Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Începem partea a doua a şedinţei de astăzi destinată răspunsurilor la interpelări. Rog membrii Biroului să se pregătească.

Primul răspuns care va fi prezentat este cel oferit de domnul Mircea Alexandru domnului deputat Ioan Sonea cu privire la cazul cetăţeanului Daroşi denes din localitatea Sărata-Bistriţa.

Poftiţi, domnule ministru!

Numai puţin. Domnul Sonea este? Da.

Vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Urmare a interpelării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să restituie unui cetăţean din localitatea Sărata, judeţul Bistriţa, paşaportul pentru a se deplasa în străinătate în vederea rezolvării unor probleme medicale, vă comunicăm următoarele.

Din situaţia expusă în interpelare rezultă că cetăţeanul respectiv a fost depistat în Norvegia, la Oslo, că ar fi comis o infracţiune la Legea circulaţiei, şi, din acest motiv, autorităţile române, în baza comunicării autorităţilor norvegiene i-au retras paşaportul, restrângându-i astfel dreptul la liberă circulaţie.

Se mai menţionează în interpelare, şi se probează cu documente, faptul că are un handicap sever, necesitând deplasarea, împreună cu însoţitor, beneficiind astfel şi de indemnizaţie, conform Hotărârii de Guvern nr.610/1990.

Situaţia, aşa cum este ea prezentată în interpelare, prezintă aspecte contradictorii. Pe de o parte, cetăţeanul prezintă un certificat de încadrare în Cod de handicap IV, necesitând însoţitor, iar pe de altă parte, este returnat din Norvegia, întrucât a fost depistat comiţând o infracţiune la Legea circulaţiei.

Precizăm că din verificările efectuate rezultă că a deţinut până în prezent încă două paşapoarte şi a mai fost returnat anterior din Germania, în anul 2000, şi din Danemarca, în anul 2001, întrucât a fost depistat pe teritoriul statelor respective că practica cerşetoria.

Cetăţeanul pentru care se intervine în interpelare face parte din categoria acelor cetăţeni români care, beneficiind de dreptul la liberă circulaţie în statele europene ca urmare a eliminării vizelor de călătorie, se deplasează în diferite ţări unde, comiţând fapte antisociale, compromit demnitatea celorlalţi conaţionali şi creează o atitudine defavorabilă românilor în general.

Ultima returnare a cetăţeanului respectiv s-a produs la 5 august 2004, după ce a fost depistat cerşind, împreună cu alţi membri ai familiei sale, la Oslo. Returnarea s-a făcut în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Norvegiei privind readmisia propriilor cetăţeni şi a străinilor.

În conformitate cu prevederile art.14 alin.1 lit.e), din Ordonanţa Guvernului nr.65/1997 privind regimul paşapoartelor, aprobată prin Legea nr.216/1998, Serviciul de evidenţă informatizată a persoanei al judeţului Bistriţa-Năsăud i-a suspendat dreptul de folosire a paşaportului pe o perioadă de 3 ani.

Mai precizăm că din documentele medicale anexate la interpelare rezultă că suferă de o afecţiune oftalmologică, dar nu se specifică faptul că trebuie să fie operat într-o altă ţară. Dimpotrivă, i se recomandă: "Evitarea eforturilor fizice mari", ceea ce este exclus în cazul efectuării deplasărilor frecvente în ţările nordice ca Danemarca, Norvegia sau Nordul Germaniei. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Sonea, aveţi vreun comentariu? Mulţumesc.

Pentru domnul Miclea, v-aş ruga, domnule ministru, să răspundeţi întrebării cu privire la măsurile legale împotriva profanatorilor Cimitirului evreiesc din comuna Cămăraşu, judeţul Cluj. V-aş ruga să încercaţi să fiţi mai succint, referindu-vă nu numai la numere de înregistrare, ci foarte exact, la răspuns.

