Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule senator.

Din partea distinşilor parlamentari, cine doreşte să ia cuvântul?

Domnul Dănuţ Saulea din partea PRM.

Domnul Dănuţ Saulea:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Partidul România Mare şi-a exprimat de la bun început clar şi neechivoc acordul privind participarea ţării noastre alături de toate forţele democratice la acţiunea de combatere a terorismului internaţional, prin toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Partidul România Mare a votat împreună cu toate partidele parlamentare de la putere şi din opoziţie trimiterea în Afganistan a unui efectiv de circa 100 militari români pentru a participa la acţiuni de menţinere a ordinii şi sprijin umanitar.

Partidul nostru este pe deplin conştient de importanţa unor asemenea misiuni şi a apreciat prezenţa miliarilor români în rândul coaliţiei internaţionale, ca o expresie a voinţei poporului român de a se integra în structurile europene şi euro-atlantice, de a-şi reconfirma dorinţa de pace şi securitate în întreaga lume.

Ca o dovadă a celor de mai sus este şi prezenţa a aproape 1000 de militari români la operaţiunile în sprijinul păcii în zone ca Bosnia, Herţegovina, Kosovo, Kuweit, Etiopia, Georgia, Macedonia şi Afganistan.

Din nefericire, aşa după cum se cunoaşte, până în prezent, din rândul miliarilor români participanţi la asemenea misiuni s-au înregistrat şi 7 morţi: 4 în Angola, 2 în Bosnia, 1 în Kosovo, precum şi îmbolnăviri specifice îndeplinirii misiunilor încredinţate.

Astăzi, preşedintele României cere Parlamentului să aprobe suplimentarea cu circa 500 de militari a forţei româneşti deja dislocate în Afganistan.

Am reţinut din mesajul domniei sale că principala misiune a acestei forţe o reprezintă "eradicarea terorismului", ceea ce contravine ideii de participare la misiuni de pază, control în zone sensibile şi sprijin umanitar.

Din câte înţelegem în acest mesaj, aceasta înseamnă implicarea efectivă a militarilor români în războiul civil din această ţară, inclusiv situarea României de o parte a unora din forţele interne aflate în conflict.

Urmărind evoluţia de până acum a situaţiei interne din Afganistan se poate observa, pe de o parte, o tendinţă de conciliere între diverse forţe politice şi tribale, iar pe de alta, de regrupare şi reorganizare a forţelor Al Qaida, fapt ce a condus la înregistrarea de pierderi umane şi materiale importante, inclusiv în rândul coaliţiei internaţionale.

De remarcat, în acelaşi timp, este şi faptul că prezenţa forţelor militare internaţionale nu a reuşit pacificarea acestei ţări, nici diminuarea potenţialului terorist în această zonă.

Partidul România Mare doreşte să readucă în atenţie necesitarea întrebuinţării dialogului, indiferent de gravitatea problemelor aflate în dispută.

În acest sens, este de reţinut faptul că o serie de factori politici importanţi din Afganistan au conştientizat că este imposibilă realizarea păcii, prin excluderea totală de la discuţii a reprezentanţilor talibani. Evident, şi noi excludem posibilitatea ca forţele teroriste dovedite să fie parteneri de dialog.

Partidul România Mare nu are certitudinea că implicarea în continuare a forţelor armate străine în confruntarea internă propriu-zisă, aşa cum s-a întâmplat până în prezent, are şansa de reuşită, în sensul stingerii definitive a conflictului.

În afara celor menţionate mai sus, Partidul România Mare consideră că, pentru a-şi da votul în deplină cunoştinţă de cauză, ar fi fost necesar ca solicitarea preşedintelui să fie susţinută de o serie de informaţii minime privind situaţia politico-militară din zona de operaţii, rezultatele acţiunii forţelor militare româneşti aflate acolo, evaluarea factorilor risc, date privind asigurarea multilaterală a acţiunilor, cercetare, protecţia informaţiilor, informatica, asistenţa medicală etc., precum şi costurile şi sursele interne de finanţare.

În plus, Parlamentul României nu a fost informat asupra rezultatelor negocierilor cu partenerul american a Acordului de sprijin privind achiziţiile şi aranjamentele de servicii reciproce.

