Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, destinată răspunsurilor la întrebări.

Prima întrebare o adresează domnul Mircea Costache pentru domnul ministru Cazan.

Domnule Mircea Costache, doriţi să repetaţi întrebarea, sau aşteptaţi răspunsul?

Domnul Costache Mircea:

Aştept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Cazan, vă rog să formulaţi răspunsul şi, în raport de ceea ce conţine acesta, colegul nostru deputat va solicita precizări suplimentare, sau se va declara mulţumit.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea care mi-a fost adresată sună în felul următor: în ce an estimaţi că va ajunge România la producţia agricolă şi industrială din anii 1980-1990?

Înţeleg că răspunsul pe care vi l-am dat, stimate domnule deputat, în interpelarea anterioară v-a deranjat. Cred, totuşi, că v-am ajutat să înţelegeţi că perioadele de guvernare PSD au fost perioade de creştere economică. De aceea, n-o să răspund insinuării cum că nu v-am răspuns direct la întrebare.

Pentru că insistaţi asupra caracterului precis al întrebărilor şi răspunsurilor, vă rog să recitiţi întrebarea pe care mi-aţi spus-o şi să reflectaţi dacă formularea sa este precisă. Eu o citesc din nou. Deci: în ce an va ajunge România la producţia agricolă şi industrială din anii 1980-1990? Din formulare, ar rezulta că vă referiţi la producţia dintr-o perioadă de 20 de ani - anii '80 şi '90; aşa scrieţi.

Puteam să vă răspund foarte simplu: niciodată, pentru că o astfel de comparaţie este cel puţin aberantă. Este posibil să vă referiţi fie la producţia medie obţinută în anii '80-'90, sau, poate, la producţia din ultimul an al perioadei. Prin urmare, poate întrebaţi în ce an estimez că România va ajunge la producţia agricolă şi industrială din anul 1990? Întrucât anul '90 este primul an de tranziţie şi, pentru a vă veni în întâmpinare, colegi fiind în Camera Deputaţilor, ar rezulta că doriţi o comparaţie prin raportare la anul 1989.

În cazul producţiei agricole, nu mai este nevoie să facem estimări, pentru că deja în anul 2001 s-a atins nivelul din anul 1989. Producţia agricolă totală a fost în anul 2001 cu 5% superioară celei din 1989.

În ceea ce priveşte producţia industrială, nivelul actual se situează la circa 55% din cel realizat în anul 1989. Dar, în aprecierea acesteia, nu trebuie să se facă abstracţie de evoluţia anuală a producţiei industriale.

Revin prin a vă preciza că pe parcursul celor 13 ani, producţia industrială, ca de altfel economia în ansamblul său, a cunoscut perioade de regres, dar şi de progres. Practic, diminuarea producţiei industriale a avut loc în decursul a două perioade, respectiv 1990-1992 şi 1997-1999, dar, din cauze diferite.

Prima perioadă, respectiv 1990-1992, a reprezentat, aşa cum a fost caracterizată de oamenii de ştiinţă şi de organismele internaţionale, perioada recesiunii transformaţionale, obiectivă şi necesară.

Evoluţia din primii ani ai tranziţiei, asemănătoare tendinţelor din celelalte ţări central şi est-europene, a avut de principală cauză trecerea bruscă de la un sistem economic la altul. Schimbarea mecanismelor economice a determinat în perioada '90-92 o restrângere a producţiei şi, implicit, a nivelului de trai în toate ţările aflate în tranziţie. Fenomenul a avut aproximativ aceeaşi amploare chiar în ţările care începuseră să-şi reformeze economia cu mulţi ani înainte de '90, sau dispuneau de un potenţial productiv intern mult mai performant decât România. Este cazul Cehiei, Poloniei şi Ungariei, care, mulţi ani după '90, au fost considerate ca recordmene în implementarea reformelor.

Astfel, producţia industrială a României în '92 a ajuns la 46% din producţia anului 1989. Acest raport a fost în Bulgaria de 54, Ungaria - 67, Cehia - 69, Polonia - 72, ţările baltice - 65.

În perioada '93-'96, sub guvernarea PDSR, cum plastic vă exprimaţi şi dumneavoastră, producţia industrială s-a redresat, înregistrând un ritm mediu anual de 5%. Deci, în fiecare an, ritmul mediu a fost 5, astfel încât, în '96 a ajuns să reprezinte 56% faţă de 1989.

A urmat, din păcate, o a doua perioadă de recesiune - anii '97-'99, care-şi au, de această dată, principala explicaţie în inconsecvenţa politicilor promovate.

În cei trei ani, producţia industrială a scăzut vertiginos şi aceasta în timp ce contextul internaţional era favorabil şi majoritatea economiilor în tranziţie înregistrau ritmuri semnificative de creştere economică.

Dar, despre ce s-a întâmplat în perioada respectivă, vă rog să nu ne întrebaţi pe noi, ci pe cei care au guvernat atunci.

În anul '99, producţia industrială realizată era chiar sub nivelul anului '92, respectiv cu 5%, ceea ce înseamnă un nivel faţă de '89 de doar 43,7%.

Prin politica Guvernului actual, în anii 2001-2002, s-a reuşit asigurarea unei creşteri a producţiei industriale cu un ritm mediu anual de 7%, 7,2 exact, compensând, în bună parte, pierderile din perioada '97-'99.

