Parliamentary debates

După pauză

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Bună seara!

Continuăm şedinţa cu ultima parte consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Primul răspuns pe lista de astăzi este din partea Ministerului Sănătăţii. Este adresat doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tema interpelării: referitoare la introducerea cancerului la sân într-un program naţional de prevenţie.

Din partea Ministerului Sănătăţii este prezentă pentru răspuns doamna secretar de stat Corina-Silvia Pop.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Corina-Silvia Pop (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind un program de prevenţie a cancerului de sân, am să vă dau citire punctului de vedere şi o să vă explic ulterior şi alte amănunte.

În conformitate cu Strategia naţională pentru sănătate, unul dintre obiectivele generale prevăzute, aprobată prin hotărârea de Guvern din 2014, este aceea de diminuare a ritmului de creştere a morbidităţii şi mortalităţii prin boli netransmisibile şi reducerea poverilor în populaţie prin programe naţionale, regionale şi locale de sănătate cu caracter preventiv, prin depistarea cancerului în faze incipiente de boală şi reducerea pe termen mediu şi lung a mortalităţii specifice prin intervenţii de screening organizat.

Prin punerea în aplicare a acestui obiectiv din strategia naţională, se impune ca măsură strategică implementarea de proiecte-pilot cu bază populaţională pentru dezvoltarea capacităţii tehnice şi mai ales organizatorice în domeniul depistării precoce, ceea ce se numeşte screening a cancerului la sân şi a cancerului colorectal şi a cancerului de col uterin conform ghidurilor europene, şi evaluarea adecvată a acestor intervenţii anterior extinderii pe plan naţional.

În aceste condiţii, potrivit prevederilor strategiei naţionale, iniţierea unor noi acţiuni de prevenţie sau de depistare precoce în cancerul de sân, colorectal şi de col în cadrul programelor naţionale se va realiza după finalizarea planului multianual privind activităţile de prevenţie şi depistare a afecţiunilor oncologice, parte integrantă a Programului naţional de control al cancerului, care a fost iniţiat la începutul acestui an şi a fost demarat public în luna martie de fostul ministru al sănătăţii, doctorul Achimaş.

De asemenea, conform prevederilor hotărârii de Guvern din 2015 privind aprobarea Programului naţional de sănătate în 2015 şi în 2016 programul de depistare precoce a cancerului de sân este condiţionat de elaborarea planului naţional de cancer.

În prezent, care este situaţia? La recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist, populaţia, femeile au acces la investigaţii specifice de depistare a cancerului de sân, în mod special mamografia, care este inclusă în pachetul de servicii de bază, fiind gratuită, contravaloarea acesteia fiind decontată în totalitate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Totodată, vă amintesc că la Cluj există un program-pilot care are ca finanţare fondurile norvegiene, la Institutul Oncologic, condus chiar de specialiştii de la Institutul Oncologic de la Cluj, care e unul dintre cele mai de succes programe de screening, care cuprinde în mod special screeningul pentru două afecţiuni oncologice: cancerul de col şi cancerul de sân. Asta pentru regiunea în care probabil că vă aflaţi şi dumneavoastră.

În acelaşi timp, vă mărturisesc că de la începutul anului există, prin acord de parteneriat cu Comisia, există fonduri structurale special pentru screening şi în mod special pentru screening-ul a trei cancere: col, sân şi colorectal.

Există o preocupare de la începutul anului, la care nu am renunţat, de a iniţia aceste proiecte de screening în totalitate pe bani europeni, care cuprind pe lângă strategia pentru cancerul de col şi existenţa mai multor, a cel puţin trei mamografe mobile, pe lângă cele de la Cluj, pe lângă ceea ce se face la Cluj acum, şi, de asemenea, achiziţionarea mai multor mamografe în zonele în care acestea nu există, pentru iniţierea, din 2017, probabil, a unui program de screening pe bani europeni în privinţa cancerului de sân.