Analizând cu toată seriozitatea şi răspunderea mesajul prezidenţial, Partidul România Mare îşi exprimă nedumerirea privind confuziile pe care acesta le conţine şi, mai ales, cele legate de folosirea forţelor armate în acţiuni nespecifice: de pază, control, sprijin, neutralizare.

Din regulamentele şi practicile militare ale armatelor moderne în vigoare reiese clar că astfel de misiuni nu sunt de competenţa armatei, ne punem serios întrebarea despre ce fel de sprijin umanitar poate fi vorba la nişte forţe militare înzestrate cu tancuri, transportoare blindate, echipamente şi mijloace de ducere a războiului modern, care cu certitudine se vor afla sau vor coopera cu batalionul nostru.

Partidul România Mare consideră că, înaintea pronunţării votului privind solicitarea preşedintelui, ar fi necesar să se clarifice toate aspectele menţionate mai sus şi să se organizeze chiar o comisie parlamentară care să se deplaseze la faţa locului pentru a se informa direct asupra realităţilor din zona de operaţii.

În final, Partidul România Mare mai solicită o lămurire. Este ştiut că obiectivul major al politicii noastre externe îl constituie aderarea la NATO, din câte cunoaştem, la operaţiunile din Afganistan nu participă toţi membrii NATO; de asemenea, ultima solicitare adresată României nu provine de la Comandamentul Forţelor NATO, ci din partea S.U.A., după cum afirmă Preşedintele României. Se specifică, oare, în această cerere, că suplimentarea contingentului românesc din Afganistan este o precondiţie pentru acceptarea României în NATO? Are preşedintele ţării convingerea că prin trimiterea militarilor români la moarte sigură se vor îndupleca Statele Unite ale Americii să ne admită în NATO?

De aceea, propunem Parlamentului amânara votului până primirea răspunsului şi clarificarea celor solicitate. Am onoarea să vă salut! (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Boiangiu.

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Cred că, într-adevăr, continuând această acţiune a noastră de sprijinire a forţelor democratice, facem un lucru extraordinar pentru România. Rândul trecut, în calitatea mea de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, am felicitat Ministerul Apărării Naţionale, am felicitat toţi factorii de răspundere din Ministerul Afacerilor Externe pentru continuitatea de care au dat dovadă şi dau dovadă în apărarea acestor principii ale României, care au fost dintotdeauna şi când nu le-am apărat, nu a fost din vina noastră. Iată că se continuă această acţiune şi, din nou, de la această tribună, felicit pe cei responsabili - Executivul, care a luat această măsură.

Eu cred că a continua această linie este a ne face datoria, acolo unde am fost înainte: din Golf, din Angola, din Etiopia, din Bosnia, din Albania - unde cel care vă vorbeşte a însoţit trupele române - Batalionul de la Craiova, care, şi astăzi, am înţeles că ne face cinstea să ne reprezinte în Afganistan, deosebit de bine pregătit. Împreună cu domnul general Forlani, atunci, am trecut în revistă acest batalion, completat, bineînţeles, cu restul trupelor din Bucureşti - pentru că erau jumătate de la Craiova: 200 de militari - şi pot să spun că am fost mândri cu toţii de ei.

Ar trebui să mai facem, însă, noi, ceva, parlamentarii. Ceea ce am făcut în legislatura trecută, şi anume să mergem şi noi alături de aceşti militari, să vedem ce pericole îi pasc, pentru că nu numai ei sunt responsabili pentru prestigiul acestei ţări, ci suntem responsabili şi noi, cei care votăm, ca ei să fie acolo. Rândul trecut, în legislatura trecută, am făcut acest lucru şi cer ca dumneavoastră să aprobaţi să fim şi noi acolo, alături de ei, pentru a vedea, repet, ce pericole îi pasc.

Iacătă că, nu numai ca deputat independent vorbesc aici, ci vorbesc şi ca vicepreşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (vociferări, proteste), care a făcut asta atunci. Dumneavoastră trebuie să continuaţi acum...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg!

Domnul Cornel Boiangiu:

...să faceţi acelaşi lucru. Să fim alături de tinerii aceştia care ne reprezintă! Vă mulţumesc. (Proteste, vociferări.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sorin Frunzăverde, din partea Partidului Democrat, şi apoi doamna senator Norica Nicolai, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ni se solicită din partea preşedintelui aprobarea participării ţării noastre cu un efectiv de circa 500 de militari în Afganistan. Este pentru prima dată când se vorbeşte de misiuni de "neutralizare" a forţelor talibane, pe care le vor avea de îndeplinit militarii români, alături de militari din ţările membre NATO, organizaţie în care sperăm şi noi să intrăm în noiembrie anul acesta.