Ca urmare, suntem în situaţia ca în acest an să depăşim nivelul din '99 cu circa 2%, să ajungem deci la 57% faţă de '89, astfel încât, în circa 4 ani, în funcţie de programările pe care le avem, legate de Programul de guvernare, să atingem 70% din producţia anului 1989.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, doriţi să comentaţi acest răspuns? Un minut aveţi, potrivit regulamentului.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Răspunsul este, de data aceasta, mai aplicat şi mai ferm faţă de cel anterior. Se poate înţelege că, indiferent de alternanţele la guvernare, pe care domnul ministru le diferenţiază, pe unele asumându-şi-le, pe celelalte nu, din punct de vedere al cetăţeanului român, scăderea dramatică a producţiei agricole şi industriale, ca şi a nivelului de trai, este globală şi caracterizează întreaga perioadă de după 1990.

Aşa cum bine preciza domnul ministru Cazan, în aceeaşi perioadă, alte ţări care au trecut prin aceleaşi transformări, pe care dânsul le numea - Cehia, Polonia, Ungaria - au înregistrat ritmuri de 60-70% faţă de anii anteriori schimbărilor de regim politic, în timp ce la noi se cifrează doar la 46%.

Decalajul dintre noi şi alte ţări care au trecut prin situaţii similare cred că se datorează şi faptului sau în principal faptului că guvernările noastre sunt cu totul şi cu totul deosebite şi că diminuarea, pulverizarea patrimoniului public, fraudarea finanţelor publice au fost un sport naţional şi de aici vine şi scăderea dramatică a producţiei industriale şi agricole şi a nivelului de trai.

Când vom stopa scurgerile şi când vom administra mai eficient şi cu mai mult bun simţ civic resursele materiale şi umane ale ţării, o vom duce cu toţii mai bine. Dar, văd că lucrurile astea se cam ocolesc în răspunsurile pe care le aştept eu la unele întrebări.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Cazan, şi dumneavoastră aveţi dreptul la o precizare.

Domnul Gheorghe Leonard Cazan:

Este necesară o precizare. Cifrele la care s-a referit domnul deputat nu sunt ritmuri, sunt ponderi, iar dacă operăm cu asemenea indicatori îmi este limpede cum este înţeleasă problema economică şi dezvoltarea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Următoarea întrebare ar trebui să o adreseze doamna Mona Muscă tot domnului ministru Cazan. Doamna deputat nu este, o să-i comunicaţi răspunsul scris, domnule ministru.

A treia întrebare tot doamna Mona Muscă o are de adresat domnului secretar de stat Jelev. Nu este doamna deputat, vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul, domnule Jelev.

Următoarea întrebare, domnul Florin Iordache. Este? Vă rog să prezentaţi pe scurt întrebarea dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Având în vedere anvergura desfăşurării lucrărilor de la Roşia Montană, vă rog să-mi precizaţi care este punctul de vedere oficial al Uniunii Europene faţă de responsabilitatea acestor lucrări şi în ce măsură ţine cont Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului de aceste recomandări.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Jelev, vă rog să răspundeţi.

Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Domnule preşedinte,

Onoraţi parlamentari,

Domnule deputat Florin Iordache, noi am pregătit un răspuns mai larg, detaliat, la această întrebare a dumneavoastră. Aş dori, cu permisiunea dumneavoastră, să prezint aici, numai în sinteză, câteva elemente. Noi am abordat această problemă extrem de complexă pe baza unei, aş putea spune chiar, strategii, privind cum se va proceda în această problematică a investiţiei de la Roşia Montană. Foarte pe scurt, această strategie a cuprins în primul rând, o analiză detaliată privind constituirea unor comisii de experţi la nivelul ţării; apelarea la un număr de experţi internaţionali de mare prestigiu în domeniul activităţilor miniere şi a tehnologiilor miniere; de asemenea, am reuşit ca să obţinem o finanţare PHARE pentru a susţine o echipă de consultanţi de mare prestigiu care să asiste ministerul în acest proces. De asemenea, s-a hotărât ca, având în vedere complexitatea acestei probleme, să fie dat acordul de mediu, în final, printr-o aprobare printr-o hotărâre de Guvern.

Aş dori să subliniez faptul că, şi ca urmare a unor analize la nivelul comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor, şi la recomandarea Birourilor permanente, s-a constituit o comisie de parlamentari care vor participa alături de comisiile de experţi, alături de un grup desemnat la nivelul executivului în acest proces de analiză a întregii situaţii existente la Roşia Montană. Referitor strict la punctul de vedere al Uniunii Europene, noi ne-am adresat atât doamnei comisar Valstrom, care este comisarul pentru mediu al Uniunii Europene, cât şi la nivelul experţilor din cadrul comisiei Uniunii Europene, am primit punctul de vedere al acestei comisii şi al doamnei comisar Valstrom, în acesta se precizează că deocamdată nu există o legislaţie a Uniunii Europene în acest domeniu care să interzică astfel de activităţi, că decizia este a Guvernului României şi că, în această privinţă, se apreciază modul şi etapele pe care ni le-am propus de a analiza acest proiect în concordanţă strictă cu procedurile Uniunii Europene şi cu legislaţia Uniunii Europene referitoare la activităţile de minerit şi din punct de vedere al protecţiei mediului.

