Parliamentary debates

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog, ocupaţi-vă locurile în bănci.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, la propunerea legislativă privind drepturile luptătorilor din rezistenţa armată anticomunistă. Dacă vom coborî sub cvorum, să fie pregătită lista pentru apelul nomina, şi legătură permanentă cu Serviciul financiar pentru a consemna absenţele şi a proceda în consecinţă. Suntem pe economii.

Din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Valentin Iliescu, preşedintele Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Valentin-Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a analizat iniţiativa celor 17 colegi ai Partidului Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat, legată de acordarea drepturilor luptătorilor din rezistenţa armată anticomunistă. Având în vedere observaţiile formulate şi prin avizele comisiilor juridică şi pentru drepturile omului, inclusiv ale Guvernului, care practic, au modificat intergral textul acestei iniţiative legislative, sigur, respectând tezele propuse de iniţiatori, motiv pentru care, stimaţi colegi, vă propunem să adoptaţi varianta propusă de comisie. Facem precizarea că legea este în procedură normală şi are caracterul unei legi ordinare.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul.

De la Grupul liberal, domnul Rădulescu Zoner.

Aşteptăm alte înscrieri. Păi, am dat cuvântul iniţiatorilor.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

După cum cunoaşteţi cu toţii, există o foarte bogată literatură istorică, beletristică, filme etc. privind rezistenţa armată, franceză mai ales, din timpul celui de-al doilea război mondial. Maquis înseamnă stufiş. Deci, luptători din stufişuri erau machiarzii. Dar, în timp ce s-a scris atât de mult şi s-au dat drepturi corespunzătoare şi au fost consideraţi eroi cei care au luptat împotriva regimului totalitar nazist, în ceea ce priveşte luptătorii cu arma în mână împotriva unui alt regim de ocupaţie, împotriva unui alt regim totalitar nu s-a scris, nu s-au recunoscut drepturile, nu li s-au acordat titluri de eroi, căci marea majoritate a lor au murit fie în bătăi, fie executaţi. Dimpotrivă, la unele posturi de televiziune mai apar din când în când, dar tot mai des în ultima vreme foşti generali care continuă să denumească pe cei care au luptat în munţi împotriva ocupantului sovietic şi a regimului totalitar, bandiţi sau legionari.

De aceea, consider, în numele grupului parlamentar, binevenită această iniţiativă a colegilor ţărănişti şi grupul va vota pentru această iniţiativă legislativă, în forma adoptată de comisie. După cum probabil aţi văzut în raport dacă l-aţi citit cu atenţie, între altele, comisia a acceptat şi unele amendamente ale opoziţiei. Din asta înţeleg că toată lumea este de acord cu această iniţiativă legislativă. Noi, liberalii, vom vota "pentru".

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Stanca are cuvântul. Domnul Stanca va vorbi şi ca iniţiator.

Domnul Teodor Stanca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am să vă vorbesc în numele iniţiatorilor şi, având în vedere faptul că cei mai mulţi dintre iniţiatori sunt membri ai P.N.Ţ.C.D., voi vorbi şi în numele grupului parlamentar.

Înainte, însă, de a face o expunere de motive referitor la această iniţiativă, cu tot respectul v-aş atrage atenţia asupra unui lucru extrem de important.

Dacă ne-am lua după titlul acestei iniţiative, s-ar putea înţelege că se doreşte a se aduce unele reparaţii, unei anumite categorii care nu a fost în atenţia Parlamentului României până acum, şi anume, a celor care au făcut parte din rezistenţa armată anticomunistă. Deci, s-ar putea induce impresia că dorim doar acordarea unor reparaţii, unor drepturi.

Dacă, însă ne aplecăm mai atent asupra acestei iniţiative, asupra esenţei ei, vom observa că pentru prima dată, printr-un proiect de lege, Parlamentul României are posibilitatea să recunoască că a existat o puternică rezistenţă împotriva comunismului şi că ea a îmbrăcat în anumite momente şi în anumite locuri şi această formă de rezistenţă armată. Este un prilej de a recupera istoria, adevărul şi de a recunoaşte demnitatea acestei lupte.

Prin urmare, prin acest proiect de lege se recunoaşte rezistenţa armată anticomunistă, ca făcând parte din lupta poporului român pentru demnitatea şi pentru apărarea suveranităţii sale.