Domnul Mircea Alexandru:

La data de 19 august 2004, postul de poliţie Cămăraşu a fost sesizat cu privire la faptul că pe gardul Cimitirului evreiesc din localitate au fost inscripţionate cu spray tip grafitti mai multe cuvinte cu caracter fascist. Imediat, la faţa locului s-a deplasat echipa de cercetare constituită la nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie al judeţului Cluj, care a constatat că pe plăcile de beton ale gardului, pe latura de nord au fost într-adevăr înscrise cuvinte cu caracter fascist.

Cercetările au fost extinse şi în interiorul cimitirului, sub aspectul comiterii unor eventuale profanări de morminte, rezultând că asemenea fapte nu s-au produs. Precizăm că cercetările în acest caz se efectuează sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist şi xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Potrivit dispoziţiilor art.7 din ordonanţă, în cazul faptelor de natură penală incriminate prin acest act normativ, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror. Colectivul constituit în cauză, în dosarul respectiv, a procedat de îndată la efectuarea de investigaţii complexe, audiind un mare număr de persoane, în vederea obţinerii de date care să conducă la identificarea autorilor şi tragerea acestora la răspundere penală.

Din acest colectiv fac parte mai mulţi poliţişti, sub coordonarea unui ofiţer. S-a realizat, totodată, un intens schimb de informaţii cu alte instituţii cu atribuţii pe această linie, în mod deosebit cu Serviciul Român de Informaţii, secţia judeţeană Cluj.

Faţă de cele menţionate, apreciem ca fiind nefondate susţinerile potrivit cărora persoane din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj ar fi intenţionat muşamalizarea acestui caz. Precizăm că el se află sub supravegherea procurorului.

Totodată, având în vedere că verificările menite să conducă la identificarea autorului nu au fost abandonate, organele de poliţie desfăşurând ample acţiuni în acest sens, considerăm că nu suntem - prin atitudinea manifestată în soluţionarea cazului - în situaţia de a cere cuiva scuze publice, aşa cum se solicită în interpelare.

Vă mai precizăm că afirmaţiile referitoare la atitudinea poliţiei pentru identificarea persoanelor care au comis aşa-numitul "jaf al secolului", la care se face trimitere în interpelare, sunt afirmaţii neîntemeiate. În cazul respectiv, implicarea poliţiei nu a fost una excesivă, ci au fost întreprinse măsurile necesare pentru prinderea persoanelor care au furat suma de aproape 100 miliarde lei, care reprezintă un prejudiciu imens. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Adrian Moisoiu răspunde domnul Gavril Baican, din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, cu privire la finalizarea lucrărilor din amenajarea hidroenergetică Răstoliţa, Mureş.

Vă rog, domnule ministru, tot aşa succint.

Domnul Gavril Baican (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind terminarea lucrărilor la amenajarea hidroenergetică Răstoliţa, judeţul Mureş, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu strategia de dezvoltare a Societăţii Hidroelectrica în perioada 2004 - 2025, aprobată de către Ministerul Economiei şi Comerţului, obiectivul de investiţie "amenajarea hidroenergetică Răstoliţa" este cuprins la categoria obiectivelor hidroenergetice propuse pentru privatizare, finalizarea lucrărilor de investiţii şi punerea în funcţiune a centralei hidroelectrice fiind programată pentru trim.IV.2008.

Pentru punerea în funcţiune a centralei hidroenergetice Răstoliţa este necesară asigurarea unui volum de investiţii de circa 85 milioane euro. Menţionăm că în anul 2004 pentru acest obiectiv de investiţii este alocată suma de 225 miliarde lei, alcătuită din venituri cu destinaţie specială de la bugetul de stat - 40 miliarde lei, venituri din surse proprii hidroelectrica - 185 miliarde lei.

Sperând că informaţiile furnizate aduc lămuriri necesare referitoare la problemele ridicate de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moisoiu doreşte să comenteze acest răspuns.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Eu în interpelarea mea v-am pus întrebarea cu o anumită logică, şi anume întrebarea era aşa: "nu consideraţi că de fapt această lucrare reprezintă o gaură neagră?" Aici este partea proastă, pentru că de fapt în fiecare an s-au plătit sume de sute de milioane de lei, pentru ca aceasta să rămână într-o potenţială executare sau finisare a lucrării.