Foarte pe scurt, cam acesta este răspunsul, îl avem mult mai detaliat în scris, cu toate amănuntele.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Doriţi să faceţi un comentariu? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Vă mulţumesc pentru răspunsul pe care l-a prezentat Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. Întrebarea mea s-a referit la Roşia Montană ţinând cont că într-un trecut nu prea îndepărtat colegii de la România Mare au avut şi o moţiune pe tema Roşiei Montane, iar aceste precizări, consider eu că sunt necesare pentru toată lumea, pentru a înţelege că Guvernul României a făcut totul şi face în continuare totul pentru rezolvarea acestei probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Tot domnul deputat Florin Iordache are o întrebare adresată Ministerului Justiţiei, cu privire la dotări materiale ale instanţelor şi parchetelor. Doriţi să dezvoltaţi sau comentaţi apoi? Vă rog, pe scurt, v-aş ruga să prezentaţi conţinutul acestei întrebări.

Domnul Florin Iordache:

Doamnă ministru,

Având în vedere că sistemul judiciar este presat de numărul mare de acţiuni în justiţie, în condiţiile în care baza materială, mă refer că la dotările tehnice, nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor, doresc să cunosc ce măsuri a luat Ministerul Justiţiei pentru îmbunătăţirea dotărilor materiale ale instanţelor şi parchetelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna secretar Cristina Tarcea, vă rog să răspundeţi la această întrebare.

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, referitoare la îmbunătăţirea dotărilor materiale a instanţelor şi parchetelor, vă comunicăm următoarele.

Unul dintre obiectivele principale ale procesului de reformă în cadrul Ministerului Justiţiei constă în asigurarea fondurilor necesare pentru achiziţionarea dotărilor unei bune funcţionări a instanţelor judecătoreşti. Respectiv, tehnică de calcul şi programe aferente, mobilier specific instanţelor, centrale termice, instalaţii antiincendiu şi antiefracţie.

În ceea ce priveşte sistemul informaţional există o preocupare constantă pentru dotarea tuturor instanţelor cu tehnică de calcul şi includerea tuturor într-o reţea pentru facilitarea accesului cât mai rapid la informaţie şi decizie. De asemenea, se urmăreşte asigurarea fondurilor pentru dotarea birourilor de carte funciară în cofinanţare din programele derulate împreună cu Banca Mondială. Sumele alocate fondurilor pentru dotări de la bugetul de stat pentru anul 2003 sunt în creştere faţă de anii anteriori, respectiv 39 de milioane, faţă de 28 de milioane în 2002. La acestea se adaugă 130.700 de milioane din programul PHARE, respectiv 24.765 milioane din credite externe de la Banca Mondială. Precizăm că, începând cu anul 2003, conform bugetului aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2003, Ministerul Justiţiei nu mai beneficiază de venituri extrabugetare. Cu stimă, ministrul justiţiei, Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doriţi să faceţi un comentariu, domnule Iordache? Poftiţi.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc pentru răspunsul detaliat pe care l-a oferit doamna ministru a justiţiei şi constat preocuparea permanentă a ministrului justiţiei şi a conducerii ministerului pentru dotarea instanţelor judecătoreşti şi aceasta vine în concordanţă cu programul de guvernare al Guvernului Adrian Năstase.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca are o întrebare adresată tot doamnei Cristina Tarcea.

Doriţi să ascultaţi direct răspunsul?

Poftiţi, doamna secretar de stat. Rsăpunsul la întrebarea domnul Damian Brudaşca.

Doamna Cristina Tarcea:

Înainte de şedinţă am discutat cu domnul deputat... se amână răspunsul acestei întrebări.

Domnul Damian Brudaşca:

Mai am încă ceva aici, în afară de răspunsul acesta. Am discutat înainte cu doamna ministru şi am înţeles că de câteva luni de zile s-a rătăcit prin nefericita poştă română memoriul trimis de către cel în numele căruia m-am adresat ministerului. Dar, domnule preşedinte, aş ruga să reţineţi că tot pe ordinea de zi de astăzi mai este prevăzut să mi se de răspunsuri la poziţiile 25, 26, 27 şi 28. Constat însă o practică ce n-aş dori să se generalizeze, şi dumneavoastră aveţi obligaţia să nu-i permiteţi să se generalizeze, în sensul precizării seci, "se va trimite răspunsul în scris". Am o experienţă foarte tristă, din nefericire, în cei doi ani de guvernare a actualului Guvern... când o serie de răspunsuri nu au...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-aş ruga să nu nedreptăţim colegii dumneavoastră care sunt înscrişi înaintea dumneavoastră...

Domnul Damian Brudaşca:

Daţi-mi voie să-mi exprim, totuşi, protestul pentru această practică de a se trimite răspunsuri în scris, când eu solicitam şi răspunsuri orale. Pentru că ştiu cu cine am de-a face. Asta e!

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Liana Naum are o întrebare pentru Ministerul Culturii şi Cultelor cu privire la sprijinirea cultelor religioase.

Domnule secretar de stat Tănase, vă rog să oferiţi răspunsul.

