|
|
Domnul Florin-Costin Pâslaru: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Pentru operativitate, am discutat cu domnul secretar de stat. Mi-a prezentat răspunsul la întrebare. Vreau să-i mulţumesc pentru complexitatea răspunsului. Era o întrebare legată de o boală des întâlnită, din păcate, în sistemul sanitar românesc, în rândul românilor, foarte puţin curabilă, dar răspunsul este încurajator, motiv pentru care îi mulţumesc mult.
|
|
|
|
|
Domnul Daniel Ioniţă (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor membri ai Parlamentului României, Opţiunea concretă prezentată, şi anume de sprijinire a prezenţei mediatice româneşti în Republica Moldova, cu compensarea costurilor pe seama ştergerii corespunzătoare a unor eventuale datorii ale statului vecin faţă de ţara noastră a fost utilizată în trecut între anii 1997-2007. În acea perioadă, a funcţionat un mecanism de compensare agreat între guvernele de la Bucureşti şi Chişinău, prin care cheltuielile generate de transmiterea peste Prut a programului 1 al Televiziunii Române, în principal cele legate de utilizarea releelor Întreprinderii de stat Radiocomunicaţii, au fost deduse din soldul restant al unor credite acordate anterior de statul român. În prezent, există un singur credit acordat de România către Republica Moldova, încă operaţional, mai precis în fază de rambursare. Este vorba de un împrumut acordat de statul român în 1993, pentru care rambursarea a fost reeşalonată pe perioada 2012-2018 şi care, prin urmare, nu se încadrează în parametrii avuţi în vedere în interpelarea depusă de domnul deputat Sorin-Avram Iacoban. Relaţiile curente din Republica Moldova impun, într-adevăr, consolidarea şi diversificarea prezenţei media audiovizuale din România. Aceasta ar ajuta, pe de o parte, la o mai bună şi corectă cunoaştere a actualităţii româneşti, factor esenţial în construirea spaţiului cultural comun pe cele două maluri ale Prutului. Pe de altă parte, o astfel de evoluţie ar contribui la consolidarea pluralismului de opinii în Republica Moldova, la informarea nedistorsionată cu privire la realităţile internaţionale şi, mai ales, la modernizarea în spirit european a spaţiului media în statul vecin. Sunt obiective care se regăsesc între preocupările prioritare ale Ministerului Afacerilor Externe în contextul dezvoltării relaţiei cu Republica Moldova. Parlamentul României poate contribui nemijlocit la aceste eforturi prin sprijinirea instituţiilor publice din sfera audiovizualului, respectiv Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune prezente deja în spaţiul media al Republicii Moldova. Vă mulţumesc pentru atenţie.
|
|
|
|
|
Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Răspunsul Ministerului de Finanţe formulat la întrebarea domnului deputat Gheorghe Florin, având ca obiect Propuneri privind îmbunătăţirea activităţii inspectorilor ANAF, dorim să precizăm că acţiunile de control din ultima perioadă ale Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au determinat creşterea conformării fiscale voluntare. Astfel, în primele trei luni ale anului 2015, inspectorii antifraudă au verificat 6211 contribuabili şi au investigat 219 cazuri în care bugetul de stat a fost prejudiciat în total cu 209 milioane de euro pentru care au întocmit sesizări ale organelor de urmărire penală şi au instituit 425 de măsuri asigurătorii asupra unor active identificate în valoare de peste 138 de milioane de euro. Aceste acţiuni au fost efectuate în baza unui plan de acţiune anual, aprobat la nivel naţional, şi se circumscriu obiectivelor prioritare ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cuprinse în strategia pentru perioada 2013-2017, respectiv combaterea fermă a evaziunii fiscale, îmbunătăţirea conformării voluntare şi creşterea eficienţei colectării şi se desprind din linia de acţiune privind prevenirea, descoperirea şi instrumentarea faptelor de evaziune, care se manifestă în toate domeniile de activitate cu risc semnificativ de neconformare. De asemenea, acţiunile de control s-au bazat inclusiv pe informaţiile primite prin intermediul serviciului Tel Verde şi al petiţiilor adresate ANAF. Încasările realizate de ANAF la bugetul de stat s-au ridicat, în primul trimestru din acest an, la 32,65 de miliarde de lei, în creştere cu 4,45 de miliarde de lei, respectiv cu 15,81 % faţă de aceeaşi perioadă din anul 2014, înregistrându-se un grad de realizare a programului de încasări de 110,95 %. În acest sens, o contribuţie importantă a avut-o şi Direcţia Generală Antifraudă Fiscală prin acţiunile de control întreprinse de inspectorii antifraudă. Referitor la aspectele invocate în întrebare, precizăm că Guvernul României a aprobat Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care se modifică şi unele prevederi ale Ordonanţei Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificări şi completări ulterioare. Totodată, menţionăm că Ministerul Finanţelor Publice a publicat proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale, informaţiile regăsindu-se la secţiunea de transparenţă decizională de pe site-ul ministerului. Totodată, având în vedere că au fost semnalate o serie de critici ale opiniei publice cu privire la aplicarea de către ANAF a prevederilor legale în domeniul aparatelor de marcat electronice fiscale, precizăm că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 reglementează, printre altele, bacşişul în vederea evidenţierii acestui tip de venit pe bonul fiscal şi asigurării fiscalizării acestuia potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi circumstanţele în care organele de control vor aplica sancţiunile, astfel încât măsura suspendării activităţii operatorilor economici să fie dispusă doar în cazul faptelor mai grave, aplicându-se, în schimb, gradual sancţiunea amenzii, precum şi confiscarea sumelor de bani neînregistrate. Mulţumesc.
|
|
