Parliamentary debates

după o scurtă pauză

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspunsuri la întrebări. Din partea Ministerului Sănătăţii şi Familiei aşteptăm răspuns pentru domnul Ludovic Abiţei. Poftiţi, răspundeţi, doamna ministru.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimae doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am să dau răspuns întrebării formulate de domnul deputat Ludovic Abiţei privind metodologia de avizare a unităţilor care emit certificate doveditoare privind însuşirea cunoştinţelor fundamentale de igienă. Îi mulţumim, în primul rând, domnului deputat pentru sesizarea făcută şi vroiam să-i confirmăm că şi Ministerul Sănătăţii s-a implicat în acest domeniu, pentru că, într-adevăr, sunt nereguli moştenite, dobândite şi pe care noi, astăzi, încercăm să le rezolvăm, sigur, şi cu sprijinul domniilor voastre, în momentul când actele normative vor ajunge la vot şi respectiv la comisiile de specialitate.

Ministerul Sănătăţii a analizat reglementările referitoare la autorizarea şi avizarea sanitară şi s-a constatat că, într-adevăr, predarea noţiunilor fundamentale de igienă şi de certificare a acestor cunoştinţe nu s-au aflat sub control real al Ministerului Sănătăţii şi, de fapt, nu este de competenţa direcţiilor de sănătate publică să facă acest lucru, acestea având componenta de supraveghere şi de inspecţie.

În prezent, se află Proiectul de Lege pentru aplicarea Ordonanţei de Guvern 99/2000 în dezbatere la comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor, unde Ministerul Sănătăţii şi Familiei a propus eliminarea prevederilor privind obligativitatea prezentării documentelor ce atestă instruirea privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă din normele în curs de elaborare, sens în care se vor modifica ordinele Ministerului Sănătăţii nr.331/9, Hotărârea de Guvern nr.599/2001 şi nr.625/2001 pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2001, situaţie faţă de care se va găsi rezolvarea normală şi binevenită în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă domnul deputat este mulţumit de răspuns? Este mulţumit de răspuns. Da, mulţumesc.

Răspunsul la întrebare pentru domnul deputat Damian Brudaşca din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Lăsaţi-l pe domnul Molan, am eu rugămintea, pentru că are de dat nişte răspunsuri şi la Senat şi nu poate ajunge dacă nu îi dăm această posibilitate.

Domnul Vasile Molan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaţiei. Am de dat un răspuns domnului deputat Damian Brudaşca.

Reparaţiile celor 117 şcoli din judeţul Cluj amplasate în mediul rural sunt în derulare cu termen de finalizare până la 1.X.2001, finanţarea acestor reparaţii realizându-se din fonduri alocate de la bugetele locale, pentru că acestor şcoli li s-au acordat fonduri puţine de-a lungul timpului şi problemele s-au adunat. La cele 38 de unităţi şcolare din mediul rural din judeţul Cluj, la care se face referire în interpelare, lucrările de reparaţii au fost demarate, toate consiliile locale având fonduri cu această destinaţie.

La data începerii anului şcolar, în judeţul Cluj, autorizaţie sanitară de funcţionare exista după cum urmează: 75% din şcolile amplasate în mediul urban, 30,9% din şcoli amplasate în mediul rural. Această autorizaţie o vor primi şi celelalte şcoli pe măsură ce se vor rezolva cerinţele organelor sanitare cu privire la autorizaţie.

În ceea ce priveşte proiectele de concentrare a activităţii de învăţământ, din 120 de şcoli, centre de zonă, prin crearea unei reţele de transport şcolar, în judeţul Cluj s-a aprobat alocarea a două microbuze cu o capacitate de 16 locuri şi două microbuze cu o capacitate de 22 de locuri.

Ulterior, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a suplimentat contractul de achiziţie a mijloacelor de transport şcolar cu 30 de bucăţi, din care judeţului Cluj i s-au alocat suplimentar 3 microbuze cu o capacitate de 16 locuri şi un microbuz cu o capacitate de 22 de locuri. Localităţile din mediul rural în care s-a concentrat activitatea prin comasarea şcolilor au fost stabilite în ordinea priorităţilor de către Inspectoratul Şcolar al judeţului Cluj şi aprobate de către Prefectura judeţului Cluj. Cele 8 microbuze pentru transportul elevilor în anul şcolar 2001-2002 au fost distribuite astfel: microbuze cu o capacitate de 16 locuri în localităţile Panticeu, Mociu, Ţaga, Dăbâca şi Cătina, microbuze cu o capacitate de 22 de locuri în localităţile Frata, Aluniş şi Băişoara.

Având în vedere că acest program continuă până în 2004, Inspectoratul Şcolar al judeţului Cluj a prevăzut în programul pentru anul şcolar 2002-2003 localităţile Poieni, Ciucea, Gilău, Căpuşul Mare, Geaca şi Gărbău. Răspunsul s-a trimis şi în scris.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dacă sunteţi mulţumit de răspuns? Da, este mulţumit de răspuns. Mulţumesc.

