Parliamentary debates

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimaţi colegi,

Ne oprim aici şi trecem la secţiunea noastră obişnuită de luni, şi anume de întrebări şi interpelări.

Mulţumindu-vă celorlalţi care aţi participat la dezbaterile generale, rog pe cei care au întrebări şi interpelări, în ordinea în care îi avem, aici, înscrişi, să ia cuvântul cei care le răspund.

În primul caz, e vorba de interpelarea domnului deputat Pecsi Ferenc: măsuri concrete întreprinse de MIMC pentru punerea în practică a prevederilor art.14 din Legea nr.415/2001 şi răspunde, sper să nu greşesc, domnul secretar de stat Ion Taban. Este? dacă este în sală, dacă nu trecem la următoarea.

Este vorba de Eugen Lucian Pleşa. Dumnealui este în sală şi este vorba de Ministerul Administraţiei Publice.

Domnul secretar de stat Postelnicu Romeo.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Romeo Postelnicu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Răspunsul la întrebarea domnului deputat Eugen Lucian Pleşa, adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României, privind utilizarea banilor încasaţi în urma vânzării locuinţelor în baza Legii nr.112/1995 şi cum se explică faptul că numărul de notificări pentru retrocedarea bunurilor imobile depăşeşte numărul persoanelor deposedate prin aplicarea Decretului nr.92/1950.

La prima problemă, potrivit prevederilor Legii nr.112/1995, sumele obţinute din vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natură, reprezentând plăţi integrale, avansuri, rate şi dobânzi, după deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor, reţinute de unităţile specializate care au evaluat şi vândut locuinţele, împreună cu sumele obţinute din lansarea unor împrumuturi de stat cu această destinaţie, au constituit un fond extrabugetar pentru asigurarea punerii în aplicare a prevederilor legii.

Din fondul astfel constituit, s-au efectuat cheltuieli în următoarea ordine: a) plata despăgubirilor cuvenite, în condiţiile prezentei legi, proprietarilor sau moştenitorilor acestora. Precizăm, cu această ocazie, că, la vânzarea locuinţelor celor care le-au cumpărat, aceştia au achitat integral sau în rate numai contravaloarea construcţiei propriu-zise, fără a plăti şi terenul aferent, iar, pe de altă parte, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora li s-au acordat despăgubiri integral, şi nu numai pentru construcţii, ci şi pentru terenul aferent. b) Plăţi pentru restituirea împrumuturilor contractate şi plata costurilor care decurg din aceste împrumuturi de stat. c) Construirea de locuinţe care să fie repartizate, cu prioritate, chiriaşilor din apartamentele retrocedate şi care erau ocupate în comun cu foştii proprietari, conform art.5, alin.3 din legea mai sus menţionată, deşi suma obţinută din vânzarea locuinţelor nu a putut fi utilizată după bunul plac, ci în condiţiile prevăzute de Legea nr.112/1995, art.13 şi care au fost amintite anterior.

La a doua problemă, în ceea ce priveşte comparaţia făcută în cea de a doua întrebare, în sensul că numărul notificărilor depăşeşte numărul persoanelor deposedate prin Decretul nr.92/1950, este şi firesc că nu poate să coincidă aceste cifre, deoarece, prin Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, persoanele îndreptăţite nu au solicitat numai imobile preluate prin decretul amintit, ci şi cele preluate abuziv prin alte acte normative, ca: imobile naţionalizate prin Legea nr.119/1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări miniere şi de transporturi, precum şi naţionalizate fără titlu valabil, imobile preluate prin confiscarea averii ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru infracţiuni de natură politică, imobile donate statului, dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatare a nulităţii donaţiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, imobile preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente de voinţa proprietarului sau cele considerate a fi fost abandonate, imobile preluate de stat în baza legii sau a altor acte normative nepublicate la data preluării în "Monitorul Oficial" sau în "Buletinul Oficial", imobile preluate de stat în baza Legii nr.139/1940 asupra rechiziţiilor şi care nu au fost restituite, orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art.6, alin.1 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, la data preluării, precum şi cele preluate fără temei legal, prin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau ale administraţiei de stat, imobile expropiate şi ale căror construcţii nu au fost demolate, construcţii expropiate demolate integral, iar terenul expropiat este ocupat parţial.

Din cele menţionate la alineatul precedent, rezultă foarte clar că numărul notificărilor depuse de executorii judecătoreşti, în numele persoanelor îndreptăţite, depăşeşte, în mod vădit, numărul persoanelor deposedate prin Decretul nr.92/1950, care se referă numai la imobile cu destinaţia de locuinţe. De altfel, pentru evitarea unor impostori care ar fi putut solicita notificări pentru unele bunuri imobile, Guvernul a aprobat recent Ordonanţa de urgenţă nr.175/2001.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă satisfăcut cu răspunsul, dacă vreţi să aveţi o intervenţie?