Domnul Laurenţiu Tănase (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă deputat,

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră aş dori să subliniez faptul că pentru sprijinirea cultelor s-au întreprins o serie de măsuri legislative şi administrative care au rolul de a elimina manifestările de inegalitate sau intoleranţă regilioasă sau confesională. Pe baza prevederilor art.29 din Constituţie, referitoare la sprijinirea de către stat a cultelor religioase, au fost adoptate o serie de acte normative, legi, ordonanţe de urgenţă, hotărâri ale Guvernului României pentru acordarea de facilităţi materiale din partea statului tuturor cultelor religioase care solicită acest sprijin în următoarele domenii: construirea a peste 1500 de lăcaşuri de cult; conservarea şi restaurarea celor mai importante construcţii ecleziale care fac parte din patrimoniul naţional cu contribuţia financiară majoră din partea statului, repararea vechilor lăcaşe de cult şi asigurarea unei contribuţii de la buget pentru cheltuielile de întreţinere a unităţilor de cult, retrocedarea bunurilor confiscate de stat în perioada 1948-1989. Recent a fost adoptată o lege, Legea nr.501/2002 cu privire la retrocedarea bunurilor bisericeşti care au fost preluate de stat în perioada 1945-1989, lege care se află în faza de aplicare.

În învăţământul public, începând încă din anul 1990, s-au introdus orele de religie pentru elevi ca obiect facultativ şi opţional. S-a luat măsura acordării asistenţei religioase în armata română, în spitale şi aşezămintele de asistenţă socială, iar în acest sens a fost elaborată legea clerului militar şi asistenţei religioase în armată, precum şi un regulament de organizare şi funcţionare a acestui cler, precizându-se că participarea militarilor la activităţile religioase este facultativă şi că asistenţa religioasă va fi acordată ţinându-se cont de apartenenţa confesională a militarilor.

Pentru completarea bazei materiale a bisericilor, Legea fondului funciar stipulează atribuirea în proprietate a unei suprafeţe de teren arabil de până la 10 ha pentru fiecare parohie, până la 50 de ha pentru mânăstiri şi 100 de ha pentru centrele diocezane, precum şi până la 50 de ha de pădure.

Bisericile au buget propriu, realizat prin contribuţia benevolă a credincioşilor şi vânzarea diverselor obiecte de cult, ca şi prin subvenţii financiare acordate de stat. Salariile personalului cultelor sunt asigurate de stat la nivelul încadrării de bază şi sunt completate din veniturile proprii.

O altă măsură întreprinsă de Secretariatul de stat pentru culte pentru a ajuta cultele constă în exceptarea de la plata impozitului pentru serviciile şi produsele executate în unităţile aparţinând cultelor şi necesare desfăşurării de activităţi de cult.

De asemenea, s-au creat facilităţi pentru atribuirea de terenuri de către stat pentru construirea de noi biserici atât în Bucureşti, cât şi în întreaga ţară.

Formarea personalului clerical în şcolile teologice de nivel liceal şi universitar care aparţin cultelor religioase este o altă grijă a Ministerului Culturii şi Cultelor. Actualmente există 164 de instituţii de învăţământ teologic de nivel liceal şi universitar. Acestea au fost integrate în sistemul de învăţământ public beneficiind de aceleaşi drepturi ca şi unităţile şcolare publice, inclusiv salariul corpului didactic şi bursele elevilor şi ale studenţilor.

Subliniem că repartizarea pe culte a subvenţiilor se face nediscriminatoriu pe baza deplinei egalităţi a cultelor în faţa legii, în funcţie de numărul de credincioşi, de cerinţele reale şi de urgenţele intervenite în soluţionarea cazurilor concrete.

Considerăm că acest cadru legal creat, precum şi sprijinul material acordat cultelor determină o desfăşurare firească şi liberă a vieţii religioase din România, putând afirma astfel că libertatea religioasă şi de credinţă sunt pe deplin asigurate şi garantate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Liliana Naum este mulţumită de acest răspuns? Da.

Doamna deputat Böndi Gyöngyike are o întrebare pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. De fapt întrebarea aceasta se repetă şi în cazul colegului dumneavoastră, Kovacs Csaba, da? Nu.

Domnule Ciotlos, v-aş ruga să răspundeţi întâi doamnei deputat Böndi Gyöngyike şi pe urmă lămuriţi-vă cu Ministerul Apărării Naţionale, cine răspunde pentru domnul deputat Kovács Csaba-Tiberiu

Domnul Petre Ciotlos:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către doamna deputat Böndi, cu privire la aplicabilitatea prevederilor Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care efectua stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961, formulăm următorul răspuns.

Art.1 din Legea nr.309/2002 stabileşte categoria de beneficiari ai drepturilor acestei legi, şi anume persoana, cetăţean român, care îndeplineşte concomitent următoarele două condiţii: să fi efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii şi să fi efectuat acest stagiu în perioada 1950-1961. În practică s-au întâlnit situaţii în care o persoană se încadrează, ca perioadă, în prevederile Legii nr.309/2002, însă nu a efectuat stagiul militar într-un detaşament din Direcţia generală a serviciului muncii.