Revenim totuşi la Ministerul Sănătăţii, tot domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare privind prevenirea intrării în colos a sistemului sanitar. Vreţi să puneţi întrebarea? Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, am trimis întrebarea şi în scris, dar o repet. Liderii de sindicat din judeţul Cluj din domeniul sănătăţii semnalează faptul că unităţile de asistenţă sanitară de pe raza judeţului Cluj, datorită lipsei de fonduri, sunt confruntate cu riscul unui colaps. De asemenea, există supoziţia că, de fapt, aceasta este o acţiune premeditată pentru ca, la fel ca în cazul unor unităţi economice, a unor societăţi comerciale care, ulterior, după ce au traversat asemenea dificultăţi au fost privatizate la sume ridicole, să nu existe posibilitatea reală ca şi în acest domeniu unde se preconizează privatizarea, să se procedeze în felul acesta, adică, această situaţie să fie artificial realizată, tocmai în ideea că aceste unităţi sunt vizate pentru ulterioara lor privatizare.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Doamna secretar de stat Luminiţa Gheorghiu.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Privind întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, vă comunic următoarele: potrivit prevederilor art.41 din Legea 145/1997, relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate se stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract.

Potrivit Ordonanţei Guvernului 27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2001, suma prevăzută iniţial la cheltuieli prin Legea bugetului de stat nr.216/2001, de 34 de miliarde, a fost majorată cu 2 miliarde 364.151.143 de lei, ajungând la 37 de miliarde 220.972.243 lei. Până la sfârşitul anului 2001 se estimează o creştere a fondurilor alocate pentru medicamentele prescrise în ambulatoriu cu 56,6% faţă de anul 2000 şi pe primele 6 luni, ponderea cheltuielilor cu medicamentele în totalul serviciilor medicale este de 15,3%. Deci, nu se poate vorbi de existenţa unei crize a medicamentelor.

În limita bugetului aprobat, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Casele de Asigurări de Sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au depus eforturi pentru gestionarea optimă a acestuia, pentru acordarea serviciilor medicale persoanelor asigurate.

De asemenea, la Ministerul Sănătăţii şi Familiei nu sunt semnalate cazuri că spitalele nu au fonduri necesare pentru achitarea drepturilor legale de personal în condiţiile legii. Strategia privind participarea sectorului privat la îmbunătăţirea performanţei sistemului sanitar, aprobată prin Hotărârea Guvernului 717 din 19 iulie 2001, publicată şi în Monitorul Oficial a prevăzut expres participarea sectorului privat la finanţarea sistemului sanitar, aspect care se regăseşte, ca mod de organizare, în ţările Comunităţii Europene în vederea creşterii calităţii serviciilor medicale. Spre deosebire de întreprinderi, funcţionarea spitalelor private se referă la un anumit segment al populaţiei şi presupune existenţa unui sistem de asigurări de sănătate privat, pe lângă cel obligatoriu de asigurări sociale ale sănătăţii.

Ca atare, remarca dumneavoastră legată de o anume situaţie similară cu a întreprinderilor privatizate nu are relevanţă.Vroiam să vă spun că în programul guvernamental, Ministerul Sănătăţii şi Familiei are prevăzut şi elaborarea unui proiect privind Casele private de sănătate.

Sigur, Ministerul Sănătăţii şi Familiei se află într-un proces amplu de reformă şi este împreună cu organele cu responsabilităţi în domeniu, lucrează la revizuirea actelor normative, la amendare, modificări şi completări.

În prezent, pe baza analizelor din teritoriu, sigur care sunt în diferite faze de elaborare, sunt prevăzute pentru elaborare noi reglementări privind structurile sanitare, norme şi normative privind resursele umane, creşterea eficienţei, utilizarea resurselor şi a calităţii serviciilor medicale.

Vă asigurăm că aspectul, ceea ce dumneavoastră aţi ridicat ca problemă nu este o problemă şi vă asigurăm de buna-credinţă a Ministerului Sănătăţii şi Familiei prin măsurile care se iau în mod constant pentru rezolvarea problemei ridicate de dumneavoastră. Sigur, este o problemă pe care dumneavoastră o constataţi în teritoriu şi ca atare, poate şi datorită unor necorespondenţă între centru şi teritoriu se ajung la aceste neînţelegeri şi nelămuriri. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnul deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu îi mulţumesc respectuos doamnei ministru pentru informaţiile pe care mi le-a oferit. Precizez că nu este o problemă pe care să o fi inventat eu, că este o chestiune care a fost ridicată de către liderii organizaţiilor sindicale din sănătate de pe raza judeţului Cluj şi pentru ca doamna ministru să nu rămână la impresia că aceste cifre sunt mai presus decât realitatea, o invit respectuos să poposească în câteva unităţi spitaliceşti de pe raza judeţului Cluj, care, parţial, o vor contrazice în ceea ce priveşte rigoarea cifrelor pe care domnia sa le-a prezentat în faţa noastră.

Oricum, eu îi mulţumesc pentru aceste informaţii oferite; le voi aduce la cunoştinţa sindicaliştilor din domeniul sănătăţii din judeţul Cluj şi vă voi comunica observaţiile pertinente pe care aceştia, în cunoştinţă de cauză le au să le facă. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Tot pentru domnul Damian Brudaşca, domnul preşedinte al Oficiului pentru Recuperarea Creanţelor Bancare, Ionel Blănculescu.

Dumneavoastră i-aţi transmis întrebarea în scris, nu mai doriţi să o citiţi. Domnule Blănculescu, poftiţi. Activitatea AVAB din ultimii 2 ani, măsuri de recuperare a banilor păgubiţilor FNI.