Şi acum câteva motive pentru susţinerea acestei iniţiative. Ocuparea României de către armata sovietică, urmată de impunerea regimului comunist, a marcat începutul unei perioade de mari dificultăţi şi nenumărate suferinţe pentru poporul român; autorităţile comuniste, dirijate de consilierii sovietici, au pus în aplicare metodele tipice de guvernare ale sistemului stalinist, caracterizat prin intimidare, teroare fizică şi morală, exterminarea opozanţilor, asasinatul politic.

Lungul şi dramaticul şir al violenţelor şi crimelor comise de autorităţile comuniste nu a putut împiedica desfăşurarea unor forme deschise de rezistenţă împotriva ocupanţilor sovietici şi a regimului totalitar din România. În această rezistenţă, lupta armată ocupă un loc aparte şi este unică în felul ei în întreg lagărul comunist.

Încă de la sfârşitul anului 1944, un grup de generali şi ofiţeri superiori, în frunte cu Aurel Aldea, Constantin Eftimiu, Horia Măcelariu şi alţii au pus bazele comandamentului central al mişcării naţionale de rezistenţă, care îşi va extinde ramificaţiile în toate regiunile ţării, beneficiind de concursul populaţiei.

Pornită iniţial ca o acţiune militară, îndreptată numai împotriva trupelor sovietice de ocupaţie, mişcarea naţională s-a orientat rapid şi împotriva autorităţilor comuniste, impuse la conducerea ţării.

Timp de mai bine de un deceniu grupuri înarmate de luptători anticomunişti au acţionat în Munţii Făgăraşului, Banatului, Bucovinei, în Apuseni, Deltă, Dobrogea etc.

Mulţi dintre luptători au fost ucişi în confruntările inegale cu forţele de represiune, au fost executaţi după arestare sau au fost exterminaţi în temniţele comuniste.

Problema în discuţie impune câteva consideraţii generale.

1. România a fost singura ţară est-europeană, controlată şi dominată de U.R.S.S., unde s-a desfăşurat o rezistenţă armată anticomunistă, activă, organizată, extinsă în aproape toate regiunile ţării.

2. Prin obiectivele propuse, lupta împotriva ocupaţiei străine şi înlăturarea sistemului politic totalitar, mişcarea de rezistenţă armată se înscrie în tradiţia istoriei naţionale româneşti de apărare a independenţei şi suveranităţii ţării, de apărare şi păstrare a instituţiilor şi a valorilor democratice.

3. Orientarea antisovietică şi anticomunistă a mişcării a determinat participarea la luptă armată şi la susţinerea ei a unui mare număr de oameni din cele mai diferite categorii sociale, profesionale sau orientări politice, ofiţeri şi militari distinşi cu înalte ordine şi medalii pe front, muncitori, elevi, studenţi, intelectuali, foarte numeroşi ţărani. Toţi aceştia au fost uniţi printr-o singură convingere: eliberarea ţării de sub ocupaţia bolşevică şi reinstaurarea instituţiilor democratice.

4. Formele de acţiune ale luptătorilor anticomunişti din munţi, în pofida propagandei comuniste denigratoare, se integrează total în mişcarea patriotică şi democratică românească, ceea ce explică largul sprijin din partea locuitorilor şi lunga perioadă de timp în care s-a putut desfăşura.

Toate acţiunile lor au fost îndreptate numai împotriva forţelor de ocupaţie, a instituţiilor şi organelor care apărau şi întruchipau regimul comunist-organele de partid, organele de securitate şi de miliţie, colaboratorii şi informatorii acestora. Sub nici o formă nu au urmărit lezarea intereselor sau pereclitarea vieţii altor persoane.

Împotriva luptătorilor din rezistenţa armată şi a sprijinitorilor acestora, organele de represiune au acţionat cu o urmă nemaiîntâlnită. Sute din aceştia au fost ucişi în luptă, mulţi au fost executaţi cu sau fără sentinţă judecătorească. Cei mai mulţi dintre cei prinşi au fost supuşi celor mai groaznice torturi. Mii de cetăţeni care i-au ajutat, într-un fel sau altul, au fost condamnaţi la ani grei de închisoare, averile le-au fost confiscate.

Trebuie reţinut faptul că familiile luptătorilor din rezistenţa armată au fost supuse unei terori permanente, părinţii şi soţiile acestora au fost daţi afară din serviciu, li s-au confiscat toate bunurile, lăsându-i cu copii mici fără mijloace de subzistenţă.