În acelaşi timp, mai există o finanţare pentru cancerul de sân importantă, cea din împrumutul cu Banca Mondială, unde vom putea să achiziţionăm până la 9 unităţi mobile, care să aibă pe lângă aparatura necesară screening-ului cancerului de col şi trei mamografe mobile cu care să participăm la programul de screening din fondurile structurale din Programul de screening 4.9.

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Doamnă deputat, regulamentul vă permite un minut pentru eventuale obiecţii, dacă aveţi, lămuriri suplimentare. Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru amabilitatea şi pentru răspunsul dumneavoastră. Aşteptăm cu mare interes demararea acestor programe extrem de necesare pentru toate femeile din România.

Mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă este prezent în sală domnul deputat Movilă Petru, din partea Grupului parlamentar al UNPR. Nu este prezent.

Din partea Ministerului Sănătăţii, doamna secretar de stat Corina-Silvia Pop.

Este prezentă în sală doamna Varga Lucia-Ana, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Dânsa a adresat o interpelare Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice cu tema Situaţia programului "Şcoală după şcoală."

Domnul secretar de stat András Király.

Doamnă deputat, doriţi să mai dezvoltaţi tema? Nu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Király András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice):

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Urmare interpelării formulate de dumneavoastră, doamnă deputat, înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, vă comunicăm următoarele: Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.58 faptul că unităţile de învăţământ, prin decizie a consiliului de administraţie, pot să-şi extindă activităţile cu elevii după orele de curs prin programe "Şcoală după şcoală". În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin programul "Şcoală după şcoală", se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaţii neguvernamentale.

În conformitate cu dispoziţiile art.58 alin.(3) din Legea educaţiei naţionale, pentru organizarea programului "Şcoală după şcoală", Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a elaborat metodologia de organizare a programului "Şcoală după şcoală", aprobată prin Ordin al ministrului nr.5349/2011, creând astfel cadrul legal pentru organizarea de către unităţile de învăţământ a acestui program.

Conform metodologiei, programul "Şcoală după şcoală" este un program complementar programului şcolar obligatoriu şi este conceput de unităţile de învăţământ sub formă de proiect, în urma analizei de nevoi prin consultarea elevilor, a reprezentanţilor legali, a a cadrelor didactice, a comunităţilor locale şi altor instituţii şi organizaţii partenere.

Programul "Şcoală după şcoală" se face pe baza unui regulament intern elaborat de fiecare unitate de învăţământ şi se poate organiza în spaţiile disponibile din propria unitate de învăţământ sau în spaţiile din alte unităţi de învăţământ, consorţii şcolare etc., precum şi în palate şi cluburi ale copiilor.

Referitor la finanţarea programului, aceasta se poate face atât din bugetul autorităţilor locale, cât şi prin programe finanţate din fonduri europene sau naţionale. De asemenea, cu respectarea legislaţiei în vigoare, finanţarea se poate face şi din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări dedicate sau prin suportul financiar al părinţilor şi al organizaţiilor neguvernamentale.

În ceea ce priveşte evaluarea implementării programului "Şcoală după şcoală", precizăm că, la finalul anului 2015, o serie de organizaţii neguvernamentale şi asociaţii cu preocupări în domeniu au transmis Ministerului Educaţiei rezultatele unui studiu cu privire la organizarea programului.

În acest document este menţionat faptul că principala cauză care influenţează negativ programul este de natură financiară, respectiv, motivaţia scăzută a cadrelor didactice de a desfăşura o activitate neretribuită.

În cadrul dezbaterilor care au urmat şi la care au participat reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale şi ai Cancelariei Primului-ministru, alături de cei ai unor organizaţii neguvernamentale şi asociaţii interesate de program, s-a produs organizarea unui grup de lucru pentru dezvoltarea programului "Şcoală după şcoală".

Obiectivele acestui grup de lucru sunt: realizarea unui studiu de impact care să stea la baza unui document de politică publică, definirea grupului ţintă căruia i s-ar adresa această politică publică, identificarea surselor posibile de finanţare, realizarea schimbărilor metodologice necesare, în special în privinţa aspectelor referitoare la finanţarea programului.

Mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamnă deputat, dacă aveţi lămuriri suplimentare. Aveţi un minut, conform regulamentului.