Vă rog, domnule secretar de stat, luaţi loc.

Domnule deputat, aveţi la dispoziţie 2 minute maximum.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Eugen Lucian Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun că răspunsul a fost făcut probabil pentru unul care s-a aflat în treabă să pună întrebări. Eu am pus întrebarea şi textul respectiv l-am făcut cunoscând foarte bine fenomenul.

Nu s-a dat nici o valoare, măcar aşa, o cifră rotundă privind suma strânsă, acumulată în urma vânzării acestor locuinţe. Apoi, s-a spus, în mod general, că s-au făcut plăţi pentru despăgubiri, doar atât, s-a completat cu terenuri care făceau obiectul altei legi. Deci nu amestecăm lucrurile: eu am întrebat pe Legea nr.112, nu am nici o legătură cu alţii. Cei care dau terenuri să găsească şi surse pentru a plăti acestea. Iar în legătură cu construcţia de locuinţe, este un neadevăr, ca să nu spun altfel, pentru că numărul celor care au beneficiat de locuinţe, dintre persoanele evacuate brutal, este infim. Deci nu s-au consumat sume pentru construirea locuinţelor. Ce s-a construit s-a dat de primarii care au fost până acum, vorbesc în Bucureşti.

Eu am făcut afirmaţia că sunt peste 24.000 de notificări vizavi de 8.000 de persoane care au fost deposedate prin Decretul nr.92/1950: 8.000 faţă de 24.000! Dacă adunăm şi pe ăia din cimitir, tot nu adunăm 24.000!

Stimate domnule preşedinte şi colegi,

Adevărul este altul: nu se face anchetă vizavi de aceste notificări, se dau, de către cei care ar trebui să reverifice foarte bine calitatea aceluia care revendică, dacă este moştenitor de drept, apar fel de fel de impostori. Eu acest lucru am vrut să-l menţionez.

Vreau să fiu foarte bine înţeles: cer respectarea legilor şi atenţie la factorul corupţie. Deci, pentru acest motiv, am pus această întrebare, domnului prim-ministru. Fenomenul este simplist tratat: face unul o cerere, nimeni nu întreabă şi eu am dovezi concrete, dacă cineva doreşte, în care persoane din a treia căsătorie, văr cu cumnat de nu ştiu ce, vin şi revendică. La acest aspect m-am referit, al necinstei. Deci vreau cifre care să arate câţi bani s-au strâns, pentru că, în 1996, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, erau zile când, la ICRAL Herăstrău, unde am lucrat, se strângeau peste 1 miliard de lei pe zi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim, şi noi, domnule Pleşa.

Poate că vă vor satisface şi celelalte răspunsuri, de aceea, mulţumindu-i şi domnului secretar de stat, pentru primul răspuns, la a doua problemă pe care dumneavoastră o puneţi către Ministerul Administraţiei Publice, se solicită amânare pentru fundamentarea răspunsului, e vorba de problema restituirii caselor naţionalizate atribuite ilegal unor impostori sau samsari de case. Deci problema este oarecum comună cu cea pe care aţi ridicat-o. Acceptaţi, sper, această amânare a răspunsului.

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnul Damian Brudaşca este? Nu este. Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Păşcuţ este? Da.

Atunci, îi răspunde la întrebarea: motivarea trecerii pe listele de medicamente a unor produse de import cu acelaşi efect terapeutic cu cele indigene, dar mult mai scumpe, doamna secretar de stat Luminiţa Gheorghiu.

Vă rog, doamnă, să poftiţi şi să daţi răspunsul.

Mulţumesc.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Privind întrebarea domnului deputat Ştefan Păşcuţ, vă dăm următorul răspuns.

Încă de la începutul anului trecut, din aprilie, s-a emis un Ordin al doamnei ministru al sănătăţii şi familiei, prin care s-a constituit o Comisie de transparenţă formată din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Casei Naţionale. Rolul acestei comisii este acela de a stabili, pe bază de analiză şi de criterii obiective, lista cu denumirile comune internaţionale ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală în sistemul asigurărilor de sănătate, făcându-se trimitere atât la medicamentele din import cât şi la cele din ţară, deci naţionale.

Comisia de transparenţă lucrează cu subcomisii formate din experţi propuşi şi acreditaţi de comisiile de specialitate ale ministerului şi aceasta pentru toate specialităţile medicale. Deci este această comisie, în momentul când se depun anume concluzii, aceasta se face în baza unei activităţi de muncă, punctuale, pentru a se găsi soluţia completă.

Lista publicată în "Monitorul Oficial", în 18.02.2002, cuprinde denumirile comune internaţionale ale medicamentelor. Medicul va prescrie, în cadrul unei denumiri comune internaţionale, medicamentul potrivit sub aspectul eficienţ㠖 cost.