În acelaşi timp, lucrarea a început şi nu s-a făcut numai de voie, de plăcerea cuiva, ci dintr-o necesitate, şi iată că trece timpul, ne găsim deja în al patrulea an de când actualul partid de guvernământ, P.S.D.-ul, este la putere şi încă nu s-a făcut nici un pas înainte pentru ca această lucrare să poată să fie terminată.

Deci înseamnă, în felul acesta, o blocare a fondurilor statului acolo; în acelaşi timp, faptul că cetăţenii nu beneficiază de ceea ce ar fi trebuit să beneficieze prin faptul că se crea acumularea, prin faptul că se realiza hidrocentrala, deci posibilitatea obţinerii în plus de energie electrică, şi, în acelaşi timp, de regularizare a Mureşului, respectiv a problemelor legate de apă.

În acest sens, v-aş ruga, dacă se poate, să-mi daţi explicaţiile cuvenite. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Gavril Baican:

Sigur că într-un fel aveţi dreptate. Sunt foarte multe obiective, în special baraje şi hidrocentrale începute chiar înainte de '89, care n-au putut fi finalizate. Pentru finalizarea tuturor acestor obiective este nevoie de câteva miliarde de dolari sau de euro.

Sigur, s-a făcut o ordine de prioritate a acestor obiective, în funcţie de eficienţa lor economică, şi aceasta este situaţia pentru obiectivul pe care dumneavoastră l-aţi arătat. Aceste obiective au fost scoase pe o listă pentru privatizare. Din păcate, nu au fost interese pentru aceste obiective, pentru că ele solicită investiţii foarte mari, iar recuperarea investiţiilor înseamnă zeci şi zeci de ani.

Ceea ce pot să vă spun este că este în atenţia noastră ca acest obiectiv să fie finalizat şi există totuşi un termen rezonabil - 2008 - înseamnă încă 3 ani de zile, timp în care acest obiectiv va fi finalizat, sperăm. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Pentru domnul deputat Ştefan Baban care întreabă: "Turismul românesc încotro?", îi va oferi un răspuns domnul Marius Sorin Bota.

V-aş ruga, însă, domnule ministru, să nu prezentaţi un program întreg, ci doar să-l sintetizaţi, pentru că, aşa cum v-a pus domnul deputat întrebarea, ar trebui să prezentaţi un întreg raport, un program amplu, de zeci de pagini.

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Am să încerc să fac un rezumat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, vorbiţi la microfon, şi faceţi un rezumat al răspunsului pe care vă propun să-l oferiţi şi în scris domnului deputat.

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Sigur că da.

Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului pentru anul 2004 şi în perspectivă îl reprezintă crearea unui produs turistic naţional competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune România şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic naţional.

Programele bugetare pentru dezvoltarea şi promovarea turismului în anul 2004, principalele obiective ale acestora sunt date de programul de promovare, care conţine o creştere cu 10% a veniturilor din turism, şi programul de dezvoltare, care să conducă la creşterea calităţii serviciilor turistice şi asigurarea siguranţei turiştilor.

Bugetul M.T.C.T. a fost suplimentat la începutul acestei luni cu încă 60 miliarde lei, pentru promovarea turismului pe pieţe externe şi interne.

Strategia de promovare care este susţinută de program, fonduri totale de circa 190 miliarde lei, are ca obiective principale următoarele: consolidarea imaginii României ca destinaţie turistică; promovarea programelor turistice de interes pentru tur-operatori, în funcţie de specificul fiecărei destinaţii; intrarea pe noi pieţe - de exemplu, China; susţinerea turismului intern.

Realizarea programului de dezvoltare s-a materializat astfel prin creşterea calităţii serviciilor în turism şi prin asigurarea siguranţei turiştilor în turismul montan, printr-un program derulat şi intitulat "Salvamont".