Domnul Ionel Blănculescu:

Stimate domnule deputat, întrebarea dumneavoastră este foarte vastă, o activitate pe doi ani de zile, am să încerc să o sintetiz în câteva cuvinte şi în câteva minute. Autoritatea pentru valorificarea activelor bancare reprezintă o instituţie financiară la nivelul statului român, având ca obiect principal de activitate recuperarea creanţelor bancare preluate de la Banca Română de Comerţ Exterior, fostă BACNCOREX, Banca Agricolă şi, mai nou, de la CEC.

Volumul de preluări se situează la un nivel de 33.130 de miliarde lei de la Bancorex pentru un număr de 1339 de debitori cu o preluare suplimentară aferentă fostei Companii române de petrol, de 507 milioane dolari, element care se află în prezent în analiza Comisiei economice de la Senat în vederea realizării creanţei, ceea ce conduce la o expunere pe partea de Bancorex de 56.142 de miliarde. De la Banca Agricolă au fost preluaţi 2500 de debitori la un nivel de 9.584 de miliarde de lei şi de la CEC, mai nou, prin Legea 333 am preluat o creanţă de 300 de miliarde de lei aferentă titlurilor cumpărate de către CEC de la FNI şi bineînţeles penalităţilor la respectiva valoare. Pentru această misiune, instituţia financiară cuprinde o structură formtă din 123 de persoane din care, personal operaţional 91, la nivel de 51 de economişti, 32 de jurişti şi 6 ingineri şi restul personal auxiliar.

Referitor la rezultatele înregistrate în perioada iunie 99 până în prezent, acestea se situează la un nivel de recuperare de 4200 de miliarde de lei, echivalentul unei sume de 180 de milioane dolari, sume care au fost transferate la nivel de 97% la bugetul de stat, capitolul "Datorie publică internă", în vederea stingerii titlurilor de stat aferente respectivei datorii. Un nivel de 2,2% din această valoare au constituit cheltuieli de funcţionare şi 0,6% cheltuieli aferente administrării activelor.

Deci, per total, cheltuielile de funcţionare ale instituţiei se încadrează la un nivel de 3%, ceea ce corespunde exigenţelor, inclusiv pe plan internaţional pentru astfel de instituţii.

Din punct de vedere al eficienţei activităţii, considerăm că, până în prezent, recuperarea a 10% din valoarea nominală a creanţei – şi vreau să vă spun că din punct de vedere al unei estimări care a fost efectuată de către Compania Price Waterhouse Coopers pe baza unui contract finanţat de Banca Mondială, ca şi condiţionalitate la Programul PSAL, s-a considerat că volumul maxim de recuperări este de 22% din valoarea nominală până în anul 2005; în acest moment ne încadrăm şi chiar am depăşit volumul de recuperări aferent perioadei care a trecut, de doi ani de zile, ajungând la 10% din valoarea nominală şi îndreptându-ne către cele 22 de procente din valoarea nominală, aşa cum specialiştii au estimat.

Trebuie să mai adaug o problemă pe care o consider importantă. Această instituţie financiară este, în baza condiţionalităţii Băncii Mondiale, supervizată de către Banca Mondială şi, de asemenea, condusă de către un Consiliu de Supraveghere. Consiliul de Supraveghere este format din reprezentanţii a 5 ministere – Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Corpul de Control al primului-ministru, Banca Naţională şi Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, preşedinţia având-o Ministerul Finanţelor.

Totodată, la nivelul conducerii există Colegiul director, care asigură conducerea executivă a Autorităţii.

Aceste două elemente fac parte din conceptul de conducere participativă, impus de către Banca Mondială şi acceptat de către autorităţile române prin aceste condiţionalităţi la PSAL.

Totodată, trebuie remarcat faptul că Banca Mondială a monitorizat, timp de un an de zile, activitatea Autorităţii printr-un program de "twin management", adică de asistenţă în managementul Autorităţii, finanţat de către Banca Mondială şi desfăşurat de către un consorţiu format din două firme – Raiffeissen Bank şi Deloitte&Touch.

De asemenea, în prezent desfăşurăm activitate sub asistenţa Companiei Price Waterhouse Coopers pe partea de management şi de asigurare a asistenţei în management, de credit Anstaldt, pe partea de externalizare a vânzărilor de active şi de către o companie - Insenco - din Londra, pe partea de asistenţă în shipping, în litigiile pe care le avem pe plan internaţional.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sper că nu le plătim noi ….

Domnul Ionel Blănculescu:

Nu, toate sunt programe finanţate de Uniunea Europeană. Singurul program finanţat de Banca Mondială a fost de un an de zile, de asigurare a asistenţei pe partea de management. Deci, nici un program nu este plătit de către noi.

Trebuie să vă spun că, în afara activităţii clasice de recuperare şi de transfer al sumelor la bugetul de stat, Autoritatea este implicată, în baza Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, în revigorarea mediului economic din România. Facem parte din toate colectivele care au drept scop atragerea de investiţii străine. Mai nou, facem parte din Comitetul Interministerial creat sub conducerea Ministerului Prognozei.