Asemenea misiuni presupun, însă, un proces de dotare, înzestrare şi instruire mult mai serios realizat decât până acum. O asemenea misiune presupune cheltuieli mult mai mari pentru Ministerul Apărării Naţionale, cheltuieli ce nu pot fi expediate prin remarca: "Din bugetul actual al Ministerului Apărării Naţionale", un buget, oricum, insuficient pentru nevoile armatei în acest an.

Sigur, astăzi, deputaţii şi senatorii Partidului Democrat vor vota pentru participarea acestui nou contingent în Afganistan, aşa cum am făcut-o de fiecare dată, pentru că înţelegem demersul României pentru integrarea în NATO, cel mai important moment al politicii externe în 2002. Credem însă că atunci când trimitem în Afganistan încă un contingent, mult mai mare, în condiţiile complicate, atât din punct de vedere politic şi militar, neexplicate suficient, rămâne de datoria Guvernului şi a Ministerului Apărării Naţionale să se implice mult mai mult în pregătirea acestor militari, să realizeze acele demersuri politice, pentru ca riscurile pe care acest contingent şi le va asuma să fie cât mai mici, atât politic, cât şi militar.

Credem că aceste responsabilităţi nu trebuie evitate, trebuie asumate din plin de decidenţii guvernamentali. În acest context vom vota pentru plecarea celor circa 500 de militari în Afganistan. (Aplauze ale parlamentarilor PD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Fără îndoială, Partidul Naţional Liberal va susţine acest demers, care este un demers de responsabilitate a Preşedintelui României şi a Parlamentului României cu privire la politica externă a acestei ţări, cu privire la continuitatea mesajului de asigurare a păcii în lume. Şi Afganistanul este un câmp de bătălie, în care trebuie asigurată pacea şi, fără îndoială, trupele româneşti vor dovedi că sunt vizibile şi capabile să asigure acest demers.

Dorim, însă, ca Ministerul Apărării Naţionale, Guvernul să precizeze şi să-şi asume responsabilitatea faţă de securitatea militarilor români în Afganistan, pentru că responsabilitatea guvernamentală în acest sens nu încetează în limitele graniţelor României, ci, dimpotrivă, trebuie accentuată în afara graniţelor României, datorită importanţei acestei misiuni. În acest context, dacă domnul ministru al apărării naţionale doreşte să precizeze maniera în care a asigurat logistic trupele care vor participa în Afganistan, în acest moment, în faţa Parlamentului, dacă are posibilitatea, să o facă (şi sper că există această posibilitate, pentru că este o chestiune pe care nu o putem expedia sumar, printr-o hotărâre de Guvern). Dacă nu, domnia sa trebuie să se prezinte în faţa Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în care să precizeze şi să detalizeze aceste aspecte.

Acestea fiind spuse, dorim să subliniem că vom vota această scrisoare a Preşedintelui României. (Aplauze ale parlamentarilor PNL.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul preşedinte al Comisiei pentru apărare, domnul deputat Răzvan Ionescu.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

După cum aţi remarcat în raportul comun, în cadrul dezbaterilor celor două comisii s-a avut în vedere faptul că statele democratice ale lumii au constituit Coaliţia internaţională de combatere a terorismului şi au declanşat această operaţie sub conducerea Statelor Unite ale Americii. Vreau să menţionez că în timpul dezbaterilor de la comisie au fost prezentate într-un mod extrem de transparent, de fidel şi de corect realitatea reformei şi nivelul restructurării din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, costurile pe care acest minister le suportă (şi vorbesc aici de costurile neprevăzute, întrucât în bugetul anului trecut noi nu am discutat toate aceste lucruri la care astăzi ne referim). Şi cred că exemplele şi detaliile pe care colegii noştri de la Ministerul Apărării Naţionale ni le-au dat sunt în măsură, astăzi, să ne convingă că trebuie să votăm acest raport.