În concluzie, pentru aşezarea rezistenţei armate anticomuniste la locul ce i se cuvine, în stima poporului român, şi pentru a suplini lipsurile Decretului-Lege nr. 118/1990 şi a Legii nr. 44/1994, care nu oferă o reparaţie morală şi materială corespunzătoare pentru categoria la care ne referim, am elaborat acest proiect de lege pe care îl supunem dezbaterii şi aprobării Parlamentului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Alt grup parlamentar?

Voci din sală:

Cvorumul?

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem şi secretar. Dacă cvorumul este invocat de un lider de grup, trecem la verificare.

Titlul legii.

Supun votului varianta din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 2 abţineri, 2 voturi împotrivă şi majoritate pentru, titlul a trecut.

Articolul 1.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi.

Abţineri? 3 abţineri.

Textul a trecut.

Articolul 2.

Aţi dorit să interveniţi?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule preşedinte,

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare am rugămintea să verificaţi cvorumul, pentru că am impresia că nu suntem în cvorum.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc. Acum îl verificăm.

Domnule secretar,

Vă rog număraţi, şi dacă la numărătoare nu iese, aduceţi lista!

Prezenţa, vă rog. 138 - cvorumul de lucru.

Apel nominal.

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnul Vasile Lupu:

O clipă, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vă rog, ocupaţi-vă locurile în bănci. Reamintesc Grupului parlamentar al P.N.Ţ.C.D. că se dezbate o iniţitivă ţărănistă şi rog deputaţii ţărănişti să-şi ocupe locurile în bănci.

Continuaţi apelul.

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, opriţi, vă rog, apelul; mergem mai departe cu votul. În acest moment suntem în cvorum. Vă rog nu părăsiţi sala, pentru că îi vom consemna pe cei care pleacă din sală.

Articolul 2. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Varianta din raport.

Domnul Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Comisia a reformulat textul, incluzând în partea finală a lui sintagma "săvârşită conştient şi voluntar".

Dacă se dă citire textului de până la această sintagmă, devine hilară această completare şi absolut inutilă, cu nimic justificată. Cum adică? Cineva s-a angajat în această luptă anticomunistă cu arma, şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist, inconştient şi involuntar.

Vă rog să eliminaţi textul, această sintagmă de la sfârşit.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Alte păreri?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi iniţiatori,

Acum observ, şi îmi pare rău că nu am observat în timp util, că la acest articol, Consiliul Legislativ are un anumit punct de vedere privind o anumită sensibilitate politică, conform Tratatului de pace de la Paris şi respectiv unui viitor tratat de pace cu Rusia.

În contextul exprimat de mine, şi mai ales de Consiliul Legislativ, dacă mai este timp de reflecţie sau vă însuşiţi art. 2 aşa cum l-a propus Comisia pentru muncă şi protecţie socială? Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Alte comentarii?

Stimaţi colegi,

Eu nu vreau să abuzez de poziţia mea la prezidiu dar, într-adevăr, cred că sintagma "săvârşită conştient şi voluntar" nu pică deloc bine.

Domnule Lepşa, doriţi să interveniţi din partea iniţiatorilor?

Domnul Victor Sorin Lepşa:

Domnule preşedinte,

Noi suntem de acord să fie eliminate ultimile patru cuvinte "săvârşită conştient şi nvoluntar" să rămână textul, să se încheie: "până după 6 martie 1945", pentru că, într-adevăr, aşa este prins, cum s-a votat anterior în titlu.

Domnul Vasile Lupu:

Ca atare, supun votului dumneavoastră mai întâi propunerea de eliminare a sintagmei "săvârşită conştient şi voluntar".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 3, varianta din raport.

Deci, ce a propus domnul Naidin. Articolul 2, în forma în care a rămas.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 3.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 4, varianta din raport.

Domnul Gaspar.

Vă rog nu părăsiţi sala şi păstraţi ordinea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art. 4, la litera b) textul are următoarea redactare: "Beneficiază de prevederile prezentei legi persoanele care au ocrotit, adăpostit sau sprijinit pe luptători, îngrijindu-i sau aprovizionându-i cu alimente, îmbrăcăminte, armament sau muniţie şi care au suferit prejudicii".