În această situaţie, este justificată motivaţia de respingere a cererii persoanei în cauză, deoarece perioada în care aceasta a efectuat stagiul militar, deşi se situează în intervalul 1950-1961, neîndeplinind ambele condiţii ale art.1 din lege nu se încadrează în prevederile acesteia. În concluzie, motivaţia de respingere din formularul tip al hotărârii pentru stabilirea drepturilor prevăzute în Legea nr.309 trebuie corelate şi cu celelalte prevederi din cuprinsul hotărârii.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat doriţi să faceţi vreun comentariu? Nu.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Encuţescu din partea Ministerul Apărării Naţionale, vă rog să-i răspundeţi domnului deputat Kovács Csaba-Tiberiu.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961 a fost rezultatul unei propuneri legislative a unei grup de senatori care au vizat acordarea unor drepturi specifice cu titlul de măsuri reparatorii unei categorii distincte de persoane. Prevederile art.6 alin.2 din lege stabilesc obligaţia pentru UM 02405 Piteşti şi pentru centrele militare judeţene de a elibera adeverinţe din care să rezulte că persoanele în cauză au efectuat stagiul militar în Direcţia generală a serviciului muncii cu toate că această instituţie nu a făcut parte din Ministerul Apărării Naţionale, fiind subordonată Ministerului Construcţiilor. Eliberarea adeverinţelor de către unitatea militară din Piteşti s-a dovedit a fi dificilă şi în unele cazuri imposibil de rezolvat, în condiţiile în care întreaga documentaţie creată de structurile din compunerea Direcţiei generale a serviciului muncii se găseşte exclusiv la arhivele naţionale. Singurele informaţii care să găsesc în Ministerul Apărării Naţionale, incomplete şi de mai multe ori precare, despre persoanele respective se află numai în fişele de evidenţă arhivate de centrele militare judeţene sau de sector. S-a constatat că, la vremea respectivă, autorităţile militare judeţene nu au considerat necesar să conlucreze cu detaşamentele acestei direcţii din afara Ministerului Apărării Naţionale, astfel că multe din consemnările făcute sunt incomplete, incorecte, cu prescurtări neinteligibile, fără să se prezinte toate situaţiile pe care cetăţenii respectivi le-au trecut în cei 3 anii în care au prestat serviciul muncii.

În aceste condiţii, arhivele militare nu au la dispoziţie altă posibilitate decât a executa copii identice ale fişelor de evidenţă care reflectă starea în care au fost completate la vremea respectivă şi de a le înmâna solicitanţilor.

Evident, aceste înscrisuri nu pot fi corectate în nici un caz de către lucrătorii de astăzi, efectuarea corecturilor putându-se realiza numai după cercetarea fondului documentar al Direcţiei generale a serviciului muncii aflat în păstrarea la arhivele naţionale.

Prevederile restrictive la art.6 alin.2 din Legea nr.309 obligă petenţii să obţină înscrisuri doveditoare de la o instituţie care nu deţine fondul documentar, ci numai o evidenţă a acesteia care, de multe ori, nu serveşte intereselor solicitanţilor.

Totodată, doresc să subliniez faptul că din punctul de vedere al Ministerului Apărării Naţionale, transmis pentru a fi inclus în propunerea legislativă care a stat la baza Legii nr.309, a vizat şi problematica introducerii arhivelor naţionale ca instituţie ce deţine şi poate elibera cu uşurinţă şi în volum complet datele necesare întocmirii adeverinţelor prevăzute în art.6 din lege.

Referitor la suma de bani care se percepe petenţilor pentru eliberarea actelor solicitate facem precizarea că aceasta nu reprezintă taxa de cercetare, ci contravaloarea prestării de servicii care are ca bază prevederile art.21 alin.2 din Legea arhivelor naţionale nr.16 din 1996, valoarea ei fiind stabilită prin ordinul directorului general al Arhivelor Naţionale, nr.60 633 din 27 februarie 2002.

De altfel, procedura prin care persoanele solicitate efectuează plata actelor respective creează dificultăţi şi întârzieri în expedierea adeverinţelor. Numai în acest moment, arhivele militare au în stoc 17 520 de adeverinţe rezolvate, dar neexpediate către beneficiari, deoarece aceştia nu au plătit sumele prestărilor de servicii efectuate.

Din momentul adoptării Legii nr.309, pe adresa arhivelor militare au sosit până în prezent 91 138 de cereri din care au fost rezolvate 62 017, iar 29 067 de scrisori se află în curs de rezolvare.

Conducerea Statului major general a dispus suspendarea activităţii de prelucrare arhivistică din unitate şi folosirea întregului personal la rezolvarea cererilor. În felul acesta sunt rezolvate zilnic 300 de petiţii într-o medie de 3 ori mai mare decât norma naţională pentru un lucrător. Totodată, actualul personal al unităţii va fi suplimentat cu 15 specialişti încadraţi pe termen limitat până la 31 decembrie 2003, iar procedurile de lucru existente în unitate au fost optimizate.

Din estimările noastre, aceste măsuri vor asigura ca, începând cu 30 iunie 2003, să fie eliberate adeverinţe în maxim 30 de zile pentru toţi beneficiarii drepturilor acordate de Legea nr.309, care se adresează acestei unităţi militare.

Cu toate acestea, nu putem garanta că înscrisurile din copiile fişelor de evidenţă care conţine multe ştersături, prescurtări sau omisiuni vor putea fi în întregime utile caselor de penii pentru întocmirea dosarelor, astfel că mulţi petenţi vor fi în situaţia să apeleze în continuare şi la arhivele naţionale.

Pentru deblocarea acestei stări de lucruri referitoare la eliberarea adeverinţelor necesare pentru acordarea drepturilor prevăzute la Legea nr.309, considerăm că iniţiatorul acesteia poate modifica prevederile art.6, prin introducerea arhivelor naţionale ca instituţie abilitată să elibereze acte doveditoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi dreptul al un comentariu asupra răspunsului.