În ce priveşte stimulentele pentru turism, ele sunt de tip legislativ, în sensul realizării cadrului general legal de dezvoltare, autorizare şi control al activităţii turistice, şi de co-finanţare a proiectelor de investiţii în turism, în staţiunile turistice de interes naţional şi local, şi, de asemenea, de sprijinire, prin programele Phare 2005-2007, a 30% din aceste fonduri pentru proiectele de infrastructură regională pentru dezvoltarea turismului.

Din aceste fonduri, consiliile judeţene şi locale riverane fluviului Dunărea, prioritar Delta Dunării, şi de pe litoral pot dezvolta o reţea de porturi turistice şi crea infrastructura necesară dezvoltării turismului de croazieră.

M.T.C.T. a vizat, de asemenea, circa 250 proiecte de turism rural. Ponderea în produsul intern brut în ultimii trei ani a fost: în 2001 - 2,5; în 2002 - 3,2; în 2003 - 3,5; şi estimăm aproximativ 4 în 2004.

Finalizarea procesului de privatizare în anul 2003 a permis aplicarea unei politici în domeniul turismului cu accent pe susţinerea procesului investiţional pentru modernizarea structurii turistice de primire. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu pune o întrebare cu privire la finalizarea lucrărilor la pasajul CFR de legătură Petriş-Petelea.

Domnule Marius Sorin Bota, tot dumneavoastră răspundeţi, da?

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Da, da.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Marius Sorin Bota:

În programul Ministerului Transportului, Construcţiilor şi Turismului pe anul 2004, cu finanţare de la bugetul de stat, este prevăzut obiectivul de investiţie "eliminare pasaje de nivel pe DN 15, km.96-101, la Periş-Petelea, varianta drum."

Documentaţia tehnico-economică prevede execuţia unei variante de drum în lungime de 5,49 km, care elimină intersecţiile la nivel cu cale ferată.

Ca urmare a faptului că finanţarea lucrărilor nu a fost asigurată conform graficului de execuţie, anexa la contractul încheiat în 1999, termenul de finalizare a lucrărilor a fost decalat pentru anul 2005. Se vor face demersurile necesare pentru suplimentarea cu circa 12 miliarde lei, a programului aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr.48/2004 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2004, în vederea dării în circulaţie a acestui sector de drum în anul 2004. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Întrebarea este în felul următor: deci prin proiectul bugetului de stat pentru anul 2005 va fi finalizat acest tronson? Pentru că, de fapt, ceea ce a rămas acolo de făcut, şi nu ştiu dacă cunoaşteţi, eu fiind mureşean, normal că cunosc, efectiv sunt doar câţiva metri liniari de şosea, la un capăt şi la celălalt al acestei şosele. Şi ştiţi foarte bine că de fapt din acest motiv circulaţia este veşnic blocată, şirurile de maşini plus pierderile care se aduc ca atare.

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Este prevăzut.

Domnul Adrian Moisoiu:

Deci este prevăzut. Mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Ştefan Baban un răspuns al domnului Gavril Baican cu privire la "ştergerea de datorii, promisiune electorală sau eficienţă economică?"

Domnul Gavril Baican:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind "ştergerea de datorii, promisiuni electorală sau eficienţă economică?", vă comunicăm următoarele.

Ministerul Economiei şi Comerţului are în programul său economic, derivat din cel naţional, preocupări coerente pentru eficientizarea economică a agenţilor economici aflaţi sub autoritatea sau în coordonarea sa.

Ramura minieră face parte din capitolul "activităţilor industriale" al domeniului "resurselor minerale energetice şi neenergetice." Componenta energetică reprezentată de agenţii economici care desfăşoară activitate în domeniul extracţiei cărbunelui este cea mai importantă în capitolul economic naţional, ea participând anual cu un potenţial de 35 până la 40% la resursa primară necesară sistemului energetic naţional.

Capitolul cărbune parte componentă al cap.14 "energie" din procesul de aderare la Uniunea Europeană este deja aliniat la Regulamentul Comisiei Europene nr.1407/2002 privind ajutorul de stat din industria carboniferă, prin Ordinul nr.192 al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României nr.736/16.08.2004.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2004, publicată în Monitorul Oficial nr.481/2004, privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, cuprinde procedurile care impun aplicarea imediată a măsurilor de restructurare în vederea redresării economice şi financiare, de trecere ulterioară la primii paşi ai privatizării agenţilor economici din domeniul minier.