Uitându-mă în "Dicţionarul explicativ al limbii române", "a ocroti" are următorul înţeles: "a lua sub paza sa, a apăra, a proteja, a ajuta, a sprijini". Deci, cred că trebuie eliminată sintagma de aici "care au ocrotit" şi lăsate numai celelalte, pentru că în ocrotit se înglobează tot ceea ce urmează în partea a doua a textului.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Fie-mi îngăduit, mai degrabă păstrăm "adăpostit, sprijinit" şi aşa mai departe pentru că nu toţi cei care interpretează stau şi cu dicţionarul în mână.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, nu, nu! Să scoatem "ocrotit".

Domnul Vasile Lupu:

Să scoatem "ocrotit"!

Domnul Acsinte Gaspar:

Aceasta vă propun. Să eliminăm formularea "care au ocrotit". Să spunem "...care au adăpostit sau sprijinit...", pentru că v-am spus care este sensul cuvântului "ocrotit".

Domnul Vasile Lupu:

Obiecţiuni? Nu sunt.

Propun eliminarea cuvântului "ocrotit".

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Domnule Dejeu, aveţi alte obiecţiuni?

Domnul Gavril Dejeu:

Comisia a adăugat în partea finală a textului condiţionarea aplicării lui, deci la litera b), de faptul de a fi suferit prejudicii.

Mai întâi că textul este nelimpede, neclar. Ce fel de prejudicii? Morale, materiale, de alt ordin?

Domnul Vasile Lupu:

Dacă am spus "prejudicii", le-am cuprins pe toate.

Domnul Gavril Dejeu:

Dar dincolo de neclaritatea textului, a condiţiona aplicarea lui de faptul de a fi suferit prejudicii este ilogic. Pentru că cineva care a adăpostit sau a sprijinit în orice altă formă mişcarea de rezistenţă, s-a expus pericolului, chiar dacă nu a fost descoperit. Au suferit prejudicii, eventual, cei care au fost descoperiţi, şi ei intră, probabil, în categoria luptătorilor propriu-zişi.

Prin urmare, trebuie să le recunoaştem aceste valenţe şi calităţi şi celor care efectiv au contribuit la mişcare, prin intermediul prevăzut de litera b), chiar dacă n-au suferit prejudicii.

Vă rog să se elimine sintagma "şi care au suferit prejudicii".

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că, în principiu, toate amendamentele care au fost aduse în comisie, ca de altfel şi acesta, la care s-a referit domnul Dejeu, au plecat de la un punct de vedere al Ministierului Muncii şi Protecţiei Sociale, prezent la dezbateri prin, am impresia, chiar colegii noştri care sunt astăzi în sală.

Deci vreau să vă spun că fără anumite circumstanţieri, legate de prejudiciu, de existenţa unui prejudiciu, numărul celor care pot beneficia de avantajele, de facilităţile prevăzute de lege, poate să fie exagerat de mare. Vreau să vă spun că acesta a fost şi punctul de vedere al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi, în acest sens, costurile pentru aplicarea acestei legi ar fi foarte mari.

De fapt, pentru conformitate cu punctul de vedere al comisiei, vreau să vă spun că acesta a fost şi punctul de vedere al iniţiatorilor, având în vedere şi anumite experienţe, cu anumite facilităţi ale atâtor categorii sociale, care, după 1989, pe bună dreptate, au solicitat astfel de facilităţi, datorită unor necircumstanţieri de condiţionări foarte clare, au umflat foarte mult numărul beneficiarilor.

Deci, ca urmare, eu vă rog să păstraţi textul care este inclus în raport. Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Comisia?

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu pot decât să susţin punctul de vedere exprimat anterior de colegul Marian Sârbu şi să vă spun că, plecând, evident, de la ideea că raportul comisiei nu este unul perfect, ci perfectibil şi de aceea discutăm, aici, în plen, trebuie să recunoaştem (şi, în mod sigur, inclusiv iniţiatorii şi reprezentanţii Ministerului Muncii vor recunoaşte) că varianta propusă dumneavoastră de către comisie este una care va încerca să elimine o serie de imperfecţiuni din alte legi: mă refer, în principal, la Decretul-lege nr. 118, care a oferit posibilitatea foarte multor persoane, care nu aveau, în mod normal, capacitatea de a beneficia de prevederile acestei legi, deci să eliminăm prin formulări foarte precise posibilitatea ca oameni care nu ar trebui să beneficieze să se încadreze în această lege.