Domnul Kovács Csaba-Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Mie, birocraţia care există în acest sistem îmi este foarte clară. Întrebarea a fost pusă punctual pe următoarele două chestiuni. Eu am văzut chitanţe de încasare a sumei de 220.600 de lei, pe care scrie taxă de cercetare. De asemenea, am constatat că această cercetare nu a constat în altceva, decât să se scrie ce scrie în livretul militar, anume că X, Y în perioada de... a efectuat stagiul militar la detaşament de muncă. Exact cât scrie în livretul militar. Deci nici măcar nu s-a obosit ca să se uite în arhivă, pur şi simplu a repetat ce scrie în livretul militar şi în plus a adăugat la urmă că "prezenta serveşte la stabilirea vechimii în muncă". Deci eu la asemenea elemente aiuristice, mă refer, când acestui om care a fost dus la muncă forţată, ţinut acolo 2-3-4 ani, chinuit destul şi acum, în acest moment, în loc să fie ajutat ca să primească această mică compensaţie materială, el de fapt constată că a plătit aproape un sfert de milion din pensia mică pe care o are şi nu şi-a putut rezolva problema, pentru că ceea ce i s-a cerut nu i s-a comunicat. Iar vizavi de întrebarea pusă domnului ministru al muncii, acolo mai sunt două aspecte în afară de cea care vizează Ministerul Apărării Naţionale. Primul aspect, şi doresc răspuns măcar în scris, priveşte acea listă cu unităţile de muncă care este incompletă şi care în teritoriu a provocat mai mult haos şi dezordine decât dacă n-ar fi existat. Şi întrebarea pusă este dacă se intenţionează să se completeze această listă a unităţilor de muncă şi, dacă da, când anume. Sau mai aşteptăm ca cei vizaţi, eventual, să dea ortul popii. Iar celălalt aspect este că atunci când rezultă elementele necesare, la nivelul local, că persoana în cauză a efectuat serviciul militar la detaşament de muncă, printr-o lămurire suplimentară, textul legii este clar, casa teritorială de pensii trebuie să ceară relaţii suplimentare. Or, prin instrucţiuni, prin ordine şi nu ştiu ce minuni, de fapt, s-a încălcat textul legii şi toţi aceşti oameni sunt puşi pe drumuri şi să plătească nişte taxe aiurea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Petre Ciotloş. Faceţi dumneavoastră precizarea pe care a solicitat-o expres, de la dumneavoastră, de la Ministerul Muncii, domnul deputat.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale nu a fost iniţiatorul legii nr.309, aceasta fiind iniţiativă parlamentară susţinută de Asociaţia foştilor soldaţi în detaşamentele de muncă forţată din cadrul Direcţiei generale a serviciului de muncă din România, care a stabilit, în mod exact, categoria de beneficiari, documentele pe care trebuie să le prezinte solicitantul în vederea acordării drepturilor, drepturile care se acordă, precum şi instituţia care stabileşte şi plăteşte drepturile.

Rolul instituţiei noastre, Casa Naţională de Pensii, este acela prevăzut de art.6 din legea sus amintită, respectiv de stabilire şi de plată a drepturilor conferite de aceasta prin casele teritoriale de pensii şi nu de obţinerea documentelor doveditoare pentru acordarea drepturilor, acesta intrând în sarcina solicitanţilor de drepturi. Acest aspect rezultă şi din prevederile art.6 alin.2, din legea sus amintită, potrivit cărora stabilirea drepturilor prevăzute de lege se face la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare sau din adeverinţele eliberate de centrele militare judeţene sau de U.M. 02405 Piteşti.

Mai mult, în scopul soluţionării mai multor aspecte determinate de aplicarea Legii nr.309 din 2002 a fost trimisă adresa nr.4087 din 15.11.2002 a Casei Naţionale de Pensii, transmisă caselor teritoriale de pensii, potrivit căreia în toate cazurile în care există neclarităţi cu privire la înscrisurile din documentele prezentate de solicitant, casele teritoriale de pensii vor face corespondenţă cu centrele militare judeţene sau U.M.O2405, ori, după caz, cu filiale teritoriale ale arhivelor naţionale. Deci această adresă a fost trimisă încă din 15.11..2002. Această măsură are ca efect şi reducerea numărului celor care, în vederea clarificării situaţiei lor, se adresează instituţiilor amintite mai sus, achitând contravaloarea serviciului prestat.

Legat de acest aspect precizăm că nu este stipulat în cuprinsul legii faptul că eliberarea documentelor doveditoare către beneficiar se face fără achitarea contravalorii serviciului prestat, singura soluţie în acest caz fiind elaborarea eventuală a unui act normativ de completare.

În ceea ce priveşte problema completării listei unităţilor de muncă, precizăm că în prezent există tabelul cu evidenţa detaşamentelor şi unităţilor de muncă din cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii din perioada 1950-1961, elaborat de Arhivele Naţionale pe baza documentelor pe care acestea le deţin. Tabelul nu cuprinde toate detaşamentele de muncă ce au funcţionat în perioada 1950-1961 în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii şi nici întregul interval de timp în care acestea au existat.