În art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2004 sunt stipulate capitolele financiare cu titlul de amânare în vederea scutirii la plăţi, cum sunt următoarele: impozitele, taxele, contribuţiile şi alte venituri la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Urmare a procesului de restructurare declanşat în anul 1997, au părăsit sectorul un număr de circa 84.000 de persoane, ceea ce a condus la necesitatea opririi activităţii în 162 de unităţi miniere.

Procesul a continuat în anii 1998-2003- şi de fapt continuă şi în prezent -, perioadă în care au mai fost disponibilizate peste 30.000 de persoane, fiind oprită activitatea la alte 71 de mine.

Oprirea acestor unităţi care, la data respectivă, înregistrau obligaţii restante la impozitele pe salarii, taxe, contribuţii şi alte venituri la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, a condus, implicit, la acumularea acestora la nivelul companiilor cărora le aparţineau, respectiv în sarcina unităţilor rămase să-şi continue activitatea.

Urmare a promovării strategiei industriei miniere pe perioada 2004-2010, în anul 2004, companiile miniere, cu sprijinul Ministerului Economiei şi Comerţului, au elaborat şi implementat un program de restructurare care a asigurat achitarea de către companii a tuturor obligaţiilor reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor de şomaj, fapt ce a făcut posibilă aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.37/2004 şi a Ordinului comun al Ministerului Economiei şi Comerţului nr.550/2004 şi al Ministerului Finanţelor Publice nr.229/2004, publicate în Monitorul Oficial nr.785/2004 care, în fapt, detaliază problemele ridicate în interpelarea dumneavoastră.

Ca atare, aşa cum rezultă din cele prezentate anterior, specificăm că datoriile unităţilor din sectorul minier care fac obiectul scutirii prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2004 nu aparţin perioadei de 6 luni a anului 2004, ce reprezintă datoriile agenţilor economici din activitatea minieră din subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului acumulate înainte de decembrie 2004, inclusiv a majorărilor şi penalităţilor calculate pentru acestea.

Cuantumul sumelor a fost stabilit prin certificate de obligaţii fiscale eliberate de organele fiscale teritoriale competente.

Ramura minieră îşi desfăşoară activitatea în baza strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.615 din 21.IV.2004, publicată în Monitorul Oficial nr.411 din 07.05.2004. Toţi paşii restructurării cuprinşi în strategie sunt urmăriţi şi monitorizaţi de autorităţi profesionale şi de decizie.

În ceea ce priveşte Compania Naţională a Lignitului "Oltenia" S.A., începând din 1997, ea nu a mai beneficiat de subvenţii. Este singura unitate din domeniul resurselor primare energetice, care are cheltuieli de sub 1.000 lei/1.000 şi are cea mai mare valoare adăugată brută (pozitivă) din sector, precum şi cea mai mare cifră de afaceri.

În prezent, o mare parte a activităţii miniere de exploatare a cărbunelui de la Compania Naţională a Lignitului "Oltenia" S.A., care produce resursa primară energetică - lignitul -, s-a alăturat din punct de vedere structural şi organizatoric la trei centrale, creând cele trei complexe energetice: S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., S.C. Complexul Energetic Turceni S.A. şi S.C. Complexul Energetic Craiova S.A.

Datoriile fostei companii C.N.L. "Oltenia" S.A., aşa cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2004, s-au acumulat în principal ca urmare a neîncasării de la principalul său beneficiar S.C. TERMOELECTRICA S.A., care, la rândul ei, a avut marii săi datornici - ramuri industriale energointensive.

Noile structuri - complexele energetice - create, de tipul integrat minerit şi energie electrică, îşi vor îmbunătăţi în mod sigur parametrii de eficienţă, implicit cel al încasărilor de la consumatorii actuali şi de la cei datornici.