Cred că aţi sesizat că în ultimul timp a început o dezbatere extrem de interesantă şi, aş spune, foarte efervescentă, legată de şansele unora sau altora dintre candidaţi. Dacă până acum era competiţia dintre ţările candidate, în ultimul timp, această competiţie a căpătat şi o altă dimensiune: aceea dintre ţările care sunt deja membre în NATO şi a ţărilor care sunt candidate.

De ce? Pentru că politica Alianţei s-a schimbat foarte mult. Alianţa are nevoie de furnizori de securitate, nu de consumatori de securitate.

Nu demostrăm astăzi decât - printr-un vot pozitiv evident - că România este un furnizor de securitate în zonă, că România înseamnă pentru Balcani nu numai o oază de stabilitate politică, dar şi militară, că alături de Bulgaria, de Grecia şi Turcia, România înseamnă un pod peste două continente.

Vrau să vă spun, stimaţi colegi, că participarea noastră în Afganistan, o zonă a lumii unde România nu are nici un fel de interese, nici măcar economice, înseamnă, din punctul nostru de vedere, o recunoaştere a ţărilor membre NATO, a Statelor Unite, o recunoaştere a capabilităţilor noastre militare, o recunoaştere a capacităţii noastre politice, o recunoaştere care se va concretiza, din punctul meu de vedere, într-o acceptare a României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

De aceea, stimaţi colegi, cred că nu este numai o responsabilitate a actualului Guvern, nu este numai o responsabilitate a ministrului apărării naţionale şi a altor miniştri, cred că astăzi trebuie să dăm un vot responsabil al clasei politice, pentru ca acei soldaţi pe care îi trimitem în afara ţării să apere drepturile fundamentale ale democraţiei, ei reprezintă această ţară, reprezintă Guvernul Adrian Năstase, reprezintă România. Şi, de aceea, cred că acest vot trebuie dat de Parlamentul României, de clasa politică în unanimitate. Mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Dau cuvântul, atunci, domnului ministru Mircea Paşcu, pentru a răspunde problemelor care s-au ridicat. Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Ioan Mircea Paşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să încep prin a mulţumi colegilor noştri, care, iată, astăzi, în ultima zi înainte de această scurtă vacanţă, au considerat că este de datoria lor să fie prezenţi, pentru a putea dezbate şi a vota această importantă măsură, pe care România poate să o ia. Şi vreau să salut faptul că, aşa cum au fost luările de cuvânt, ele au demonstrat ceea ce deja se ştie, că există o unitate de vederi cu privire la acest obiectiv fundamental al nostru, respectiv, integrarea noastră în NATO şi asumarea obligaţiilor care decurg în virtutea acestui gest.

Am să dau răspuns la câteva chestiuni politice, iar pentru chestiunile tehnice, domnul general Mureşan, care este locţiitorul Şefului Statului Major General, va răspunde, dând amănuntele necesare. Mi-am notat în grabă câteva chestiuni.

Vreau să spun de la bun început că trebuie să avem foarte clar care este raţiunea în virtutea căreia noi ne aflăm în faţa acestei decizii. După cum cunoaşteţi foarte bine, noi am avut o serie de aprobări date de Parlament pentru prezenţa noastră în cadrul Forţei ISAF, coordonată, deocamdată, de Marea Britanie şi ulterior, probabil, de o altă ţară NATO. Aceea este o operaţiune militară distinctă de cea la care participăm, dacă votăm astăzi.

Operaţiunea la care participăm astăzi este Operaţiunea "Enduring Freedom" şi este coordonată de Statele Unite ale Americii. Suntem prezenţi în această operaţiune pentru că, începând din seara zilei de 11 septembrie - dacă cunoaşteţi foarte bine -, România a adoptat decizia politică de a se considera un membru de facto al NATO şi membru al coaliţiei antiteroriste. Deci, noi, în momentul de faţă, indiferent dacă am fi fost sau n-am fi fost candidaţi la NATO, din moment ce ne-am declarat încă de atunci membri ai coaliţiei antiteroriste internaţionale, înseamnă că ne-am asumat responsabilităţi care presupun inclusiv o asemenea prezenţă.

A doua raţiune pentru care ne aflăm în faţa acestei decizii astăzi provine din faptul că, între măsurile care au fost adoptate atunci, imediat după 11 septembrie, a fost şi aceea de a transmite la NATO şi ţărilor NATO că forţele operaţionale pe care România le avea angajate pentru anul 2001 vor fi disponibile. În cadrul acelor forţe figurează şi acest batalion de infanterie.