Vă rog.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Eu am cerut prin interpelarea adresată ministerului să ne spună foarte clar care este numărul de elevi care participă la programul "Şcoală după şcoală" la nivel naţional, dacă după elaborarea metodologiei s-a făcut o evaluare la nivel naţional a acestor şcoli în care funcţionează programul "Şcoală după şcoală".

Constat, însă, că mai e de lucru mult la minister şi sper ca pentru anul viitor să avem evaluările făcute. Salut, totuşi, faptul că ministerul şi Guvernul Cioloş a demarat un proiect-pilot pentru asigurarea mesei calde pentru copii. Sper din tot sufletul să înţelegem cu toţii că în şcolile din România copiii ar trebui să înveţe dimineaţa şi ar trebui să aibă acces la o masă caldă şi la un program de pregătire şcolară, culturală şi sportivă după masa de prânz. Aşa vom putea avea o naţiune sănătoasă.

Deci, sper din tot sufletul ca ministerul, începând de anul viitor, să implementeze acest program-pilot la nivelul întregii ţări şi până atunci să-şi facă evaluarea corectă a numărului de copii care sunt implicaţi până în acest moment în acest program.

Mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Domnule secretar de stat, mai doriţi să interveniţi? Nu.

Este prezentă doamna Oana Bogdan, secretar de stat din partea Ministerului Culturii.

Urmează răspunsul adresat din partea acestui minister doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, din partea Grupului parlamentar al PSD. Tema interpelării este referitoare la transferul dreptului de administrare a Complexului Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei către Consiliul judeţean Hunedoara.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Oana Bogdan:

Mulţumesc.

Vă voi citi răspunsul adresat doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, răspuns formulat de ministrul culturii, doamna Corina Şuteu.

"Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată cu nr.3199/B/2016, prezentată pe scurt în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 26 septembrie 2016 şi transmisă la Cabinetul ministrului culturii nr.7176/30 septembrie 2016 de către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, un număr foarte lung, 9201 DRP din 28 septembrie 2016, vă informez următoarele: problema cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, monumente înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO se află pe lista de priorităţi a ministrului culturii încă din momentul în care am preluat mandatul.

În acest sens, dumneavoastră, Natalia-Elena Intotero, împreună cu domnul preşedinte al Consiliului judeţean Hunedoara, domnul Laurenţiu Nistor, aţi fost primiţi în audienţă. Am hotărât ca doamna secretar de stat Oana Bogdan, adică eu însămi, desemnată a se ocupa de protecţia patrimoniului cultural, să efectueze o vizită de lucru la cetăţile dacice. Dumneaei s-a deplasat în zonă împreună cu specialişti din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, doi specialişti internaţionali pentru monumentele înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO, precum şi preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie.

De asemenea, am iniţiat o dezbatere internă în cadrul Ministerului Culturii, împreună cu specialiştii din Institutul Naţional al Patrimoniului şi arheologii din Comisia Naţională de Arheologie, pentru a găsi cea mai bună soluţie de administrare şi punere în valoare a cetăţilor dacice.

Ministerul Culturii şi Guvernul României nu au susţinut propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea, conservarea şi punerea în valoare a cetăţenilor dacice din Munţii Orăştiei cu nr.702/2015, propunere care avea în vedere crearea la nivelul Ministerului Culturii a unei administraţii a cetăţenilor dacice, convinşi fiind că nu aceasta reprezintă soluţia optimă pentru a rezolva problema, în sensul în care pârghiile de acţiune ale acestei suprastructuri nu erau suficient şi clar definite.

Faţă de aceasta, este de menţionat, ca principiu general, că Ministerul Culturii nu consideră necesară o lege specială, indiferent de natura monumentului şi de valoarea lui, ci asigurarea unui cadru legislativ unitar pentru gestiunea integrată a valorilor de patrimoniu.