Sperând că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problemele ridicate de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica în termen orice alt răspuns solicitat de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Vă rog să-i remiteţi acest răspuns şi în scris.

Doriţi să faceţi un comentariu, domnule deputat?

Vă rog; un minut - nu de la mine, ci după regulament.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc frumos.

Eu, în general, sunt mulţumit, deşi nu am primit un răspuns clar de ce, totuşi, avem un număr de unităţi care sunt mereu abonate la rostogolirea datoriilor. Din cauza aceasta nu avem bani pentru învăţământ. Ştiţi foarte bine că anul şcolar este pe muchie de cuţit, dacă începe sau nu începe, tocmai din cauză că anul şcolar nu poate să înceapă datorită salariilor care sunt la ora aceasta în învăţământul preuniversitar. Nu mai spun de banii necesari pentru sănătate şi aşa mai departe.

Este, vorba unui prieten care este privat şi care spune: "domnule, eu mi-am plătit toate datoriile. De ce nu toată lumea îşi plăteşte datoriile vis-a-vis de stat?"

Mă aşteptam la nişte răspunsuri mai concrete din partea domnului ministru. Oricum, eu îi mulţumesc şi-i promit că voi reveni.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

O scurtă observaţie a domnului ministru cu privire la comentariile dumneavoastră, domnule Baban.

Domnul Gavril Baican:

Aş vrea să completez următoarele: sigur, subvenţiile din sectorul minier din anii '90 se ridicau - în jur - la un miliard de dolari pe an. Aceste subvenţii au fost reduse. Există o strategie care este aprobată de Guvernul României, este urmărită, care prevede ca, până în 2007, la 1 decembrie, unităţile miniere, fie sunt eficiente, fie vor fi închise. În acest sens, există programe anuale. Anul acesta, personalul din sectorul respectiv a fost redus cu 8 mii de persoane. Deci, din aproape 200 de mii de persoane, în sector au mai rămas 50 de mii de salariaţi. Anual, bugetul este corectat cu o reducere a subvenţiilor cu 25% la toate capitolele, în aşa fel încât, după 2007, sectorul va trebui să lucreze pe baze de eficienţă economică. Nu se putea, dintr-odată, restructura un sector atât de complex, şi de dimensiunile industriei miniere, în care au lucrat sute de mii pe orizontală, pentru că procesele şi complexitatea socială erau foarte, foarte mari.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

În continuare, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, va răspunde domnului deputat Mircea Costache la două întrebări, cu privire la plângerea doamnei Corneanu Ioana, din Buzău, şi a domnului Sârbu Romulus, tot din Buzău.

Aveţi cuvântul, doamnă ministru.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră adresată ministrului justiţiei, referitoare la prezentarea unui caz de imixtiune politică în administrarea actului de justiţie, din investigaţiile noastre, vă comunicăm următoarele.

Petiţionara Corneanu Ioana, al cărui memoriu ni l-aţi transmis spre verificare, a purtat mai multe litigii, pornind de la un înscris sub semnătură privată, prin care era consacrată o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a unui imobil casă de locuit şi a unei suprafeţe de teren de 1.000 m.p. Acestea au fost soluţionate prin hotărâri irevocabile. Într-unul dintre litigii, acţiunea i-a fost respinsă; celălalt se află în prezent în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării recursului.

Aşadar, una dintre cauze este soluţionată în mod irevocabil, şi acţiunea domniei sale a fost respinsă, iar cealaltă se află în curs de soluţionare.

Referitor la solicitarea de a uza de prerogativele legale pentru a se face dreptate petentei, domnul ministru al justiţiei reiterează faptul că activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, magistraţii sunt independenţi şi se supun doar legii.

Prin urmare, domnia sa nu are nici o competenţă legală de a interveni în activitatea instanţelor judecătoreşti şi nici nu poate pune în discuţie legalitatea şi temeinicia hotărârilor pronunţate de acestea. Doar prin exercitarea căilor ordinare şi extraordinare de atac, uzitate de petiţionara la care faceţi trimitere, pentru motivele şi în termenele prevăzute strict şi limitativ de lege, se poate ajunge la reformarea unei hotărâri judecătoreşti.

