Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Atunci trecem la interpelări.

Domnul deputat Nicolae Enescu doreşte să formuleze două interpelări. Poftiţi.

Domnul Nicolae Enescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei. Se referă la S.C. Hidroxim S.A. şi cer o analiză în care s-a făcut urmărirea penală a domnilor Emil Blaga şi Nicolae David. Cea de-a doua interpelare este adresată ministrului agriculturii, domnului Ilie Sârbu, şi se referă la privatizarea IAS-ului Măldăreşti Vâlcea, dacă figurează pe lista de privatizare, dacă este lichidare juridică, dacă primarii şi comisiile de punere în posesie din raza cărora aparţine această unitate sunt împuterniciţi pe baza unui act legal să acţioneze în vederea împărţirii pământului şi în baza căror documente oficiale s-au împărţit loturi de pământ ce aparţineau acestui IAS.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Acestea sunt nişte întrebări, dar, mă rog, dacă doriţi să le trataţi ca interpelări...

Domnul deputat Eugen Nicolaescu. Nu este prezent.

Domnul Tudor Mohora.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, şi se referă la modul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, în cadrul căreia s-a prevăzut introducerea unui articol nou, cu următorul conţinut: "Reglementările, instrucţiunile şi ordinele prevăzute în ordonanţă vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi".

Sunt cuprinse, şi n-aş vrea să insist în această interpelare, o serie de sesizări care arată necorelări importante în interiorul Ministerului Agriculturii, în promovarea şi aplicarea legilor care le reglementează activitatea. În consecinţă, nu aş dori să insist acum, voi transmite în scris interpelarea în întregime.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Domnul Dinu Gheorghe nu este prezent. Am înţeles că domnul Moisoiu are de făcut o interpelare.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două întrebări: o primă întrebare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

După cum se cunoaşte, pentru ca o universitate să emită diplome recunoscubile este necesar ca aceasta să fie acreditată.

Pentru acreditare într-o universitate, obligatoriu trebuie să existe o linie de studiu în limba română. Universităţile particulare de tip Partium şi Sapienza sunt universităţi particulare create de statul maghiar pe teritoriul statului român şi, ca atare, nu au organizate o linie de studiu în limba română.

În acelaşi timp, aceste universităţi vor elibera diplome de studii, sub antetul statului maghiar, iar între România şi Ungaria există un acord de recunoaştere a diplomelor.

De aici, doamnă ministru, se impun două întrebări: 1) deşi nu se întrunesc cerinţele legii române, diplomele de studiu eliberate de aceste universităţi vor fi sau nu recunoscute? 2) absolvenţii acestor universităţi au obligaţia să susţină măcar un examen scris şi oral de cunoaştere a limbii române?

Şi o a doua întrebare se adresează domnului ministru al industriilor, domnul Dan Ioan Popescu.

În cadrul procesului de restructurare a SC Electrica Bucureşti, la 1 august 2001 s-au creat opt sucursale de distribuţie a energiei electrice. Judeţul Mureş face pare din sucursala Transilvania Sud, împreună cu judeţele Braşov, Sibiu, Alba, Harghita şi Covasna. Sediul sucursalei a fost stabilit la Braşov.

Anterior, în etapa de restructurare din 1 octombrie 1998, s-a înfiinţat Compania Transelectrica, care pentru sucursala de transport din această zonă are sediul la Sibiu.

Analiza tehnică, economică şi comercială scoate în evidenţă rezultatele bune obţinute de judeţul Mureş, comparativ cu celelalte judeţe din zonă.

Astfel, indicatorii specifici realizaţi în anul 2000 evidenţiază încărcarea cea mai echilibrată a instalaţiilor din exploatare - cea mai bună eficienţă economică a activităţii de distribuţie, realizând cele mai mici costuri totale specifice/kw.h distribuit -, utilizarea cea mai eficientă a personalului Mw.h/ salariat, respectiv cele mai mici costuri specifice cu munca vie/kw.h distribuit, o bună gestiune a energiei livrate, realizând cel mai mic consum propriu tehnologic.