Totodată, gestionăm mai multe situaţii de criză, dintre care cea mai importantă şi cea mai plină de răspundere este în baza Legii nr. 333 – gestionarea situaţiei FNI. Prin acest element, Autoritatea reuşind să debaraseze CEC-ul ca instituţie bancară de problema în cauză şi, de asemenea, să subroge în drepturile procesuale aceste instituţii şi, mai mult, să preia creanţa în valoare de 300 de miliarde în vederea recuperării – şi acest element îl voi specifica la pct.2 din interpelarea dumneavoastră - şi, de asemenea, să se prezinte în procesul penal, care are loc la Judecătoria sectorului 2, în vederea identificării şi tragerii la răspundere a vinovaţilor pentru acest cataclism naţional.

Bineînţeles că activitatea noastr㠖 şi o să vă prezint în materialul scris pe care-l voi transmite – este foarte densă, sunt foarte multe aspecte care pot fi subliniate, însă, în mod sintetic, consider că ceea ce v-am prezentat ar putea răspunde ca primă fază orală la întrebarea nr.1.

La întrebarea nr.2, referitor la ce a întreprins şi ce întreprinde Autoritatea pentru valorificarea creanţelor bancare referitor la recuperarea sumelor investite de investitorii FNI.

În baza Legii nr. 333, o lege care are drept scop nu recuperarea acestor creanţe, să le spunem, sau acestor sume pe care o anumită categorie a populaţiei noastre a investit-o în titluri, ci pur şi simplu de diminuare a unor consecinţe a acestei acţiuni, Autoritatea a avut şi are mai multe atribuţii, mai multe obligaţii.

Prima obligaţie a fost de subrogare în drepturile procesuale ale CEC, lucru efectuat; de asemenea, de preluare a tuturor obligaţiilor pe care CEC le are atât faţă de SOVINVEST, cât şi faţă de alte elemente. Astfel, am preluat un pachet de 20% din capitalul social al SOVINVEST, care s-a alăturat unui alt pachet de 20% preluat de Banca Agricolă, în cadrul preluării de creanţe neperformante, ajungând ca la acest moment Autoritatea să deţină 40% din capitalul social al SOVINVEST, sub formă de participaţii preluate în cadrul procesului de preluare.

Totodată, Autoritatea a preluat, sub formă de creanţă, o valoare de aproximativ 300 de miliarde de lei, reprezentând 190 de miliarde de lei investiţie făcută de către CEC în titluri sau în unităţi de fond şi restul – penalităţi pe care această instituţie bancară le-a aplicat, creanţă care urmează s-o recuperăm în baza procedurilor speciale pe care le avem.

De asemenea, o altă atribuţie pe care am preluat-o este aceea de a efectua auditarea Fondului Naţional de Investiţii din punct de vedere economico-financiar pe toată perioada de existenţă. Pentru acest fapt, noi am efectuat o selecţie de oferte. A fost desemnată Firma de consultanţă internaţională Arthur Andersen, cu care chiar astăzi am încheiat contractul. Deci, începând de mâine, începe auditarea financiară a Fondului Naţional de Investiţii, astfel încât atât autorităţile, cât şi dumneavoastră, şi populaţia întreaga să cunoască exact ceea ce a însemnat din punct de vedere economic şi financiar în evoluţie această structură, sub numele de Fondul Naţional de Investiţii.

Totodată, după efectuarea acestui audit, suntem împuterniciţi prin lege să consultăm investitorii pe cele trei variante pe care legea le permite şi de asemenea Regulamentul CNVM, şi anume, continuarea actităţii a ceea ce astăzi înseamnă FNI, lichidarea acestuia, sau transformarea FNI într-un fond închis de investiţii.

Pe baza rezultatelor obţinute în cadrul auditării, investitorii vor fi în măsură ca, la această consultare, să fie pentru prima dată consultaţi şi să-şi poate emite decizia fiecare în parte, astfel încât să ştim ce urmează.

Două elemente au mai rămas de adăugat: faptul că ne-am subrogat în drepturile procesuale ale CEC pe contractul de fideiusiune. Acest contract de fideiusiune reprezintă pentru statul român, în eventualitatea în care toate, să spun, instanţele vor determina că el este nu numai valid, aşa cum Curtea Supremă a hotărât până în prezent, ci şi aplicabil, faţă de care element noi avem mari rezerve şi cu avocaţii noştri vom susţine faptul că acest contract nu este nici valabil, nici valid, şi clauzele lui nu pot fi puse în aplicare, dar asta este o problemă pe care instanţa o va decide şi, în al doilea rând, un alt aspect în afară de acest contract de fideiusiune este subrogarea noastră în calitatea pe care CEC-ul o are în procesul penal desfăşurat la Judecătoria sectorului 2. Noi ne-am instructat avocaţii. Au participat, după ce CEC-ul a ieşit din cauză, la toate aceste procese. În prezent, Curţile au hotărât, ca şi pe procesul de săptămâna trecută, ca şi pe procesul penal şi pe cauza comercială, invocându-se neconstituţionalitatea Legii nr. 333, să fie sesizată Curtea Constituţională, care să aprecieze dacă legea respectivă este sau nu constituţională, după care vor fi continuate demersurile.

Ce vreau eu să vă asigur, este că în urma analizei foarte existente a contractului de fideiusiune şi a celorlalte elemente procesuale, considerăm că acest contract nu poate fi pus în aplicare. Cu avocaţii noştri vom încerca să convingem Justiţia şi instanţa că acel contract nu poate fi pus în aplicare, în special ca urmare a faptului că obiectul acestui contract este cu totul altul decât ceea ce s-a întâmplat în realitate şi, de asemenea, vom face tot ce depinde de noi pentru recuperarea creanţei de 300 de miliarde atât pe cale de executare silită, cât şi pe calea procesului penal care se desfăşoară la Judecătoria sectorului 2.