Ca atare, în virtutea acestei situaţii, Statele Unite au solicitat acest batalion de infanterie, plus Compania NBC, pe care dumneavoastră aţi avut-o în discuţie când am aprobat forţele pentru ISAF. Atunci, am spus că e posibil ca ea să fie solicitată, nu a fost cazul în operaţiunea ISAF, dar este cazul în Operaţiunea "Enduring Freedom". Deci, aceasta este raţiunea pentru care ne aflăm în faţa acestei decizii astăzi.

O chestiune pe care vreau să o abordez este că, într-adevăr, noi am avut 7 morţi, la o circulaţie de circa 4 mii de oameni în operaţiunile de menţinere a păcii, care au început de la 1 august 1994 până în momentul de faţă, 7 oameni care şi-au pierdut viaţa, în principal, datorită unor accidente.

Lucrul acesta nu vrea să spună că forţele române au participat, dar n-au intrat în luptă, vrea să spună că am avut grijă, aşa cum ne solicita domnul fost ministru Frunzăverde, colegul nostru, am avut grijă de diminuarea riscurilor. Şi, în primul rând, acest lucru l-au făcut comandanţii celor care au mers cu oamenii în teatru. Au fost cel puţin două operaţiuni care au implicat un grad mare de risc: este vorba de Angola, unde băieţii noştri s-au aflat de multe ori sub foc, şi, de asemenea, Operaţiunea "Alba" din Albania şi în ambele operaţiuni lucrurile au mers foarte bine.

Pot să vă spun că băieţii de la Craiova care urmează să plece sunt conştienţi de importanţa acestei misiuni şi am discutat la nivelul conducerii ministerului să nu existe nici un fel de problemă nelămurită. Toţi oamenii de acolo să o facă în mod voluntar şi să fie cât se poate de conştienţi de toate lucrurile pe care le implică o asemenea misiune. O asemenea misiune presupune, în primul rând, activităţi militare, inclusiv, în cazul în care va fi nevoie, lupta propriu-zisă. Aţi văzut, sunt misiunile declarate: pază pentru perimetre şi altele asemenea, dar inclusiv posibilitatea de intrare în luptă.

În ceea ce priveşte situaţia internă din Afganistan, este o situaţie pe care nu avem cum să o comentăm, ea este foarte complexă, iar comunitatea internaţională se află angajată în gestionarea acestei situaţii. Că lucrurile se întâmplă într-un fel sau altul, avem mai puţin de spus noi în ceea ce priveşte această chestiune şi nu cred că astăzi, aici, trebuie să discutăm în acest context modul în care este gestionată situaţia internă din Afganistan, dacă principiile moralităţii sunt respectate sau nu. Este o situaţie de fapt, iar în virtutea obligaţiilor noastre, pe care ni le-am asumat în mod voluntar, am fost solicitaţi să facem acest gest.

O altă chestiune care este importantă este aceea a asigurării costurilor. Vedeţi că aici, lângă noi, se află colegul nostru, domnul Tănăsescu, tocmai pentru a demonstra că această evaluare s-a făcut la nivelul întregului cabinet şi cabientul este cel care este chemat să asigure fondurile respective, care vor fi puse la dispoziţie inclusiv prin modalităţi de suplimentare a bugetului apărării, aşa cum bine a sugerat domnul coleg Frunzăverde.

În ceea ce priveşte diminuarea riscurilor, aceeaşi problemă pe care a ridicat-o domnia sa, vă pot spune că avem toată intenţia să facem tot ce depinde de noi, inclusiv prin colaborare cu celelalte ţări care participă la aceste forţe, pentru a diminua riscurile la care sunt supuşi băieţii noştri. Şi în paralel cu faptul că ei trebuie să fie conştienţi la ce se angajează - şi sunt conştienţi! - credem că ne facem datoria.