Având în vedere că sediul sucursalei de distribuţie este la Braşov, iar cel de transport la Sibiu, considerăm logic ca sediul agenţiei de servicii ce urmează a se crea prin etapa de restructurare de la 1 noiembrie 2001 să aibă sediul la Târgu Mureş. Aceasta ar realiza echilibrul în desfăşurarea activităţii, în cadrul zonei Transilvania de Sud, implicit prin rezolvarea unor probleme sociale şi de personal, dureroase, pe care orice restructurare le implică.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Noi ne aflam într-o zi de interpelări, dar, mă rog, aceasta ... Dacă ar fi cineva mai tipicar, ar spune, domnule, astăzi nu punem întrebări. Mă rog, eu v-am lăsat, nici o problemă, dar pe viitor...

Domnul deputat Emil Boc. Nu este.

Domnul deputat Nicu Cojocaru. Poftiţi. Este vorba de o interpelare căreia îi prezentaţi pe scurt obiectul, da?

Domnul Nicu Cojocaru:

Intepelarea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Obiectul interpelării este următorul: Prin amânarea cursei aeriene Arad – Stuttgart, judeţul Arad pierde peste 100 milioane mărci germane. Deci este o hotărâre a Ministerului Transporturilor, prin care se hotărăşte ca această cursă aeriană Arad – Stuttgart să fie suspendată cu începere de la 1 noiembrie. Ea va fi preluată de Aeroportul Timişoara.

În urma acestei hotărâri, potrivit unor calcule, judeţul Arad pierde peste 100 milioane de mărci germane şi putem spune că anumite interese de la nivel central sunt pe cale de a distruge încet şi iremediabil economia judeţului Arad.

Trebuie să amintim că majoritatea regiilor din judeţul Arad au fost furate şi date timişorenilor, dar dacă ar fi să revenim la această interpelare, am să citez doar ceea ce spun etnicii germani: "Cu ce suntem noi vinovaţi, cei peste 8.000 etnici germani din judeţul Arad? Deci, putem să ne mutăm în alte judeţe, unde putem fi şi suntem respectaţi mai mult de către aleşii locali sau să emigrăm în Germania. Dacă am hotărât să rămânem, atunci vrem să ajutăm la dezvoltarea economică a judeţului Arad, pentru a asigura copiilor noştri un loc de muncă într-o societate civilizată".

Dacă această cursă aeriană a fost adusă de noi la Arad, în urmă cu trei ani, noi trăind şi muncind la Arad, partea germană a fost de acord cu Aradul, atunci, domnule prim-ministru, de ce ne furaţi o realizare a noastră, a arădenilor, şi mai ales a etnicilor germani din judeţul Arad?

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. În Congresul Statelor Unite, când vin deputaţii în prima legislatură se fac nişte cursuri. În cadrul acestor cursuri se explică detaliat cum se fac interpelări, cum se fac proiecte de lege... O interpelare, în cazul acesta, trebuia să sune cam la modul următor: "Adresăm domnului prim-ministru o interpelare privind la situaţia transporturilor din judeţul Arad". Când venea aici, spuneaţi toate lucrurile acestea şi mai multe, în dezvoltarea interpelării.

Vă rog ca pe viitor să ne încadrăm în chestiunea aceasta.

Domnul Nicu Cojocaru (din sală):

V-am spus pe scurt!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, nu avem o imagine a ceea ce înseamnă "pe scurt"! Eu am văzut în Anglia un răspuns la o întrebare. S-a spus aşa: "Este adevărat că ministerul cutare a făcut aşa?". Şi ministrul a spus: "Nu". Acela a fost răspunsul. Dar, suntem români, aceasta este situaţia!

Pentru că domnul deputat Ştefan Lepădat este încă în sală şi pentru că a venit doamna ministru a învăţământului, îl rog pe domnul deputat să dezvolte interpelarea şi pe doamna ministru să răspundă.

Domnul Ştefan Lepădat:

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă ministru,

Domnilor deputaţi,

Am să formulez întrebarea scurt, doamna ministru ştie despre ce este vorba.

Care va fi sistemul de evaluare şi de notare a elevilor proveniţi din învăţământul special, în urma integrării acestora în învăţământul de masă?

Domnul Nicu Cojocaru (din sală):

Lăudaţi-l acum!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Foarte bine! Excelent!