Deci, ca să răspund acum, după ce v-am făcut cadrul în care funcţionăm în această problemă legată de FNI, noi nu avem ca atribuţie, la acest moment, recuperarea creanţelor pe care membrii sau investitorii FNI le-au avut sub formă de investiţii la Fondul Naţional de Investiţii. Deci, aceea este o problemă a fiecărui investitor şi, probabil că vom fi zone opuse în cadrul acţiunii noastre în instanţă.

Deci, scopul nostru va fi ca acel contract de fideiusiune, pentru că obiectul lui nu este compatibil cu situaţia, care s-a întâmplat să nu între în funcţiune, pentru că nu are bază reală pentru a intra în funcţiune. Şi atunci, probabil că acei investitori nu-şi vor recupera sumele decât din vânzare, dacă procesul penal va determina că a fost fraudă prin înscrierea ca parte civilă împotriva celor care au fraudat schema respectivă şi, de asemenea, din scoaterea de sub sechestru a activelor, care în momentul acesta sunt sechestrate. Este vorba de aproape 140 de miliarde de lei – o parte în cash şi o parte în active, care au un grad de lichiditate nu foarte sigur la momentul acesta. Este vorba de acţiuni, de fapt acţiunile pe care le cunoaşteţi, deţinute la diverse societăţi cotate şi necotate.

Consider că la întrebarea dumneavoastră acesta poate fi răspunsul: sumele investite de investitori pot fi recuperate din aceste surse – două surse; mai puţin, de la bugetul de stat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, puteţi să ne clarificaţi puţin, domnule preşedinte, cât timp va dura această expertizare pe care o face Societatea Andersen? A semnat un contract, aţi spus.

Domnul Ionel Blănculescu:

Cu sprijinul nostru, pentru că ni s-a solicitat de către CNVM – vreau să fac o paranteză, CNVM-ul a fost, prin lege, obligat să dea aviz contractului pe care noi îl încheiem cu Arthur Andersen -, deci, după analiza pe care noi am făcut-o şi la volumul de informaţii deţinut la momentul acesta de toate elementele – în special SOVINVEST, FNI, CEC, Ministerul de Interne şi alte elemente pe care le-am identificat şi pentru care vom acorda sprijinul societăţii de auditare pentru a intra în posesia informaţiilor, apreciem ca perioadă maximă 60 de zile, începând de mâine.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Brudaşca. Să vedem cât de mulţumit este de răspuns.

Domnul Damian Brudaşca:

Spre surprinderea dumneavoastră, probabil, domnule preşedinte, sunt foarte mulţumit de răspuns, în sensul că am aflat, împreună cu cei prezenţi, foarte multe lucruri despre activitatea acestei instituţii care, în condiţiile noastre, poate juca rolul pe care a reuşit să-l joace.

Ceea ce ar fi de dorit pe viitor ar fi o mai mare transparenţă şi chiar tendinţa din interiorul instituţiei de a-şi face cunoscute opiniei publice domeniile de activitate şi rezultatele înregistrate, pentru că foarte multe semne de întrebare ar fi, în felul acesta, spulberate şi n-ar da posibilitatea unor supoziţii răutăcioase, tendenţioase şi de altă natură.

Eu aştept şi răspunsul scris de la domnul preşedinte, pentru că îl aşteaptă circa 30 de mii de investitori din judeţul Cluj, în numele cărora am făcut această intervenţie.

Singura problemă pe care aş avea-o de obiectat, dar nu la adresa răspunsului, ci a modului în care a fost abordată şi înţeleasă atribuţia instituţiei, a fost aceea ca, prin această preluare de către AVAB, să se elimine posibilitatea tragerii la răspundere a celor de la CEC şi de la alte instituţii, inclusiv de la Comisia Naţională de Valori Mobiliare, a căror vinovăţie, cel puţin morală, este deocamdată de necontestat. Şi o spune acest lucru nemulţumirea încă prezentă în multe dintre oraşele ţării, unde cetăţenii mai aşteaptă cu speranţă că statul, totuşi, le va face şi lor dreptate.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ionel Blănculescu:

Domnule preşedinte, v-aş ruga numai o secundă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi, dar mai scurt.

Domnul Ionel Blănculescu:

Da. Referitor la acest element, spiritul legii este exact contrar percepţiei dumneavoastr㠖 şi probabil şi a altora.

Deci, prin intervenţia noastră în acest caz, având în vedere că Autoritatea are de recuperat o creanţă de 300 de miliarde, aşa cum şi alţi investitori au de recuperat creanţe probabil, sau sume cu mult mai mici, există un imbold şi un element de forţă care este introdus în cadrul procesului penal. Şi, iată, chiar în ziua de vineri am fost prezenţi la acest proces penal, cu toţi avocaţii noştri, tocmai pentru a determina culpa şi vina tuturor celor care se fac vinovaţi de ceea ce s-a întâmplat, numai că o procedură care se numeşte acordarea caracterului neconstituţional pentru Legea nr. 333, ne-a blocat pentru o perioadă, atât pe noi, cât şi pe ceilalţi, care sunt doritori de a afla adevărul.