Aceasta nu înseamnă că putem să prevedem în viitor. Vreau să vă mai spun o chestiune (şi, aici, colegul nostru de la Partidul România Mare a ridicat problema dacă există o legătură între succesul candidaturii noastre şi această participare). Vreau să vă spun că nu există nici un fel de garanţie în această privinţă! Deciziile vor fi luate la momentul potrivit şi nu o facem ca să obţinem nu ştiu ce avantaje din punctul acesta de vedere. Am spus că o facem pentru că singuri ne-am oferit voluntari, ca răspuns la ce s-a întâmplat pe 11 septembrie, în privinţa înscrierii noastre în frontul antiterorist.

Trebuie să privim, de asemenea, lucrurile şi prin prisma faptului că facem o serie întreagă de eforturi, în momentul de faţă, pentru a deveni membri NATO. Aici includem şi ce am făcut în timpul situaţiei din Kosovo, toate obiectivele Planului naţional de aderare, pe care îl discutăm împreună cu NATO. Toate aceste lucruri vizează materializarea candidaturii noastre într-o invitaţie şi, ulterior, într-o ratificare.

Dacă noi spunem în momentul de faţă: "Da, ştiţi, acolo unde nu sunt riscuri, suntem şi noi prezenţi, dar, acolo unde sunt riscuri, vă rugăm să nu contaţi pe noi!" vă daţi seama că o asemenea atitudine şi o asemenea poziţie va submina tot efortul nostru de a demonstra că România, dacă intră în această Alianţă, va fi un membru serios al ei, va fi un contributor la securitate şi nu un consumator de securitate.

Şi vreau să vă mai spun încă o chestiune. Întrebarea pe care ţările NATO şi-o pun faţă de toţi cei care suntem astăzi candidaţi este următoarea: "Pentru ce să moară băieţii noştri, ca să vă apere pe dumneavoastră? Vă rugăm să ne spuneţi această chestiune!" Şi răspunsul, dacă astăzi (şi împreună cu ce am votat data trecută, când a fost pentru forţa ISAF), este pozitiv, răspunsul nostru este: "Pentru că, iată, suntem în Afganistan pentru că a existat un 11 septembrie! Dacă acel 11 septembrie n-ar fi existat, mai mult ca sigur că nici noi n-am fi fost în Afganistan, după cum, probabil, că nici dumneavoastră n-aţi fi fost acolo! Dar, iată că, înainte să devenim membri, noi ne facem această datorie!" Este o chestiune şi de credibilitate, cât se poate de clară, pentru candidatura noastră şi pentru toate eforturile noastre.

De ce vrem să intrăm în NATO? Pentru că aceasta este singura modalitate de a ne asigura securitatea ţării. Şi cred că lucrurile se înlănţuie într-un mod logic.

Am să-l rog pe domnul preşedinte, acum, să îi permită domnului general Mureşan să dea răspuns la celelalte întrebări cu caracter tehnic. Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnul ministru.

Domnule general Mircea Mureşan, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Mureşan (Ministerul Apărării Naţionale.):

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am să încerc să exprim câteva elemente pentru clarificarea celor ridicate de vorbitori.

În primul rând, este de remarcat, referitor la situaţia politică din Afganistan, în încercarea de aplanare a divergenţelor pe calea dialogului, Autoritatea Interimară de la Kabul a iniţiat o serie de întâlniri, dintre care cea mai importantă a fost Reuniunea majorităţii liderilor militari locali - 165 de participanţi, din toate provinciile, la Conferinţa desfăşurată pentru stabilirea princpiilor de organizare a armatei naţionale.

O altă problemă. În această perioadă, până pe 6 iunie, sub supraveghere internaţională, vor avea loc adunările regionale, în care reprezentanţii districtuali vor desemna persoanele care vor participa la întrunirile Marelui Consiliu al Liderilor Afgani. În perioada 10-16 iunie, este planificată întrunirea Marelui Consiliu al Liderilor Afgani, iar începerea activităţii Autorităţii Afgane de Tranziţie este planificată să aibă loc pe 22 iunie 2002.

Principala sursă de instabilitate politico-socială pentru perioada următoare este reprezentată de lupta de interese, ce se va acutiza pe măsura apropierii alegerilor pentru Marele Consiliu al Liderilor Afgani.

A doua chestiune - rezultatele acţiunilor forţelor româneşti până acum. Trebuie făcută o distincţie clară, în Afganistan se desfăşoară două tipuri de operaţii: Operaţia FINGAL - este vorba de Forţa internaţională de asistenţă şi securitate a ISAF, unde România participă cu 48 de militari, constând dintr-un pluton de poliţie militară, o aeronavă C 130 şi 3 ofiţeri de stat major.

Până în prezent, plutonul de poliţie militară a executat în medie 25 de misiuni săptămânal, în principal de monitorizare a activităţii infracţionale din Kabul, escorta unor oficialităţi afgane şi ale ISAF şi controlul circulaţiei. De asemenea, a participat la peste 30 de activităţi de instruire, în cadrul Programului de pregătire a armatei naţionale şi poliţiei afgane. Activitatea plutonului de poliţie militară a fost apreciată de comandamentul Statelor Unite ale Americii, pe timpul vizitei Şefului Statului Major General din Statele Unite ale Americii.

Aeronava C 130 a executat 14 misiuni de transport în sprijinul ISAF şi umanitare, pe ruta Karaci-Kabul, un număr aproximativ egal cu media realizată de aeronavele britanice, realizând un număr de 75 de ore...

Voci din sală:

Am înţeles!

Domnul Mircea Mureşan:

Da, trec mai departe.

Evaluarea factorilor de risc. Sigur că ceea ce se planifică în Ministerul Apărării Naţionale sau în Statul Major General are la bază analiza factorilor de risc, capacităţile pe care le au unităţile pe care am decis să le trimitem şi alte elemente.

Referitor la Compania de apărare NBC, ea, deocamdată, va participa la misiuni umanitare, dar îşi îndeplineşte misiunea ei, pentru care este creată. Respectiv, descoperirea indicilor de folosire a armelor de distrugere în masă, cercetarea itinerariilor, a raioanelor şi decontaminarea radioactivă.

Cât priveşte batalionul de infanterie, în regulamentele noastre sunt prevăzute ca misiuni: paza şi apărarea unor obiective de importanţă deosebită, acţiuni de căutare şi capturare a elementelor teroriste, controlul şi menţinerea unor puncte obligatorii de trecere, patrulare în zone de responsabilitate, escorta şi protecţia unor transporturi, paza şi escorta prizonierilor. Din ultimele date pe care le avem, forţele coaliţiei antiteroriste au încheiat operaţiile militare de amploare, care au vizat lichidarea grupărilor de luptători talibani şi Al Qaida. În etapa următoare, nu se prevăd acţiuni de anvergură, ci doar acţiuni de căutare şi capturare a grupurilor izolate.

Referitor la susţinerea logistică, subunitatea este prevăzută să aibă toată tehnica necesară şi materialele pentru susţinere logistică proprie. Pe baza înţelegerilor care vor veni şi a convenţiei pe care o vom încheia pentru transfer de autoritate şi intrarea în teatru, asigurarea materială şi asigurarea multilaterală pe toate liniile, începând de la aprovizionarea cu armament, muniţie, carburanţi, lubrifianţi, asistenţă medicală etc., se face prin comandamentul brigăzii căreia i se va subordona.

Încă două probleme, dacă îmi permiteţi.

O chestiune. Batalionul nostru, în situaţia în care se va aproba participarea, va înlocui un batalion de infranterie canadian, în zona în care acesta a acţionat de 5 luni nu au fost semnalate incidente sau accidente, în Afganistan.

Referitor la asumarea riscului pierderilor, spre informarea dumneavoastră, până în prezent, din totalul misiunilor executate în cadrul Operaţiei "Enduring Freedom", forţele coaliţiei au înregistrat pierderi de personal în procentaj sub 1%, în principal datorită manevrării defectuoase a tehnicii militare, armamentului şi muniţiei. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem, în aceste condiţii, la dezbaterea hotărârii, pe texte.

La titlul hotărârii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră titlul hotărârii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

302 voturi pentru, 58 abţineri şi 2 voturi împotrivă.

La art. 1 dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun art. 1 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 304 voturi.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 59.

304 voturi pentru, 3 împotrivă şi 59 abţineri.

La art. 2 dacă aveţi comentarii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc. 304 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 59.

304 pentru, 3 împotrivă, 59 abţineri.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? 305 voturi pentru.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 58 abţineri.

Cu 305 voturi pentru, 6 împotrivă şi 58 de abţineri, Hotărârea privind participarea României la Operaţiunea "Enduring Freedom" din Afganistan a fost votată.