Printr-un Ordin comun dat de Ministerul Sănătăţii şi de preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate, în 2002, au fost aprobate listele conţinând denumirile comune internaţionale, atât pentru medicamentele gratuite cât şi pentru cele compensate şi în care este prevăzută substituţia generică, aceasta însemnând că farmacistul poate să înlocuiască, cu acordul asiguratului, un medicament din prescripţia medicală cu alt medicament care are aceeaşi acţiune terapeutică şi cu un preţ cu amănuntul mai mic. Aceasta eu zic că este o noutate, pentru că practica a demonstrat, în anul trecut, că sunt astfel de situaţii şi, dacă farmacistul a schimbat şi a acordat alt medicament, s-au întocmit chiar dosare penale, pentru farmacist. În acest fel, s-a creat cadrul necesar eliberării medicamentelor româneşti care, de fapt, sunt medicamente generice, în locul celor similare din import.

Referitor la vitamine, precizăm că cele scrise în listă, cum ar fi vitamina K, B 12, PP, D 3, care sunt injectabile sau orale, sunt pentru indicaţii de prevenire, de prevenţie sau de tratamentul unor boli grave şi se administrează pe baza unor prescripţii medicale. Aici se încadrează şi vitaminele cu preparate din fier. Aspirina nu este trecută în această listă, decât pentru prevenirea accidentelor tromboemoblice, în cu totul alte zone, deci nu ca pentru vitamine. De asemenea, în liste nu sunt cuprinse siropurile cu vitamine, siropurile pentru tuse, preparatele din calciu, deci vitaminele în general.

Deci, atunci când anumite vitamine sunt folosite în scop de prevenţie şi tratament pentru anumite boli, acestea se prescriu de către medicul de familie sau medicul de specialitate şi acestea sunt prinse pe listă. Deci aceasta este diferenţa, este o diferenţiere în categoria vitaminelor.

Vă mulţumim.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, doamnă secretar de stat.

Domnule deputat Păşcuţ, dacă sunteţi sau nu mulţumit?

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Sunt mulţumit.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Înţeleg că aveţi o intervenţie în urma răspunsului pe care l-aţi primit.

Vă rog. Aveţi cuvântul 2 minute.

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Răspunsul a fost amplu, complet şi vă mulţumesc pentru răspuns.

Problema a venit de la medicii de familie din teritoriu, cu care m-am întâlnit în repetate rânduri, mai ales acum, în ultima perioadă, când au apărut aceste probleme deosebite între medicii de familie şi Casa de Asigurări de Sănătate şi, la sugestia dânşilor, am pus această întrebare. Cred că, totuşi, ar fi bine să se ţină cont şi de părerea lor şi să fie, în continuare, o transparenţă cât mai mare în stabilirea acestor liste, în aşa fel încât să îmbinăm necesarul, utilul cu eficientul, din punct de vedere financiar.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că dumneavoastră aţi fost, de fapt, satisfăcut de răspunsul pe care l-aţi primit.

Vă mulţumesc, încă o dată şi îi mulţumim şi doamnei secretar de stat, pentru că, în continuare, avem o serie impresionantă de interpelări făcute, însă, de domnul Brudaşca, care nu este de faţă, aşa că nu le putem da curs.

Se ajunge la interpelarea domnului Adrian Moisoiu. Este în sală? Este. Însă dumneavoastră, în legătură cu problema reeşalonării datoriilor de către actualul Guvern, vi s-a transmis răspunsul scris şi aţi acceptat să primiţi un răspuns scris. (Domnul deputat Adrian Moisoiu vine la microfon)

Nu am înţeles. Probabil că vreţi să faceţi o intervenţie în legătură cu procedura.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă rog să mă scuzaţi, domnule preşedinte, dar, în primul rând, vreau să vă spun că nu am primit nici un răspuns scris. Acesta este punctul unu...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Veţi primi un răspuns scris.

Domnul Adrian Moisoiu:

Şi doi: eu, când am pus întrebarea, am formulat şi am spus că doresc răspuns şi scris şi oral.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vom reveni la Ministerul de Finanţe. Probabil că lucrurile nu au fost corect transmise, domnule deputat. Am înţeles.

Ministerul de Finanţe, vă rog să notaţi, Secretariatul, să comunicaţi, şi Relaţia cu Parlamentul din partea Guvernului să facă nota că domnul Adrian Moisoiu doreşte răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul Ilie Merce. Este? Nu. Deci nu putem să dăm curs.

Domnul deputat Mircea Costache, care se adresează Ministerului Justiţiei. Domnul Mircea Costache este? Nu.

Din păcate, nu cred că este nimeni nici de la Ministerul Justiţiei, ceea ce este un lucru absolut reprobabil, asta pentru stenogramă, pentru că Guvernul, în momentul în care comunică prezenţa unui secretar de stat din partea, acesta să fie prezent. Să sperăm că vom avea, în perspectivă, un sistem de regulamente care să amendeze un asemenea comportament guvernamental.