Mai mult decât atât, fac observaţia tocmai pentru că, prin intervenţiile mai multor colegi, m-aţi determinat să o fac: dacă aţi urmărit cu atenţie şi expunerea de motive şi punctul de vedere al Guvernului, trebuie să vă spun că am apreciat la modul cel mai serios faptul că membrii comisiei, tocmai prin introducerea acestor restricţii în textul legii respective, au trecut cu vederea faptul că legea nu se referea la numărul beneficiarilor şi nici la consecinţele financiare – mă refer la consecinţele asupra bugetului ale acestei legi, nici Guvernul nu a venit cu un punct de vedere pe această temă, dar tocmai pentru că, pe fond, membrii comisiei au fost de acord cu punctul de vedere exprimat de către iniţiatori, am găsit, zicem noi, o formulă acoperitoare, corectă, care a dat precizie şi claritate legii şi pe care vă rugăm să o susţineţi.

Deci, domnule preşedinte, comisia îşi menţine punctul de vedere, acela de a discuta şi de a vota textul propus de ea.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, domnul Gavril Dejeu a propus eliminarea sintagmei: "care au suferit prejudicii." Prejudiciile morale, mai ales după o trecere a timpului, sunt greu de definit: teroarea, teama sub care a trăit o familie poate fi prejudiciu moral? Dacă am compara cu situaţia unora dintre revoluţionarii brevetaţi, care, nu numai că nu au sferit prejudicii, dar au fost şi avansaţi, după ce au participat cum au participat la revoluţie. Pentru egalitate de tratament, poate veţi lua prin vot decizia corespunzătoare.

Domnule Dejeu, mai doriţi să interveniţi?

Domnul Gavril Dejeu:

Da.

Chiar dacă ar rămâne textul comisiei, trebuie limpezit ce fel de prejudicii, se referă numai la prejudicii materiale? Vreau să spun că legea are un caracter reparatoriu în primul rând în domeniul moral. Luptătorii din rezistenţa anticomunistă nu au fost recompensaţi de societatea românească nici până în ziua de astăzi, abia acum este această iniţiativă, iar faptele lor s-au petrecut cu peste 50 de ani în urmă! Prin urmare, reparaţia fiind de ordin moral, întreb: la ce fel de prejudicii se referă textul?

Şi vreau să vă spun următorul lucru, dacă îl recompensăm pe un luptător în rezistenţă cu arma în mână, care făcea plimbări pe cărările Munţilor Făgăraş – şi pe bună dreptate îl recompensăm, nu îl recompensăm şi pe cel care îl adăpostea în cursul iernii sau în cursul nopţii şi îi asigura supravieţuirea timp de ani de zile, cu sacrificiul propriei sale securităţi şi vieţi? Adică, fapta acestuia nu merită să fie luată în discuţie şi recompensată, decât dacă învederează un prejudiciu? Şi ce fel de prejudiciu?

Iată o problemă peste care cred că nu se poate trece şi comisia, punând această condiţie, a restricţionat de o manieră, după părerea mea, inadmisibilă textul, nedreptăţindu-i pe acei care, deşi nu au pus mâna pe armă, şi-au expus viaţa, libertatea şi pe ei şi familiile lor, prestând nişte acţiuni extraordinare! Pentru acei care au trăit şi au ştiut ce înseamnă adăpostirea unui luptător în rezistenţă în timp de iarnă sau, chiar în decursul anilor, se va şti că acţiunea, fapta celor care au făcut aceste gesturi de adăpostire şi de ajutorare, prin alimente ş.a.m.d., trebuie neapărat recompensată şi este nedrept şi necinstit să se treacă peste ea.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Stimaţi colegi,

Nu pot să fiu de acord cu argumentele pe care domnul Dejeu le-a adus aici, în primul rând, pentru faptul că acolo unde legea nu distinge, nu distingem nici noi. Aşa cum scrie în text, ne referim la "prejudiciu", fără să circumstanţiem dacă este vorba de un prejudiciu moral, material ş.a.m.d. Deci, am avut în vedere faptul că orice tip de prejudiciu poate fi avut în calcul, pentru a defini calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă.