Deci, vreau încă o dată să subliniez că intrarea noastră în ceea ce se numeşte "frauda FNI" nu face decât să confere mai multă forţă şi mai multă autoritate în cadrul procesului penal.

Şi vreau să vă asigur pe dumneavoastră şi pe cei care mă cunosc – că probabil că sunt unii care mă cunosc – că nu voi precupeţi absolut nimic pentru ca vinovaţii să fie scoşi în faţă, şi nu numai pe cazul FNI, ci, pentru că am avut o discuţie şi zilele trecute, inclusiv pe tot ce s-a întâmplat la nivelul băncilor.

Deci, vreau să vă spun că un alt scop, în afară de scopul principal de recuperare, este acela de a face ca nimeni să nu rămână tras la răspundere faţă de elementele de culpă în tot ceea ce a însemnat procesul de creditare BANCOREX şi Banca Agricolă. Deci, mai devreme sau mai târziu, fiecare va răspunde dintre cei care au fraudat statul şi au creat acest nivel de datorie publică internă. Şi va veni momentul în care, probabil, dacă voi mai fi eu în faţa dumneavoastră, am să vă prezint întregului Parlament şi această rezolvare, care şi aceasta se aşteaptă. Şi vreau să vă spun că, spre surprinderea mea, se aşteaptă foarte mult din cadrul asociaţiilor oamenilor de afaceri curaţi, care s-au simţit frustraţi şi fraudaţi în ideile lor de a efectua afaceri curate în România, tocmai de astfel de elemente de fraudă.

Vreau să vă spun că Autoritatea este direct implicată în a determina frauda nu numai la nivelul FNI, ci şi asupra a ceea ce s-a întâmplat la nivelul anilor pe relaţia BANCOREX şi Banca Agricolă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Pentru domnişoara Lia Olguţa Vasilescu se solicită o amânare, deoarece domnul Zelenco nu este în ţară, ca să dea un răspuns.

În ceea ce priveşte răspunsul pe care ar trebui să-l dea Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de asemenea se va transmite în scris domnului Ludovic Mardare.

Din partea Ministerului Agriculturii. Dar şi oral, din partea domnului preşedinte Ţurlea. Deci, o să-i comunicăm lucrul acesta.

De la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, aşteptăm nişte răspunsuri pentru domnul Victor Dobre, în primul rând şi pe urmă pentru domnul Brudaşca.

Întâi, pentru domnul Victor Dobre.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Referitor la întrebarea domnului deputat Victor Dobre, cu privire la termenul pe care Ministerul Agriculturii îl apreciază pentru aplicarea măsurilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30 din acest an, privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de un milion de lei producătorilor agricoli, pentru fiecare hectar de teren cultivat, dăm următorul răspuns.

În baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30 privind acordarea în anul 2000 a unui sprijin direct de un milion de lei producătorilor agricoli pe un hectar de teren cultivat, cu finanţare de la bugetul de stat, precum şi a Legii nr. 388/2001 de aprobare a acestei ordonanţe, suma ce trebuia alocată pe ţară este de 5.737,7 miliarde lei. Până la această dată, s-au achitat 5.173 miliarde lei.

În baza Ordonanţei Guvernului nr. 27/2001, de rectificare a bugetului de stat pe 2001, s-a alocat, pentru această destinaţie, diferenţa de valoare.

S-au desfăşurat şi transmis pe judeţe, într-o primă etapă, 180 miliarde lei, urmând ca, până la 30 octombrie acest an, data limită prevăzută de reglementare, să se achite integral restanţele.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, am înţeles.

Domnule deputat, sunteţi mulţumit de răspuns? Este aici domnul Dobre? Da. Deci, vrea să ia cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte, sunt mulţumit în măsura în care aplicarea acestei legi nu s-a oprit, pentru că, nefiind un specialist în domeniul agricol, cred că deja 30 octombrie este un termen destul de întârziat pentru ceea ce înseamnă înfiinţarea culturilor în această toamnă, nu mai vorbesc în continuare.

Rămân cu speranţa ca Ministerul Agriculturii să aibă în prioritate şi judeţul Galaţi, pentru că întrebarea mea era referitoare la în primul rând la judeţul nostru, pentru că eu cred că şi domnul secretar de stat ştie condiţiile extrem de dificile ale acestei veri şi necazurile pe care le avem.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi şi domnului Damian Brudaşca.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Referitor la întrebarea domnului Damian Brudaşca, privind subvenţionarea unui procent din costul seminţei de grâu, utilizată la însămânţările din campania agricolă de toamnă, transmisă Ministerului Agriculturii, facem următoarele precizări.

Ministerul Agriculturii a iniţiat, în luna iunie anul curent, un proiect de hotârâre a Guvernului pentru stabilirea nivelului maxim al reducerii preţului de cumpărare a seminţelor certificate din producţia internă, provenite de la agenţii economici autorizaţi, persoane fizice sau juridice, în conformitate cu prevederile art.44 din Legea seminţelor.

După susţineri repetate la Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile unui buget de austeritate, s-a convenit ca, pentru campania agricolă de toamnă, să se beneficieze de reducerea preţului de cumpărare numai la sămânţa de grâu.