După demersurile enumerate mai sus, care dovedesc preocuparea constantă, de-a lungul mandatului ministrului culturii, legată de problema cetăţilor dacice şi identificarea celor mai bune soluţii de administrare, protejare şi punere în valoare a acestor monumente unice la nivel mondial, am identificat două soluţii complementare: 1. Ministerul Culturii îşi propune să iniţieze o hotărâre a Guvernului pentru trecerea în administrarea consiliilor judeţene Hunedoara (Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Luncani, Piatra Roşie, Băniţa) şi Alba (Căpâlna) a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, după modelul HG 1237/2012, prin care situl de la Sarmizegetusa Regia a fost înscris în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi patrimoniului naţional, precum şi transmiterea acestuia în administrarea Consiliului judeţean Hunedoara; 2. Crearea la nivelul Ministerului Culturii a unei structuri speciale dedicate monumentelor din România înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Această structură va coordona eforturile tuturor instituţiilor implicate în administrarea şi protejarea acestor monumente, atât de la nivel central, Ministerul Culturii şi Institutul Naţional al Patrimoniului, cât şi la nivel judeţean sau local, consilii judeţene şi locale, precum şi organismele cultelor religioase sau asociaţii şi fundaţii care au în administrare sau sunt implicate în programe de protejare şi punere în valoare a monumentelor din România înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Ţinând cont de valoarea arheologică, istorică şi arhitectonică a cetăţilor dacice, administrarea şi gestionarea acestora va intra sub tutela structurii speciale din cadrul Ministerului Culturii, creând cadrul juridic şi administrativ pentru salvarea şi cercetarea monumentelor cu caracter de unicat la nivel mondial.

Cu aleasă consideraţie, Corina Şuteu, ministrul culturii."

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc şi eu, doamnă secretar de stat.

Doamnă deputat, dacă doriţi să interveniţi. Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă secretar de stat Oana Bogdan,

Vă mulţumesc pentru răspunsul interpelării. De asemenea, vreau să vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia autorităţilor din judeţul Hunedoara şi aţi făcut acea vizită de documentare, prin care atât dumneavoastră, cât şi specialiştii care v-au însoţit aţi putut să constataţi progresele care s-au făcut în administrarea şi punerea în valoare a Cetăţii Sarmizegetusa Regia de când aceasta a trecut în administrarea consiliului judeţean, rămânând în autoritatea statului român, prin Ministerul Culturii, şi cât de necesar este ca celelalte cetăţi dacice din judeţul Hunedoara să beneficieze de sprijin din partea Ministerului Culturii, prin acea hotărâre de Guvern ca aceste cetăţi să treacă în administrarea Consiliului judeţean Hunedoara pentru a putea fi mai bine puse în valoare, bineînţeles, cu acel parteneriat între Consiliul judeţean Hunedoara şi Ministerul Culturii.

Vă mulţumesc pentru că aţi ascultat oamenii locului, aţi văzut situaţia de la locul cetăţilor dacice din judeţul Hunedoara şi vă mulţumesc pentru că depuneţi toate eforturile pentru a sprijini autorităţile judeţului Hunedoara ca aceste cetăţi, împreună cu dumneavoastră, să fie mai bine puse în valoare. Să nu uităm că, de aici, de la cetăţile dacice din judeţul Hunedoara pleacă sâmburele poporului român, istoria noastră naţională.

Vă mulţumesc tare mult.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Doamnă secretar de stat, mai doriţi să interveniţi? Mulţumesc.

Din partea Ministerului Transporturilor, dacă este prezent domnul secretar de stat Liviu-Ionuţ Moşteanu.

Ministerul trebuia să răspundă la interpelarea domnului deputat Movilă Petru, din partea Grupului parlamentar al UNPR. Tema interpelării viza clarificări priind situaţia drumului naţional Iaşi-Albiţa.

Având în vedere că domnul deputat nu este prezent, vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul.

Mulţumesc.

Din partea Ministerului Sănătăţii s-a solicitat amânare pentru interpelarea adresată ministerului de către doamna deputat Varga Lucia-Ana, cu tema interpelării "Măsuri pentru reducerea mortalităţii infantile".

Probabil sau în mod cert doamna deputat a fost şi ea anunţată că s-a solicitat din partea ministerului această amânare, pentru că nici dânsa nu este prezentă.

Cu acestea, declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,47.