Dacă petenta avea cunoştinţă de aspecte extrajudiciare privind calitatea părţilor, sau alte împrejurări care ar fi putut influenţa în mod negativ cursul judecării cauzei, aceasta avea posibilitatea să invoce dispoziţiile art.37 din Codul de procedură civilă şi să solicite strămutarea judecării cauzelor pentru motive de bănuială legitimă care, potrivit textului menţionat, se pot invoca ori de câte ori se poate presupune că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor pricinii, calităţii părţilor, ori vrăjmăşiilor locale; or, petenta nu a procedat în acest mod.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Următoarea întrebare se referă la cazul Sârbu Romulus.

Doamna Rodica Constantinovici:

Da. Prin interpelarea înregistrată cu nr.1555, ne-aţi semnalat un caz flagrant, în care proprietarii de drept sunt aruncaţi din propria casă, în urma unor sentinţe ilogice şi abuzive.

Din verificările noastre, a rezultat că petiţionarul Sârbu Romulus, de asemenea a purtat mai multe litigii soluţionate prin hotărâri irevocabile, prin care acţiunea i-a fost respinsă.

Vă învederăm acelaşi lucru: că activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, iar ministrul justiţiei nu poate pune în discuţie legalitatea şi temeinicia hotărârilor pronunţate.

De asemenea, în materie civilă, ministrul justiţiei nu are abilitatea de a promova nici o cale extraordinară de atac.

De altfel, vă învederăm că petentul Sârbu Romulus nici măcar nu a uzat de toate căile de atac pe care i le pune la dispoziţie legea, una dintre hotărâri rămânând definitivă la data de 9 iulie 2004 prin nerecurare. Prin urmare, nerecurarea acestei hotărâri, implicit, presupune că acesta a acceptat tacit autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr.352 din 2004, prin care pierduse.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, înainte de a vă da cuvântul ca să comentaţi aceste răspunsuri, ca să nu mă obligaţi să vă întrerup, aş vrea să ţineţi seama de unul dintre principalele principii ale statului de drept - separaţia puterilor -, în numele căruia, noi nu putem - noi, Parlamentul, - să comentăm hotărâri judecătoreşti sau să ne referim la modul în care se desfăşoară o judecată în curs. Deci, v-aş ruga să ţineţi cont de acest principiu, ca să nu mă obligaţi să vă întrerup.

Domnul Costache Mircea:

Am înţeles, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc pentru lecţia de dirigenţie pe care mi-o ţineţi. Dar dumneavoastră ştiţi foarte bine că la birourile noastre parlamentare, pentru cei care vor să funcţioneze realmente cu uşa deschisă pentru cetăţeni, noi primim tot felul de situaţii şi de sesizări, pe care nu avem calitatea şi n-avem de ce să le respingem, întrucât aceasta este raţiunea de a fi a unui birou parlamentar: să încerce, pe toate căile legale, să soluţioneze problemele cu care cetăţenii se adresează. O parte dintre probleme vă sunt mai agreabile dumneavoastră, altele le sunt altora mai puţin agreabile, dar datoria noastră este de a face tot ceea ce putem pentru a răspunde la solicitările cetăţenilor care ne-au trimis aici.

Despre remarcile doamnei ministru secretar de stat, în legătură cu calitatea de independenţi a magistraţilor, este foarte bine, este normal, în toată lumea este aşa, numai să nu fie independenţi de adevăr, pentru că - trebuie să recunoaşteţi şi dumneavoastră - foarte multe situaţii demonstrează că justiţia noastră nu funcţionează la parametrii normali. Şi, atâta vreme cât ajung oamenii la birourile parlamentare şi noi ajungem să interpelăm miniştrii cu situaţii în care oamenii nu-şi găsesc dreptatea în justiţie la instanţele normale, atunci cineva ar trebui să se sesizeze, să-şi ducă la îndeplinire mandatul în cadrul ministerului, de a reforma justiţia, să răspundă într-o mai bună măsură cerinţelor cetăţenilor, ca să nu se mai ajungă cu dosarele şi cu problemele lor la tribuna Parlamentului României.