Nivelul maxim al reducerii preţului de cumpărare a seminţelor de grâu este de 20% pentru campania agricolă din toamna acestui an.

Proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea acestui procent a fost depus la Guvern joi, 20 septembrie, şi aprobat în şedinţa de Guvern din aceeaşi zi.

În momentul publicării acesteia în Monitorul Oficial, aceasta poate fi făcută publică, întrucât numai în acel moment există certitudinea unui anunţ corect în mass-media.

Prezentul act normativ prevede, de asemenea, că va intra în vigoare la 1 septembrie 2001, ceea ce permite ca toţi producătorii care au cumpărat sămânţă certificată să beneficieze de această susţinere bugetară.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnule deputat, sunteţi mulţumit? Da, sunteţi mulţumit.

Acum, din partea Ministerului Finanţelor Publice, am rugămintea să răspundeţi la două întrebări adresate de domnul Damian Brudaşca.

Doamna secretar de stat Maria Manolescu.

Poftiţi.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Urmare întrebării adresată de către domnul deputat Damian Brudaşca, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 193.A/2001, prin care se solicită precizări privind existenţa unei modalităţi legale pentru scutirea de taxa judiciară de timbru în dosarul nr. 5079/2001 aflat pe rolul Secţiei Comerciale a Tribunalului Municipiului Bucureşti, Ministerul Finanţelor Publice face cunoscut următoarele:

În baza art.21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Ministerul Finanţelor Publice poate acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile stabilite prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1195/2001 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind procedura, criteriile şi competenţele de acordare a înlesnirilor la plata creanţelor bugetare, administrate de Ministerul Finanţelor Publice, ordin publicat în Monitorul Oficial, Partea I-a, nr. 344 din 28 iunie 2001.

Înlesnirile la plata taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile în instanţă se acordă, de la caz la caz, în funcţie de situaţia materială şi financiară a contribuabililor, şi nu în raport de natura litigiului, sau de părţile care sunt implicate în proces.

Cererile pentru acordarea înlesnirilor la plată, însoţite de documentele prevăzute de normele metodologice mai sus menţionate, se depun la instanţa de judecată şi sunt soluţionate de Ministerul Finanţelor Publice, sau organele sale teritoriale, potrivit competenţelor ce le revin.

Vă mulţumesc. Acesta a fost răspunsul nostru.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Eu v-aş propune ca să vă dea un răspuns şi domnul secretar de stat Ivanov.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte, este aceeaşi problemă şi bănuiesc că este acelaşi răspuns.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Este aceeaşi problemă şi acceptaţi un răspuns scris.

Predaţi-i răspunsul scris.

Domnul Damian Brudaşca:

Singura rugăminte în acest sens este să se ţină cont de faptul că cei care au solicitat o asemenea scutire sunt depunătorii la FNI, sau investitorii la FNI, a căror situaţie materială acum, a multora dintre ei, este deosebit de critică şi, pe cale de consecinţă, cred că, avându-se în vedere şi supoziţia de vinovăţie a unor instituţii ale statului, cred că ar trebui să se acorde în acest sens această scutire, dându-se dovadă, din acest punct de vedere, că statul nu are nimic de favorizat şi pe nimeni de apărat de rigorile legii, pentru culpele făcute în acest caz.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dar sunt unii care au de recuperat câteva miliarde, şi probabil că nu sunt oameni săraci.

Doamna spunea că scutirile astea se dau pentru săraci.

Da. Tot din partea Ministerului de Finanţe, domnul Damian Brudaşca solicită nişte precizări. A doua întrebare.

Doamna Maria Manolescu:

La întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, nr.197 din 4.IX.2001, Ministerul Finanţelor Publice a răspuns oral, în şedinţa destinată acestui scop din 17 septembrie, anul curent. În plus, precizăm că printr-o recentă hotărâre de Guvern, respectiv, Hotărârea Guvernului nr.867, publicată deja în Monitorul Oficial în septembrie 2001, s-a modificat Hotărârea Guvernului 801 din 2001 în sensul suplimentării Consiliului judeţean Cluj cu sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2001 cu suma de 50,3 miliarde lei.

În consecinţă, autoritatea responsabilă privind utilizarea sumei respective este Consiliul judeţean Cluj, Ministerul Finanţelor având obligaţia de a introduce modificările corespunzătoare în volumul şi structura bugetului de stat pe anul 2001. Pentru oricare alte clarificări, este necesar să se aştepte răspunsul scris în termenul legal.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Sunteţi mulţumit, domnule deputat? Da. Bine!

Tot Ministerul Finanţelor trebuie să ne dea un răspuns - Măsuri împotriva ilegalităţilor comise de U.D.T.R. Constanţa. -, pentru domnul Metin Cerchez.

(I se spune din sală că domnul deputat Metin Cerchez nu este prezent)

Nu e prezent. Să-i transmitem răspunsul în scris şi, de asemenea, văd că şi domnul secretar de stat Pavel Abraham are aceeaşi problemă. Să-i transmitem răspunsul în scris dacă nu este în sală.

Ministerul Industriei şi Resurselor. Aţi primit răspunsul scris şi consideraţi că nu mai e cazul să vi se dea un răspuns? Da. Bine! Mulţumesc.

Mai există un singur răspuns pe care trebuie să-l dea domnul secretar de stat Abraham domnului deputat Brudaşca.