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Răspunsul la întrebarea domnului deputat este următorul: învăţământul special a cuprins în acest an şcolar aproximativ 48.000 de elevi. Dintre aceştia, aproximativ 5% sunt de tip instituţionalizat, deci care provin din familii dezorganizate sau care nu au familii şi restul sunt copii care au deficienţe minore, medii sau majore şi care învaţă după programe speciale.

Intenţia noastră, pe care am materializat-o începând cu acest an şcolar, a fost aceea de a aduce în şcolile normale pe acei copii care au deficienţe minore sau pe cei cu deficienţe medii, în şcolile normale, în clase speciale. Şi această intenţie am materializat-o pentru 1.800 de elevi cu deficienţe minore, care au fost integraţi individual în şcolile de masă şi pentru circa 19.000 de elevi cu deficienţe medii care au fost integraţi în clase speciale, în şcolile normale.

Pentru aceste categorii de elevi, pentru a nu produce discontinuităţi în pregătirea lor profesională au fost considerate planuri de învăţământ care să le asigure trecerea de la învăţământul special unde, ştiţi, programele sunt mai uşoare, către învăţământul normal de masă. Integrarea am realizat-o din dorinţa noastră de a-i lăsa să se dezvolte în clase normale, între copii care au o evoluţie şi o stare de sănătate fireasc㠖 am considerat că progresul lor este substanţial crescut în asemenea condiţii şi pentru clasele speciale din învăţământul normal s-au considerat planuri de învăţământ, de asemenea, de tranziţie, în aşa fel încât să le permită şi lor o asimilare şi creştere profesională normală.

Aş putea să mai adaug, domnule deputat, că intenţionăm, pentru aceste şcoli în care s-au integrat copiii din învăţământul special, să realizăm şi o dotare specială, atât din punctul de vedere al mijloacelor de învăţământ, cât şi din punctul de vedere al infrastructurii şcolare şi sperăm să facem acest lucru pe parcursul acestui an şcolar.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, dacă aveţi ceva observaţii de făcut?

Domnul Ştefan Lepădat:

Având în vedere că aceşti copii cu deficienţe sunt cuprinşi în diferite cicluri, poate în timpul cel mai scurt să se stabilească pe cicluri de învăţământ forma concretă de evaluare. La învăţământul primar sunt notaţi prin calificative. Sunt cinci calificative, deci, sistemul sovietic.

Părinţii cer note, în comparaţie cu ceilalţi, s-au ivit pretenţii ca şi copiii lor, chiar dacă sunt în situaţia în care se găsesc să fie apreciaţi într-un fel. Şi s-au născut conflicte, în sfârşit, între părinţi şi cadre didactice, conflicte destul de grave şi şirul lor de semnalizări la birourile parlamentare nu se mai termină. Aş dori ca în foarte scurt timp să apară ceva concret.

Deci, copilul să fie evaluat. Cum? Ce le spunem părinţilor. Sau s-o găsi vreo formă de apreciere prin fişe de caracterizare, ştiu eu, ceva, ceva, să iasă un calificativ şi la acest copil, detaşat faţă de ceilalţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna ministru.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat, vorbim aici de două tipuri de evaluări: o evaluare care este făcută de o comisie prevăzută de lege (această comisie cuprinde atât psihopedagogi, cât şi medici, cât şi reprezentanţi ai inspectoratelor şcolare, inspectorii de specialitate pentru învăţământul special; este o evaluare globală, în legătură cu precizarea gradului de deficienţă de sănătate pe care copilul respectiv o are) şi o altă evaluare care este evaluarea şcolară, evaluare care nu-l diferenţiază pe elevul care vine din şcoala specială de elevul din şcoala normală.

Deci, în clasele în care ei au fost integraţi individual, precum şi în clasele special constituite în şcolile normale, pentru elevii cu deficienţe medii, evaluarea urmează aceleaşi calificative sau note ca şi la învăţământul de masă.

În legătură cu calificativele trebuie să vă spunem că şi noi am analizat extrem de atent, pe parcursul acestor luni, calificativele la învăţământul primar. Este adevărat că există şi opinii să ne întoarcem la note, ca şi păreri prin care să menţinem calificativele. Am preferat să menţinem calificativele, pentru că a fost punctul de vedere al celor mai mulţi dintre psihopedagogii cu care am colaborat de la Institutul de Stiinţe ale Educaţiei, pentru această categorie de vârstă.