În legătură cu situaţia mai mult comentată, în care doi cetăţeni cumpără de la aceeaşi persoană, ar trebui să se vadă că nu are nici o vină doamna Corneanu că a cumpărat înaintea domnului deputat Anton Marin acelaşi imobil şi aceeaşi suprafaţă de teren şi, acolo unde probele sunt indubitabile, chiar dacă ministerul nu este pus să rezolve cazuri concrete, să-şi adapteze politicile, să-şi folosească atributele legale pentru a optimiza tot cadrul legal şi întreaga funcţionare a justiţiei din România.

La fel şi în cazul al doilea, al domnului Sârbu, de la Măgura, care este alungat din propria-i casă, moştenire de la părinţi. Cu toate actele legale în mână, nu-şi găseşte omul dreptatea la nici o instanţă! Şi-i mai reproşăm că n-a ştiut să uzeze de toate instanţele legale, adică de Curtea de la Strasbourg, undeva, pe planeta..., dacă mai este vreo instanţă ... Haideţi să facă fiecare ceva de la nivelul lui şi să nu le mai pasăm, pentru că, de fiecare dată, mi se spune că ăsta nu este atributul nostru, asta nu-i treaba ministerului nostru ...

Până una, alta, avem a da socoteală, şi noi şi dumneavoastră - şi nu altora, decât cetăţenilor României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, nu vreau să fiu dirigintele dumneavoastră, dar, oricum, apropo de dat socoteală, din câte ştiu eu, în nici un stat de drept justiţia nu este obligată să facă rapoarte la Parlament şi nici nu există un stat de drept în care Parlamentul să ceară socoteală, cum spuneţi dumneavoastră, unei instanţe judecătoreşti, despre felul cum a dat o soluţie sau cum administrează justiţia.

Domnul Ştefan Baban (din sală):

Deci, este bine aşa, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să faceţi distincţie, stimaţi colegi, între un comentariu politic, pe care-l puteţi face în biroul dumneavoastră parlamentar sau la tribuna partidelor dumneavoastră, oricum, şi o interpelare care se face în cadrul Constituţiei şi al regulamentului. Şi atât Constituţia, cât şi regulamentul, respectă principiul separaţiei puterilor. Ce ar fi dacă judecătorii, la rândul lor, s-ar apuca să comenteze şi să nege o lege pe care noi o adoptăm?

Vă rog, doamnă ministru, dacă mai vreţi să faceţi o precizare la comentariul domnului deputat.

Doamna Rodica Constantinovici:

Apreciem disponibilitatea dumneavoastră de a primi sesizările cetăţenilor. Sigur că preluaţi, ca atare, şi calificativele şi suferinţele lor în sala de judecată, calificativele pe care ei le adresează unei hotărâri judecătoreşti pe care o percep ca nedreaptă. Un singur lucru aş vrea să precizez: sigur că, din acest punct de vedere, s-ar putea să-mi depăşesc oarecum mandatul, că doamna Corneanu a încheiat un înscris sub semnătură privată care nu era de natură să transfere dreptul de proprietare, năştea în sarcina părţilor numai o obligaţie de a face, deci de a încheia actul în forma autentică într-un viitor, bunul rămânând în patrimoniul promitentului vânzător, iar cealaltă persoană a cumpărat cu act autentic, operaţiune care a fost de natură să transfere dreptul de proprietate către acesta.

Domnul Valer Dorneanu:

Să nu intrăm în fondul unor litigii, doamnă ministru.

Doamna Rodica Constantinovici:

Răspunsul scris este ceva mai detaliat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-i remiteţi şi răspunsurile scrise.

Dacă domnul Merce este prezent? Nu.

Vă rog să-i transmiteţi domnului Merce răspunsul scris, doamnă ministru.

Cu aceasta, vă rog să-mi permiteţi să declar închisă şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,50.