Domnul Paul Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnul deputat Damian Brudaşca a pus o întrebare referitoare la aplicarea Hotărârii Guvernului nr.801 din 2001 prin care se aprobă alocarea din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2001 a sumei de 51 de miliarde lei pentru finanţarea lucrărilor la unele obiective din judeţul Cluj.

Potrivit prevederilor art.2 alin.3 din Hotărâre, pentru convenţiile care au ca obiect achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări pentru realizarea obiectivelor prevăzute în anexa la acest act normativ, în temeiul art.107 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2001, pragurile menţionate la art.13 lit.a), c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului menţionată, privind achiziţiile publice, s-au stabilit la valoarea de 2 milioane EURO pentru fiecare.

În ceea ce priveşte sumele alocate, potrivit art.4 din Hotîrârea Guvernului nr.801/2001, Guvernul a abilitat expres Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei ca, alături de celelalte organe, să exercite controlul conformităţii cu legea a modului cum acestea sunt gestionate şi cheltuite.

Precizez în context faptul că, în conformitate cu prevederile art.1 alin.3 din Legea 72/1996 a finanţelor publice, coroborat cu art.2 alin.4 din Legea 189/1998 privind finanţele publice locale şi raportat la prevederile art.1 din Legea 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, constituirea şi utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale, ale instituţiilor publice, se controlează de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi alte organe împuternicite prin lege.

În aceeaşi măsură, legea-cadru în domeniul achiziţiilor publice, stabileşte atribuţii exprese privind controlul conformităţii cu legea a procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări în sarcina Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Pentru edificarea dumneavoastră în legătură cu unele aspecte privind modul de atribuire a contractelor de achiziţie de lucrări la care faceţi referire în întrebarea transmisă, vă aduc la cunoştinţă şi faptul că prin art.13 din Hotărârea 33 din 23.V.2001 a Consiliului judeţean Cluj, s-a dispus ca lucrările de întreţinere, reparare şi execuţie de drumuri şi poduri să se execute de către Regia autonomă a drumurilor judeţene Cluj, regie de sub autoritatea Consiliului judeţean până la transformarea acestuia în societate comercială.

Faţă de aspectele semnalate, vă asigur, domnule deputat, că în limitele competenţei conferite de lege Ministerului de Interne, în general, şi Poliţiei, în special, în cazul în care vor apare date sau indicii privind săvârşirea unor fapte cu caracter penal în procesul aplicării Hotărârii Guvernului nr.801/2001, vom întreprinde de îndată toate acţiunile necesare clarificării situaţiei, urmând să luăm măsurile legale specifice.

Cu deosebită stimă! Semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc. Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu îi mulţumesc foarte mult domnului secretar de stat pentru răspuns, pentru faptul că s-a deranjat să îl prezinte. Sunt însă nemulţumit de conţinutul răspunsului pentru că în hăţişul acesta de trimiteri legislative de la un articol la alt articol, la altă lege, s-a pierdut esenţa. Avem de-a face în cazul în speţă cu săvârşirea unor grave încălcări ale legii în ceea ce priveşte atribuirea conform legii a dreptului de a executa aceste lucrări.

Pe mine m-a bucurat faptul că judeţului Cluj i s-a dat această posibilitate să folosească banii pentru vopsirea frunzelor verzi în cazul în care ar fi venit domnul Cancelar Schroder, dar mă deranjează foarte mult faptul că aceşti bani nu au fost folosiţi în mod legal.

Îl informez pe domnul ministru secretar de stat, aici de faţă, că tocmai directorul acestei regii autonome a drumurilor judeţene a motivat nerespectarea legii prin faptul că numai regia pe care o conduce ar cunoaşte tehnologia de reparare a drumurilor în zonă. Şi-l mai informez pe domnul general în acest context şi asupra modului defectuos în care s-au efectuat lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor în această zonă.

Deci, cred că sunt suficiente motive ca Ministrul de interne şi ministerul în general să se sesizeze din oficiu şi să întreprindă, în conformitate cu atribuţiile legale, investigaţiile pentru determinarea vinovaţilor în nerespectarea legii pentru atribuirea şi executarea acestor lucrări. În caz contrar, ar rămâne bănuiala că, dată fiind apartenenţa domnului ministru la acelaşi grup care a favorizat în general firme care sunt conduse de către lideri ai P.S.D., deci, ar exista această prezumţie că de fapt este vorba de o afacere de familie şi nu de respectarea cadrului legal în folosirea banilor proveniţi de la bugetul de stat, deci, a banilor publici.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Aveţi vreun comentariu de făcut? (Se adresează domnului Paul Abraham)

Domnul Paul Abraham:

Domnule preşedinte şi domnule deputat,

Aşa cum am afirmat în finalul materialului pe care l-am prezentat în faţa dumneavoastră, în măsura în care apar aspecte cu caracter penal, deci sunt de competenţa Ministerului de Interne şi a Poliţiei pentru investigare, vom lua măsuri. Eu îi voi prezenta şi domnului ministru şi vom dispune efectuarea unor investigaţii concrete pe baza documentaţiei care s-a făcut la lucrările la care dumneavoastră aţi făcut referire şi vă asigur că vă vom informa în mod corespunzător într-o perioadă imediat următoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Am înţeles.

Aici am încheiat secvenţa dedicată răspunsurilor la întrebări.