Pentru soluţionarea cazurilor determinate de acest aspect au fost stabilite o serie de precizări, tot prin adresa nr.4087 din 15.XI.2002 a Casei Naţionale de Pensii.

Problema completării acestui tabel, într-adevăr, ar conduce la simplificarea activităţii comisiilor care funcţionează la nivelul caselor teritoriale de pensii şi, evident, a situaţiei oamenilor dar, din păcate, nu intră în sfera de activitate a Casei Naţionale de Pensii.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Ion Bozgă are de pus o întrebare Ministerului Educaţiei şi Cercetării în legătură cu învăţământul universitar. Domnul secretar de stat Corega vă va răspunde, stimate coleg.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Întrebarea adresată se referă la acţiunile pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le are în domeniul învăţământului universitar.

Aş vrea să vă spun că răspunsul scris cuprinde nouă pagini şi o să-l primiţi normal, în forma scrisă.

În sinteză, măsurile se referă la întărirea funcţiei strategice prin promovarea politicilor de învăţământ superior cu respectarea autonomiei universitare, îmbunătăţirea coerenţei sistemului naţional de învăţământ prin realizarea continumului învăţământ preuniversitar-învăţământ universitar-învăţământ postuniversitar, analiza învăţământului superior privat şi demararea procesului de integrare a acestuia în sistemul naţional universitar, elaborarea legislaţiei pentru asigurarea calităţii procesului educaţional de cercetare şi managerial în sistemul de învăţământ superior din România, îmbunătăţirea sistemului de sprijin financiar pentru studenţi, relansarea programului de investiţii şi reparaţii capitale în căminele studenţeşti, corelarea acţiunilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu cele ale Consiliului Naţional pentru Evaluare Academică şi Acreditare în domeniul evaluării şi asigurării calităţii învăţământului superior, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi promovarea iniţiativei în cadrul procesului de educaţie a studenţilor, creşterea participării învăţământului superior la programele universitare internaţionale, stimularea formării unei reţele de cercetare de tipul universitate-institut de cercetare public sau privat, respectiv universitate-agent economic, stimularea dezvoltării formelor noi de învăţare precum învăţământul la distanţă şi frecvenţă redusă, creşterea rolului universităţii în realizarea dimensiunii europene a educaţiei, cuprinderea studenţilor în programe de formare postlicenţă, studii aprofundate, masterat şi doctorat şi de cercetare ştiinţifică universitară, centre de excelenţă, de transfer tehnologic, creşterea contribuţiei studenţilor la revitalizarea activităţilor social-culturale din universităţi.

Materialul cuprinde în detaliu fiecare element în parte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Bozgă.

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Permiteţi-mi să-i mulţumesc domnului ministru. Consider că e important ce a prezentat. Realizările ministerului sunt o parte din măsurile propuse de Ministerul Învăţământului vis-a-vis de învăţământul universitar.

Consider că era important să le ştim şi să le adâncim. Dacă domnia sa mi le prezintă în continuare în detaliu, scris, îi mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Adrian Moisoiu are o întrebare legată de situaţia burselor din municipiul Reghin şi situaţia unei foste clădiri din Târgu-Mureş. Sunteţi aici, domnule deputat, da? Da. Aşteptaţi întâi răspunsul şi pe urmă eventualele comentarii.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul să-i răspundeţi. V-aş ruga să faceţi totuşi o sinteză a acestui răspuns.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

Ceea ce am prezentat înainte era sinteza sintezei, acum am să fac sinteza sintezei sintezei.

Sunt trei întrebări în cadrul acestei interpelări.

La prima întrebare, din informaţiile furnizate de Inspectoratul şcolar al judeţului Mureş, rezultă că în municipiul Reghin nu s-au achitat bursele şcolare pentru perioada corespunzătoare lunilor octombrie-decembrie 2002, întrucât fondul de burse alocat de către Consiliul judeţean Mureş a fost cheltuit în totalitate pe luna septembrie a anului 2002. Aceasta, din motive de nefixare corectă a cuantumului burselor pe care le-au avut, în funcţie de sumele aflate în buget.

Referitor la punctul al doilea din întrebare, precizăm că, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului, republicată cu modificările şi completările ulterioare, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară activitatea şi sunt în administrarea consiliilor locale. Ca urmare, inspectoratelor şcolare le revine numai administrarea procesului.

În aceste condiţii, inspectoratele nu mai pot avea calitatea procesuală activă pentru a demara o acţiune în justiţie.

Referitor la punctul al treilea din întrebarea dumneavoastră, facem precizarea că reţeaua unităţilor de învăţământ nu este încă definitivată, aceasta fiind în curs de definitivare la nivelul ministerului, pe baza propunerilor inspectoratelor şcolare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Adrian Moisoiu, dacă doriţi să comentaţi acest răspuns care de fapt cuprinde trei răspunsuri.

Domnul Adrian Moisoiu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea în primul rând să remarc faptul că s-a depăşit foarte mult termenul de răspuns la această întrebare care a fost pusă în data de 17 februarie, astăzi, după cinci săptămâni, contravine Regulamentului Camerei şi aş spera ca pe viitor să fie mai multă punctualitate din partea ministerului.

Doi. Sunt foarte nemulţumit de modul cum s-au dat răspunsurile la cele trei întrebări, pentru că ştiam şi eu că la Reghin nu s-au plătit bursele. Nu asta era întrebarea. Cum apreciază ministerul această situaţie şi ce măsuri va lua, aceasta era întrebarea, domnule secretar de stat.

