Mirela Elena Adomnicăi
Mirela Elena Adomnicăi

Sittings of the Chamber of Deputies of June 5, 2006

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.93/2006
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of June 5, 2006

28. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului:  
  28.3 Mirela Elena Adomnicăi
 
see:

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Urmează răspunsul la întrebarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD, întrebare referitoare la degradarea utilizării limbii române în şcoli.

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, aveţi cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Paloma Petrescu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna deputat, răspunsul nostru este următorul. Structura probei scrise pentru limba şi literatura română la examenul naţional de bacalaureat corespunde standardelor didactice europene, urmând linia impusă de actuala programă de limbă şi literatură română pentru învăţământul liceal, deloc conservatoare, elaborată de membri ai Comisiei naţionale, cadre didactice de prestigiu din învăţământul universitar şi preuniversitar românesc, între care amintim pe domnul Nicolae Manolescu, domnul Eugen Simion, în calitate de copreşedinţi, Liviu Papadima şi alţii.

Procentul de promovabilitate adus în discuţie reflectă, după părerea noastră, obiectivitate în corectare, se tinde spre un nivel normal în ceea ce priveşte evaluarea.

De altfel, în Franţa procentajul de promovabilitate la examenul naţional de bacalaureat este în jurul lui 74-76%. Atunci când procentajul de promovabilitate tinde spre 100, cred că trebuie să ne punem întrebarea dacă examenul a fost unul corect sau nu.

Referitor la tendinţele de degradare a limbii române, Ministerul Educaţiei şi Cercetării aplică normativele oficiale şi face eforturi pentru a pune în practică ultimele cercetări în domeniu ale Academiei Române cu rapiditate.

Vă facem cunoscut că profesorii în general, cei de limbă şi literatură română în mod special, au datoria de a se informa corespunzător şi de a-i familiariza pe elevii din învăţământul gimnazial şi liceal cu normele stabilite prin a doua ediţie a lucrării "Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române", norme care se pun în aplicare, aşa cum precizam prin adresa nr.48871 din 23 noiembrie 2005, începând cu acest an şcolar, urmând ca el să fie cerut ca bibliografie pentru examene şi concursuri începând cu anul şcolar 2006-2007. Utilizând modalităţile variate de care dispun, prin specificul activităţii lor, inspectorii de specialitate vor lua măsurile de rigoare în vederea utilizării frecvente la clasă de către profesori a dicţionarului menţionat.

Elevilor li se vor face cunoscute modificările punctuale cu privire la normele limbii române, prevăzute de actuala ediţie a DOom-ului, ca şi schimbarea ordinii de preferinţă în aplicarea unor reguli.

De asemenea, având în vedere noutăţile aduse de gramatica limbii române în perioada imediat următoare, profesorii de limba şi literatura română se for familiariza cu prevederile şi vor reflecta la principiile noii gramatici, adesea problematizate.

Normele stabilite de gramatica limbii române vor fi introduse în sistemul de învăţământ la o dată care va fi anunţată în perspectiva următoare.

Actuala gramatică asociază aspectul descriptiv cu perspectiva funcţională asupra limbii, prin raportarea la procesul, la situaţia de comunicare. Faptul gramatical este privit nu doar prin statutul dat de poziţia în sistem, ci şi sub aspectul utilizării de transmitere a informaţiei.

În ceea ce priveşte formularea subiectelor, atât pentru proba scrisă, cât şi pentru proba orală de limbă şi literatură română a examenului de bacalaureat, nimic nu vizează memorarea. Principiul comunicativ funcţional este cel mai evident în tratarea temelor, mai ales în situaţia în care pentru subiectul al treilea există formulată o cerinţă expresă de exprimare a unui punct de vedere argumentat cu privire la probleme punctuale stabilite prin subiect. Aspect care elimină din start memorarea.

Subiectul al doilea este în genere un scurt discurs argumentativ pe o temă dată la prima vedere care probează capacitatea candidatului de a argumenta o opinie sau de a susţine un punct de vedere.

În ceea ce priveşte subiectul întâi, elevii sunt familiarizaţi doar cu tipurile de cerinţe, textele fiindu-le necunoscute. Deci este vorba despre texte la prima vedere. Fiind în cunoştinţă de cauză asupra condiţiilor privind derularea examenului absolvenţii sunt preocupaţi să demonstreze competenţe şi să obţină performanţă maximă la bacalaureat, un examen, de altfel, extrem de important în viaţa lor. Este, sigur, structura nouă a examenului în ce priveşte subiectele de bacalaureat, structură care, repet, este nouă şi se aplică din acest an, structură care a fost testată în cadrul simulării din această primăvară.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Sunteţi mulţumită de răspuns, doamna deputat?

Vă rog, da, pentru comentarii, aveţi cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Această opinie vizavi de alterarea utilizării limbii române în şcoli a fost împărtăşită şi de doamna Liliana Preoteasa, care este director în Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de către domnul George Ardeleanu, asistent universitar la Facultatea de litere din cadrul Universităţii Bucureşti şi autor de manuale de limba română, astfel încât, cel puţin referitor la primul subiect despre care aţi spus că se referă la un text la prima vedere, problema este că întrebările referitoare la textul la prima vedere sunt deja standardizate, ceea ce până la urmă este doar jumătate de reformă. Iar referitor la subiectul al treilea, caracterizarea personalului principal, deja presupune memorarea unui comentariu care se dictează la clasă de către profesor, pentru că aici este problema, modalitatea de predare. de aceea, bănuiam că sau cel puţin speram că există o strategie care să aibă în vedere o reformă care să plece de la momentul predării la clasă şi până a ajunge la examinarea în cadrul textelor naţionale. Şi, având în vedere şi răspunsul pe care l-aţi dat anterior colegului meu, referitor la fondurile care sunt necesare pentru reabilitarea şcolilor din mediul rural, speram că cel puţin din acest punct de vedere, al structurii probei scrise, unde nu este nevoie de finanţare, reforma presupune în acest sens doar un interes şi mai multă atenţie, speram să existe mai multă aplecare şi mai mult interes în acest sens.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Doamna secretar de stat, intervenţie? Nu.