Într-o perspectivă care poate să nu fie foarte îndepărtată, ne gândim să diferenţiem puţin, şi anume să diferenţiem clasele I şi a II-a de clasele a III-a şi a IV-a, mergând pe păstrarea calificativelor la primele două clase şi pe modificarea calificativelor, din calificative în note pentru clasele a III-a şi a IV-a.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Boc are de adresat două interpelări.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc.

Prima interpelare este adresată domnului ministru de interne, Ioan Rus, şi vizează vânzarea de steaguri cu stema Regatului Maghiar şi de hărţi ale Ungariei Mari, care includea şi Ardealul, la Târgul de la Negreni, judeţul Cluj din luna octombrie, şi se pune întrebarea ce au făcut forţele de ordine, ce a făcut poliţia faţă de această acţiune de propagandă, pasivă, antinaţională, antiromânească.

A doua interpelare este adresată ministrului apărării naţionale, domnul Ioan Mircea Paşcu, şi vizează măsurile pe care ministerul intenţionează să le ia în legătură cu faptul că domnul general de brigadă Florian Caba, locţiitor al Comandantului Corp IV Armată, mareşal Constantin Prezan, deţine, potrivit informaţiei primite de la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie un dosar penal, şi anume dosarul nr. 40 P/1998, în legătură cu evenimentele din luna decembrie 1989 în Municipiul Cluj Napoca.

Se pune întrebarea: ce măsuri preconizează faţă de această cercetare penală şi de funcţia pe care o deţine domnia sa?

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Mona Muscă. Este absentă.

Domnul deputat Mircea Costache are 4 interpelări. Poftiţi.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Fac tot efortul de a fi foarte concis, aşa cum ni se cere.

Prima interpelare o adresez domnului Ioan Rus, ministru de interne, şi şefilor serviciilor speciale, domnului Radu Timofte şi Gheorghe Fulga, în legătură cu unele activităţi pe care le desfăşoară personalităţi din ţara vecină, Ungaria, pe teritoriul României.

Aflăm din ziarul "Naţional" din 6 octombrie că domnul Ervin Demeter, ministrul fără portofoliu al tuturor serviciilor secrete din Ungaria, împreună cu domnul Alfröldy Laszlo, consulul Ungariei la Cluj, asupra căruia au planat şi în trecut suspiciuni serioase, că ar lucra pentru serviciile secrete maghiare, au dezbătut recent cum poţi să păstrezi în proprietate maghiară Staţiunea Sovata, privatizată în mod dubios, după cum se ştie, şi care a intrat recent în atenţia comisiilor de resort ale Parlamentului.

De asemenea, aş întreba dacă există măsuri ferme şi evaluări clare şi unele conexiuni, bineînţeles, între afacerea Polus, amplasarea unor staţii de benzină ale concernului maghiar "Moll", Staţiunea Sovata, altele asemenea, care par să facă parte dintr-un puzzle strategico-militar, care aduce atingere siguranţei naţionale şi suveranităţii României. Aceasta este prima interpelare.

Următoarea este adresată domnului Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor publice, domnului Octav Cosmâncă, ministrul administraţiei publice, domnului Ioan Rus, ministru de interne, şi se referă la gestionarea cel puţin dubioasă a finanţelor publice de către executivul local al primăriei Municipiului Buzău.

Solicit ministerelor amintite să facă lumină şi eventual să deschidă o anchetă, în cazul ingineriei financiare, instrumentate de primarul Buzăului, Constantin Boşcodeală, şi viceprimarul Nicolae Frânculescu, care au cumpărat pe banii municipalităţii, la suma de 1 milion şi jumătate de dolari, Centrala electrotermică de încălzire a oraşului, realizând şi un credit de 25 de miliarde la sucursala Buzău a Băncii Ţiriac, cu o dobândă de 17 miliarde de lei.