În ceea ce priveşte clădirea respectivă care, în clipa de faţă, se face cadou sindicatelor "Frăţia", şi eu am anumite puncte de vedere, colegul meu, domnul deputat Tudoran, a fost preşedinte la "Frăţia", în felul ăsta, s-a ales cu o clădire de care inspectoratul şcolar ar fi avut nevoie. Şi văd că în clipa de faţă se renunţă cu foarte multă uşurinţă spunându-se că acesta se transferă în sarcina primăriilor. Deci, iarăşi era întrebarea: Ce vă propuneţi dumneavoastră, ministerul, pentru ca această clădire să se întoarcă în patrimoniul iniţial? Cred că n-am fost bine înţeles şi sper că amândouă punctele vor primi răspuns ulterior din partea ministerului, în măsura în care nu s-a înţeles răspunsul.

Şi, în sfârşit, cel de al treilea punct, este că planul de şcolarizare pe anul 2003-2004 s-a făcut încă din luna decembrie. Văd că se amână acest răspuns exact pentru ca să se vină pe urmă cu un răspuns de genul că e prea târziu în clipa de faţă să mai intervenim pentru ca să se dea cifră de şcolarizare la Liceul Bolyai, la secţia română, în Târgu-Mureş şi, în consecinţă, trăiască protocolul dintre P.S.D. şi U.D.M.R.!

Deci, eu cred şi am sperat şi îmi exprim încrederea că Ministerul Educaţiei şi Cercetării n-o să mai încerce să mai ducă cu preşul, ci va încerca şi va veni din nou peste o săptămână să dea un răspuns punctual şi corespunzător.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, dacă doriţi să faceţi un nou comentariu la cele precizate de domnul deputat. Poftiţi!

Domnul Constantin Corega:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un foarte scurt comentariu. Ne place sau nu ne place, legea trebuie respectată. Ca urmare, în administrarea celor de la local se află clădirile, acolo se distribuie bursele. Problema este monitorizată de către minister şi doar atât.

Cât priveşte cea de-a treia observaţie, ştiţi foarte bine, domnule coleg, şi vă mulţumesc pentru insistenţa cu care puneţi problemele învăţământului în prim-plan în Parlamentul României, la nivelul ministerului se adună numai cifrele totale. Modul în care se distribuie complet pe unităţi de învăţământ se face la nivelul inspectoratului şcolar.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gheorghe Barbu are de pus o întrebare domnului Ciotloş. Domnul deputat nu este. Va primi răspunsul în scris. Domnul deputat Dumitru Bentu are o întrebare pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării în legătură cu învăţământul rural.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Corega, să răspundeţi.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

În domeniul dezvoltării învăţământului rural, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pregătit un răspuns de peste şase pagini pe care am să vi-l adresez în scris. Vreau să vă spun numai ultima noutate că săptămâna trecută am semnat cu reprezentanţii Băncii Mondiale acordul de principiu pentru noul împrumut de 60 de milioane pentru dezvoltarea învăţământului rural. Găsiţi toate elementele componente ale programelor în descrierea pe care o facem pe larg în materialul scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Emil Boc are o întrebare pentru Ministerul Sănătăţii. Domnul deputat nu este. V-aş ruga să-i transmiteţi în scris acest răspuns, domnule secretar de stat Sorin Simion.

Doamna deputat Carmen Moldovan nu este. Îi comunicaţi şi dumneaei răspunsul. Dânsa are două întrebări.

Domnul deputat Boc are o întrebare pentru Ministerul Lucrărilor Publice. Va primi răspunsul în scris întrucât nu se află în sală.

Domnul deputat Mircea Costache are două întrebări adresate Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor Publice.

Domnul Costache Mircea:

De la Ministerul Justiţiei am primit răspuns scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Ministerul Finanţelor v-a trimis răspunsul în scris. Nu l-aţi primit?

Domnul Costache Mircea:

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt anumite aspecte ale dialogului nostru cu Executivul total neplăcute. La o interpelare adresată Ministerului Finanţelor, mi s-a întârziat răspunsul cu o lună de zile, din 17 februarie până în 19 martie, l-am primit numai în scris, de la microfonul Camerei Deputaţilor nu, iar la această întrebare de astăzi, din nou, Ministerul Finanţelor străluceşte prin absenţă.

Aş ruga să aducem modificările de rigoare Regulamentului Camerei, să nu ne aducem unii altora reproşuri gratuite. Pentru că Ministerul Finanţelor nu se află de faţă nici de data aceasta, eu aştept măcar din partea dumnealor o precizare, o motivare sau un termen în care să mă aştept la un răspuns, ca să nu stau seară de seară să aştept răspuns de la nişte oameni care nu-şi onorează responsabilităţile.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Pentru domnul deputat Nicolae Enescu. Aţi primit răspunsul în scris. Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Petre Posea. O să primiţi răspunsul în scris. Domnul Dezideriu. O să primiţi răspunsul în scris.

Domnul Damian Brudaşca, de asemenea. De la Ministerul Finanţelor. Aţi şi comentat această cerere în mod negativ. Ca şi următoarele. Şi ultima întrebare, doamna Mitzura Arghezi va primi, de asemenea, răspuns de la Ministerul de Interne.