perioadă de maximum şapte ani şi presupune existenţa unui flux de o magnitudine excepţională de lucrători din alte state membre, precum şi dovedirea unor dificultăţi sistemice, inclusiv în privinţa sistemului naţional de beneficii sociale.

Faţă de un lucrător individual, limitarea ar urma să vizeze accesul la prestaţii cu caracter necontributiv, condiţionate de încadrarea în muncă, pentru o perioadă totală de până la patru ani de la data începerii activităţii.

Conform deciziei Consiliului European, aplicarea limitărilor va fi graduală, practic recesivă. Mecanismul este complet neretroactiv, precizându-se că aplicarea restricţiilor va privi exclusiv lucrătorii europeni nou sosiţi în spaţiul respectiv, cei deja prezenţi nefiind afectaţi.

Conform solicitărilor României şi ale altor state membre, decizia Consiliului European precizează că cele două măsuri citate nu vor putea conduce la un tratament mai favorabil acordat lucrătorilor din state terţe.

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi, domnule ministru.

Are cuvântul domnul deputat Doboş Anton.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Răspunsul dumneavoastră, în linii mari, mă mulţumeşte, dar aş vrea să atrag atenţia că avem o problemă cu faptul că România încă neglijează misiunea diplomatică din Marea Britanie şi încă, după aproape cinci luni, nu avem numit un ambasador, ceea ce îmi creează unele dificultăţi, vizavi de ce aţi spus dumneavoastră.

Aş vrea să vă reamintesc că de pe Aeroportul Internaţional Iaşi, săptămânal, sunt curse către Marea Britanie, cu cetăţeni care au job-uri în acest stat al Uniunii Europene, şi s-au creat anumite disconforturi, să le spunem aşa, vizavi de cetăţenii care lucrează şi cei care vor lucra. Şi, totodată, vrem să ne asigurăm că nu sunt discriminatorii raporturile dintre cetăţenii români şi cetăţenii din alte state ale Uniunii Europene sau nu.

De aceea este foarte important, consider, să avem la misiunea diplomatică un ambasador care să ne reprezinte, pentru că avem o populaţie numeroasă care lucrează în acest stat.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice solicită amânarea răspunsului formulat către domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Am încheiat şedinţa noastră de astăzi, aşa că o declar închisă.

Mulţumesc pentru prezenţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,43.