Facem acest demers către autorităţile centrale responsabile, deoarece, prin maniera dubioasă de gestionare a banilor publici de către executivul local, a fost îndatorat statul şi implicit cetăţeanul cu suma de 32 miliarde lei. Centrala electrotermică de încălzire a oraşului Buzău a fost vândută odată cu fabrica de zahăr din localitate, în 1998, în timpul primului mandat al aceloraşi, amintiţi mai sus, către firma austriacă Agrana Zucker. Vom reveni cu detalii la dezvoltarea subiectului.

O interpelare adresată domnului ministru Răzvan Theodorescu, ministrul culturii şi cultelor, se referă la... Am să încerc să sintetizez problematica, pentru că redactarea este ceva mai prolixă. La refuzul ministerului culturii şi cultelor de a recunoaşte utilitatea publică a Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, care uneşte 53 de aşezăminte de cultură, numite case de cultură ale sindicatelor, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 26 din 2000. S-au adresat repetate solicitări către Ministerul Culturii, cu nr. 6.119 din 16 ianuarie 2001, cu nr. 7.704 din 7 iunie a.c. şi altele şi nu înţelegem pentru ce acestor aşezăminte nu li se recunoaşte, conform legii, dreptul de utilitate publică.

În sfârşit, ultima interpelare – şi sper din tot sufletul, domnule preşedinte, că am reuşit să fiu concis şi telegrafic – este adresată doamnei Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei. Se referă la o instituţie de cultură pe care o cunoaşteţi foarte bine, domnule preşedinte: Casa de cultură a sindicatelor din Buzău, care a fost deposedată de 1.653 de metri pătraţi de teren, expropriat pentru utiliate publică prin Decretul nr. 416/1969 şi în baza unor sentinţe, date de Judecătoria Buzău şi de Judecătoria Braşov, prin strămutare acolo, aceste terenuri au fost înstrăinate, fără se ţină seama de faptul că domeniul public este, prin efectul legii, inalienabil şi imprescriptibil.

A urmat o serie numeroasă de adrese către Curtea Supremă de Justiţie, Parchetul General, Procurorul General al României, toate rămase fără efect. Întreaga documentaţie se află la Parchetul General, nu am considerat necesar să o mai anexăm, decât dacă va fi nevoie.

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte şi stimaţi colegi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ludovic Mardari are, de asemenea, patru interpelări.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De fapt, sunt două interpelări.

O interpelare, adresată unui număr de trei miniştri: justiţiei, interne şi sănătate, care se referă la violarea domiciliului unei persoane fără hotărâre judecătorească definitivă sau aviz al parchetului. La sesizările persoanei în cauză, nici una dintre instituţiile statului: poliţie, parchet, direcţia de sănătate publică nu a întreprins nimic. Consider că este o problemă de o gravitate deosebită.

A doua interpelare este adresată domnului prim-ministru şi se referă la 188 de locatari ai Timişoarei, care urmează a fi evacuaţi din fostul cămin de nefamilişti al Societăţii comerciale "Industria lemnului". Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu înţelesesem că sunt patru.

Domnul Constantin Florentin Moraru înţeleg că nu este.

Domnul Adrian Mărăcineanu. Poftiţi.

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Inteprelarea mea se adresează domnului ministru al apărării naţionale şi solicită explicarea cauzelor întârzierilor la plata ajutoarelor şi plăţilor compensatorii, în conformitate cu Legile nr. 138/1999 şi 37/2001, care prevăd că aceste plăţi se vor efectua în cel mult 60 de zile de la data trecerii în rezervă sau desfacerii contractului de muncă,cât şi găsirea soluţiilor pentru remedierea acestor situaţii. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Ştefan Baban, două interpelări.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu ştiu cum o să o catalogaţi, eu zic că e interpelare. Este adresată domnului Ilie Sârbu şi este vorba de o rugăminte, de a da "binecuvântarea" de la Ministerul Agriculturii către Unitatea "Forma" din Botoşani, căreia Ministerul Agriculturii, conform Ordinului nr. 97/2001 şi Ordinului nr. 196/2001 îi datorează 5,266 miliarde de lei, pentru că a livrat utilaj agricol şi tractoare. Oamenii de acolo sunt acum în blocaj financiar, nu au cu ce să plătească salariile, înseamnă încă vreo 3-400 de şomeri. În speranţa că se vor lua măsurile care trebuie, cam atât cu domnul Sârbu.

A doua interpelare este adresată Ministerului Finanţelor Publice. Este vorba despre conţinutul declaraţiei privind obligaţiile la plată, la bugetul de stat, prevăzute în art. 1.7 din Ordonanţa de urgenţă nr. 32/2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 468/16.08.2001, Ordinul Ministerului Finanţelor.

Şi nu am să dezvolt mai mult, decât am să intru direct la întrebare: solicit domnului ministru detalii de gestionare a acestor fonduri, precum şi a modului de evidenţă corectă şi exactă a obligaţiilor de plată ale agenţilor economici. Mă refer la cele cinci fonduri speciale extrabugetare şi care, în bugetul pe anul 2001, au trecut la buget, s-au înglobat în buget. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Iancu Holtea. Poftiţi. Domnul Holtea este? Nu este.

Domnul Valentin Vasilescu.

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la două ipostaze: una, la declaraţiile făcute de membrii Guvernului referitor la ridicarea capacităţii de apărare a ţării; şi alta, la faptul că România este în război. Ambele au apărut în presă şi au fost prinse în anumite declaraţii.

Şi aş putea crede, mai întâi, că este vorba de o gafă, întrucât Parlamentul este cel care declară starea de război şi ridicarea capacităţii de luptă în trepte, de mobilizare.

Dacă nu ar fi intervenit, în acelaşi timp, şi solicitarea ridicării imunităţii parlamentare a doi dintre parlamentarii noştri, respectiv domnul senator Corneliu Vadim Tudor şi deputatul Dănuţ Saulea, poate lucrurile erau trecute cu vederea. Numai că eu pot să consider şi că solicitarea pentru ridicarea imunităţii parlamentare a celor doi parlamentari PRM ar putea avea conotaţii politice şi ar reprezenta restrângerea unor drepturi şi libertăţi constituţionale, conform art. 49 din Constituţie, dacă s-ar respecta legea şi condiţiile din ţara noastră ar impune ca securitatea naţională să nu fie pusă în pericol. Or, nu s-a întâmplat acest lucru, noi nu avem cunoştinţă de decretarea stării de asediu ori de necesitate şi nici de declararea stării de război. În aceste condiţii, mi se pare anormal să se restrângă anumite libertăţi.

Şi, atunci, privit prin prisma acestor lucruri, pot crede că declaraţiile celor doi miniştri referitor la starea de război în care se găseşte România şi la ridicarea capacităţii de luptă în trepte, de mobilizare, pot reprezenta acea porţiune care trebuia dată în presă din deciziile (secrete, poate) ale CSAT-ului. Eu trebuie să fiu lămurit cu privire la lucrurile acestea.

o declaraţie în care se spune că România este în război, război în care armata română nu poate intra decât dacă Parlamentul hotărăşte acest lucru, poate atrage din partea vecinilor, care pot fi consideraţi ameninţaţi, anumite replici sau măcar anumite lămuriri. Deoarece acest lucru poate crea, în opinia mea, în anumite condiţii, prejudicii securităţii sau siguranţei naţionale.

Haideţi să ne lămurim şi să ştim şi noi dacă este vorba de o gafă a celor doi miniştri şi domnul Adrian Năstase să lămurească principalul partid de opoziţie dacă a fost vorba de o gafă sau a fost vorba de ceva premeditat. Şi atunci am putea avea de a face cu mutarea luptei politice în alt teren, în care regulile democratice par a fi încălcate. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Constantin Bucur.

Domnul Constantin Bucur:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Am o interpelare către domnul prim-ministru. Plecând de la ideea că istoria poporului român reprezintă principalul pilon al existenţei noastre multimilenare...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mă scuzaţi, domnule Bucur, vă rog din suflet, nu o dezvoltaţi! Interpelării acesteia, în şedinţa aceasta, îi spuneţi aşa: "Vreau să-l interpelez pe primul ministru cu privire la...!"

Primul ministru vine – să sperăm că avem fericirea aceasta – şi, atunci, de faţă cu dânsul, dezvoltaţi toată interpelarea, vorbiţi 3 minute. Şi dânsul vă răspunde, pe urmă, dumneavoastră vă spuneţi opinia dumneavoastră...

Aici spuneţi numai despre obiectul ei. Care e obiectul ei?

Domnul Constantin Bucur:

Deci, să fac o sinteză?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sigur că da, sinteza sintezei...

Domnul Constantin Bucur:

Da, domnule vicepreşedinte, într-o frază. Nu am ştiut, am crezut că trebuie citită complet.

Într-o frază, domnule vicepreşedinte, vroiam să vă informez că în jurul Bucureştiului există o salbă de cetăţi geto-dace foarte vechi, cu o vechime atestată de cel puţin 1.000-1.500 de ani î.e.n., iar la ora actuală relicve din aceste cetăţi sunt sustrase, împachetate şi transportate de către Firma Straba, firmă care a sponsorizat aceste cercetări, la Hotelul Marriot, de unde sunt trimise în Elveţia, pentru expertiză.

Din informaţiile pe care eu le-am primit, nu se ţine nici o evidenţă asupra acestor relicve (extraordinar de vechi!), nici atunci când se scot din ţară, nici după această expertiză în Elveţia.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, este vorba de conservarea patrimoniului istoric?

Domnul Constantin Bucur:

Nu de o conservare, de o distrugere şi o înstrăinare a patrimoniului istoric.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

De ce nu se conservă, aceasta este ideea, da? Bun.

Domnul Constantin Bucur:

Vă prezint şi interpelarea scrisă?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

dacă nu l-aţi depus la secretarul Camerei, îl depuneţi.

Domnul Constantin Bucur:

S-a depus.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine.

Domnul deputat Merce. Prezentarea pe scurt a interpelării, vă rog.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea este adresată, în egală măsură, doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei, şi domnului Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor publice.

Această interpelare se referă la o "inginerie" financiară, efectuată în cursul acestui an la Societatea comercială "Petrolexportimport", în dauna a 95 de mii de mici acţionari ai societăţii. Pe scurt, este vorba că, după ce statul şi-a vândut pachetul majoritar de acţiuni pe care îl deţinea la această societate, firma cumpărătoare: ...Resources L td. din Insulele Virgine Britanice, având complicitatea consiliului de administraţie al societăţii, dezinformând micii acţionari români, reuşeşte să modifice într-un mod dubios ponderea acţionarului majoritar, de la 51 la 71% din totalul capitalului social al societăţii.

Totul a avut drept ţintă dividendele aferente profitului realizat de societate în anul 2000. Această excrocherie, că aşa o putem denumi, nu a avut drept scop, evident, decât însuşirea necuvenită de către acţionarul majoritar a unor sume, care, în condiţii normale, s-ar fi cuvenit micilor acţionari ca dividende pe anul 2000.

Nu mai vreau să insist asupra altor detalii, voi reveni cu altă ocazie.

Solicităm, în final, distinşilor miniştri menţionaţi, ca, prin mijloacele de care dispun şi prin instituţiile abilitate ale statului, să cerceteze această afacere de tip mafiot ce s-a desfăşurat la Societatea "Petrolexportimport" şi să prezinte concluzii şi măsurile în consecinţă. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:Domnule preşedinte,Este vorba de o interpelare adresată domnului prim-ministru, având ca obiect nerespectarea Legii nr. 133/1995 – Legea moţilor. Partea a doua a acestei interpelări se referă la necesitatea retrocedării suprafeţelor de păşune pentru localitatea Muntele Rece, din judeţul Cluj, suprafaţă ocupată abuziv de către Romsilva, prin împăduriri succesive şi includerea în amenajamentul silvic.A doua interpelare este adresată ministrului finanţelor publice şi ministrului întreprinderilor mici şi mijlocii şi are ca problematică nedumerirea mea şi a unora dintre reprezentanţii Patronatului importatorilor, producătorilor şi servisanţilor de aparatură medicală din România, respeciv: de ce se face discriminare între integratorii români cu credite interne acordate de către băncile româneşti, în aceleaşi condiţii de dobândă, taxe şi alte costuri aferente şi integratorii şi băncile străine.

Dezvoltarea celor două interpelări am prezentat-o secretariatului. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi o veţi face când vine aici, la răspuns, ministrul.

Vă mulţumim. Încheiem şedinţa de astăzi. Mâine şi zilele următoare se lucrează pe comisii.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,25.