Şi, dacă vă uitaţi la art. 5, de aici rezultă foarte clar că circumstanţierea este intuitu personae: "Calitatea de luptător în rezistenţa armată anticomunistă, ca şi cea de victimă a represiunii comuniste, definită la art. 3, respectiv, art. 4 se stabilesc de către Comisia centrală a luptătorilor din rezistenţa armată, pe baza: sentinţelor judecătoreşti, procesele verbale privind pe cei ucişi în luptă, în anchete sau închisori precum şi a altor acte şi ordine emise de organele de represiune sau prin orice alte mijloace de probă admise de legile în vigoare."

Deci, după opinia mea, este extrem de precis, extrem de corect şi vă rog să menţineţi textul aşa cum este.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Sârbu.

Iniţiatorul?

Domnul Sorin Victor Lepşa:

Din punctul nostru de vedere, putem să susţinem şi ceea cea a solicitat domnul Dejeu, pentru simplul motiv că, în ceea ce aţi enumerat, chiar şi mărturia a 2-3 vecini poate să constituie o bază legală, că, într-adevăr, au fost adăpostiţi şi ocrotiţi cei care au fost în munţi. Nu trebuie neapărat să fi ajuns să fie împuşcat...

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Trebuia să dovedeastă un prejudiciu! Dacă nu a suferit nici un prejudiciu...

Domnul Sorin Victor Lepşa:

Se poate ca, prin mărturia vecinilor, prin mărturia celor care cunoşteau acest lucru, să fie stabilit.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Cristea şi la vot! De asemenea, şi preşedintele comisiei.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte,

Cred că discuţia este superfluă. Ori o începem de la capăt. Pentru că art. 4 spune aşa: "...beneficiază de prevederile prezentei..., fiind considerate victime." Deci, acesta este debutul de text, după care continuă enumerarea. Dacă nu am suferit nici un fel de prejdiciu, nu pot fi considerat victimă, eu numai am participat. Art. 5 vine şi adaugă la art. 4, este un articol complementar: calitatea în sine, indiferent dacă au fost prejudiciaţi sau au suferit. Şi, dacă nu au suferit, o stabileşte această comisie, tocmai prin formularea: "indiferent de orice alte probe admise ca atare."

Prin urmare, finalul art. 5 este, de fapt, o completare la ceea ce înseamnă art. 4, în cele 2 subarticole care definesc "victimele". Şi, atunci, trebuie să rămână: "Cei care au suferit prejudicii", pentru că, altfel, intrăm în conflict foarte grav cu ceea ce înseamnă definirea "victimei". O victimă, fără să fi suferit nici un fel de prejudiciu, nu mai este victimă.

Aşadar, şi cu aceasta am încheiat, cele două articole sunt complimentare şi acoperă integral tot ceea ce se vrea aici.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Să trecem la vot, cât mai are cine vota...

Supun votului dumneavoastră, mai întâi, eliminarea sintagmei: "care au suferit prejudicii".

Cine este pentru? Număraţi, vă rog! Stimaţi colegi, vă rog, exprimaţi-vă clar votul!

Domnul Marian Sârbu (din sală):

S-au numărat, domnule preşedinte!

Domnul Vasile Lupu:

25 pentru, insuficiente.

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Era greu să spuneţi de la început treaba asta?

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Este o ruşine!

Domnul Vasile Lupu:

Mergem mai departe, supunem la vot textul aşa cum a fost formulat de comisie.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Text votat.

Art. 5, varianta comisiei. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 6, varianta comisiei. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 7, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cu art. 7, am început şi un nou capitol, intitulat: "Drepturile luptătorilor din rezistenţa armată anticomunistă." Supun votului dumneavoastră titlul capitolului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 8, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 9, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 10, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 11. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 12, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Următorul capitol: "Organizarea şi funcţionarea Comisiei centrale a luptătorilor din rezistenţa armată anticomunistă."

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 13, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 14, al iniţiatorului, în varianta comisiei se propune eliminarea. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 15, varianta comisiei, care devine art. 14.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 19 din raport, care se propune să devină art. 15.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Pct. 20, se propune eliminarea. Dumitru Buzatu, autor. Aceasta este şi varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 16. Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Este o noutate să aflu, la art. 16, că aceste norme, aprobate prin hotărâre de Guvern vor fi publicate "cu titlu gratuit." Această sintagmă: "cu titlu gratuit", indiscutabil că trebuie eliminată. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

De acord şi comisia. Sau vreţi să scriem: "cu titlu oneros..."

Propun această eliminare şi o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 16, modificat, în varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Legea, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Textul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor.