Parliamentary debates

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-mi permiteţi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, stimaţi invitaţi, să-l invit la cuvânt pe domnul prim-ministru desemnat Călin Popescu Tăriceanu pentru a prezenta lista Guvernului şi programul de guvernare.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. (aplauze)

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnilor lideri ai Grupurilor parlamentare,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Este o onoare pentru mine să vin în faţa dumneavoastră în calitate de prim-ministru desemnat şi să solicit Parlamentului votul de învestitură pentru Guvernul României. Echipa care se află în faţa dumneavoastră a rezultat din alegerile din noiembrie 2004. Acest scrutin nu este doar sursa noastră de legitimitate, ci şi o sursă de responsabilitate faţă de ţară.

Cu alegerile din 2004 tranziţia s-a încheiat. Începe modernizarea ţării prin integrarea în Uniunea Europeană şi reconstrucţia bunăstării. Echipa guvernamentală cu care vin astăzi în faţa Parlamentului României nu este menită doar să înlocuiască un guvern anterior şi nici alte formule anterioare. Să recunoaştem aici că fiecare a contribuit la transformările din România post-comunistă. Adesea au şi eşuat, irosind ocazii istorice şi înşelând aşteptările cetăţenilor. Acum însă ne aflăm la graniţa dintre o tranziţie controversată şi relansarea modernizării societăţii româneşti. Este un privilegiu şi un moment de responsabilitate istorică asumată de Guvernul pe care îl voi conduce.

Prin noi, România alege pe deplin valorile care au făcut Europa modernă şi prosperă, valorile liberale. Iată de ce vă propun să lăsăm la o parte calculele politice şi să ne aplecăm asupra a ceea ce ne-au spus alegerile din noiembrie 2004.

Acest scrutin a demonstrat că nu există două Românii, ci una singură. Românii sunt oameni activi, cu iniţiativă, pricepuţi, gata să-şi asume destinul lor şi al ţării. Oamenii acestei ţări nu vor să trăiască în dezbinare. Sunt români cu putere de muncă, cu încredere în forţele lor, dar care au fost nevoiţi să-şi caute mai binele în străinătate. Vom face ca ei să trăiască mai bine în ţara lor, alături de familiile lor. Sunt oameni dependenţi de stat, pensionari, categorii dezavantajate, care au nevoie de asistenţa autorităţilor şi de înţelegerea celorlalţi români.

Un element comun îi leagă pe toţi aceşti oameni. Sunt români, sunt cetăţeni ai României. Guvernul pe care îl voi conduce va fi guvernul lor, al cetăţenilor României.

Nu toţi cei care au votat au ales alianţa D.A. Mulţi au votat cu Partidul Social Democrat şi cu Partidul România Mare. Pentru Guvernul pe care îl voi conduce, opţiunea politică a cetăţenilor români nu este un criteriu de diferenţiere. Votul pe care l-au dat românii pe 28 noiembrie şi pe 12 decembrie nu-i ridică pe unii în rang în defavoarea celorlalţi. Toţi cetăţenii României vor fi reprezentaţi de Guvernul pe care îl voi conduce. Vreau ca echipa mea de guvernare să fie recunoscută public, ca fiind Guvernul României.

Al doilea element semnificativ al acestor alegeri este acela că ele au încheiat tranziţia. Guvernul pe care îl voi conduce va fi primul guvern al României de după tranziţie. Suntem de acum o ţară recunoscută pe plan internaţional. Suntem un membru activ şi respectat al NATO. Suntem o sursă de stabilitate în regiunea Balcanilor şi în sud-estul Europei şi, mai ales, suntem o ţară care are certitudinea că este inclusă în calendarul extinderii Uniunii Europene.

Pe plan intern, ieşirea din tranziţie înseamnă că guvernarea noastă nu se va face prin compromisuri de genul celor care s-au produs în timpul guvernărilor anterioare. Nu vom recurge la mineriade ca să aranjăm jocurile politice. Nu vom întreţine o economie de pradă, parazitară. Cercurile clientelare nu vor mai domina politicile publice. opoziţia nu va mai fi subminată şi tratată cu dispreţ. Presa nu va mai fi controlată financiar şi politic. Societatea civilă nu va mai fi defăimată şi slăbită.

De aceea, spun cu toată răspunderea, sunt onorat de şansa ca primul guvern post-tranziţie a României să fie condus de un prim ministru liberal. Un liberal nu tolerează ambiguităţile de genul celor enumerate mai sus. Un liberal nu alege ca ţara să meargă împiedicat, aşa cum a făcut România în tranziţie. Un liberal alege ca lucrurile să fie simple, clare şi să asigure dezvoltarea şi progresul pentru toţi cetăţenii României. Avem de recuperat decalaje istorice faţă de Europa, care pot fi depăşite numai printr-o asumare hotărâtă a valorilor liberale, iar eu îmi asum condiţia de liberal în acţiune.

Vă cer onoarea de a fi părtaşi celor trei adevăruri pe baza cărora am acţionat de când am fost desemnat ca prim-ministru. Aceste adevăruri sunt fundamentul acţiunilor politice pe care le voi întreprinde şi de azi înainte.

Primul adevăr este că ţara trebuie guvernată. Ar fi o iresponsabilitate ca din calcule politice meschine să împiedicăm sau să întârziem guvernarea ţării. Încheierea tranziţiei nu înseamnă că ţara nu mai are probleme. Dimpotrivă, pe agenda românilor stau, la loc de frunte, câteva urgenţe vitale: integraarea europeană, reconstrucţia bunăstării, modernizarea ţării. Cu aceste comandamente în minte, orice om politic responsabil nu va specula rezultatele alegerilor în defavoarea României.

Al doilea adevăr este că Guvernul pe care îl voi conduce preia o agendă critică, ale cărei principale provocări sunt corupţia, fiscalitatea împovărătoare şi sărăcia.

Corupţia endemică şi fiscalitatea împovorătoare împiedică relansarea economică şi reduc şansele românilor de a avea o viaţă prosperă. Ele sunt sursele principale ale sărăciei care care îi macină şi îi dezbină pe români.

Al treilea adevăr este că România se angajează în 2005 pentru integrarea deplină în Uniunea Europeană. De acum nu mai este vorba de negocieri şi discuţii. Este vremea modernizării structurale, de profunzime, a ţării.

Următorii 10 ani vor face ca România să renască sub forma unei ţări europene moderne, tranziţia s-a încheiat, urmează modernizarea care este legată intrinsec de Uniunea Europeană.

Echipa cu care vin în faţa dumneavoastră s-a format în jurul a două ţinte strategice: stabilitate şi deschidere, care corespund adevărurilor enunţate mai sus.

Nucleul Guvernului pe care îl voi conduce este dat de Alianţa D.A. P.N.L.-P.D. Dintre formaţiunile politice care au intrat în Parlament, Alianţa a obţinut cel mai mare număr de parlamentari. Ca atare, Alianţa a avut şansa de a avea o echipă de conducere unită şi de elită. Liderii Alianţei au colaborat şi s-au completat reciproc în toate momentele cheie ale anului electoral 2004.

Teodor Stolojan şi Traian Băsescu au pus bazele şi au lansat acest proiect politic pentru România. Traian Băsescu şi cu mine am realizat un parteneriat redutabil în perioada campaniei. Acum eu, împreună cu Emil Boc, preşedintele P.D., continuăm să lucrăm în acelaşi stil politic responsabil şi performant. Rezultatele alegerilor au impus un echilibru fragil pe scena politică. Să ne lansăm în critici şi comentarii ar însemna să irosim timpul României. De aceea, Alianţa D.A. s-a deschis către alte formaţiuni parlamentare.

Am cooptat Uniunea Democrată a Maghiarilor din România la guvernare pentru că de ani de zile această formaţiune s-a dovedit o sursă de stabilitate şi un factor de sprijin al integrării europene.

Am cooptat P.U.R. pentru că acest partid militează pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru dezvoltarea economică performantă.

Am apelat la sprijinul minorităţilor naţionale din România ca o expresie a deschiderii noastre către diversitate. Indiferent de naţionalitate, cetăţenii români sunt chemaţi să sprijine un guvern pentru modernizarea ţării.

În acelaşi timp, consider că sprijinul parlamentar nu este o casă cu uşile închise. Guvernul pe care îl voi conduce are ca misiune principală integrarea în Uniunea Europeană. Şi celelalte formaţiuni parlamentare, P.S.D. şi P.R.M. au afirmat în campania electorală sprijinul pentru acest obiectiv strategic al României. Aşa că nu voi fi deloc surprins dacă vom obţine şi susţinerea parlamentarilor acestor partide, pe pachetele de proiecte care să permită intrarea în Uniunea Europeană, ca o ţară modernă şi puternică.

Astăzi, solicităm votul de învestitură în numele unui proiect care depăşeşte ambiţiile de partid. Solicităm sprijinul colegilor de coaliţie şi vom fi onoraţi de sprijinul tuturor parlamentarilor.

De altfel, Guvernul pe care îl voi conduce va avea o relaţie constructivă cu opoziţia. Vom comunica cu P.S.D. şi cu P.R.M. şi le vom informa permanent în legătură cu măsurile noastre, tocmai pentru că vom guverna şi în interesul celor care au votat cu aceste partide.

Un element necesar pe care îl va aduce noul Guvern va fi recunoaşterea rolului mediului de afaceri, a contribuţiei sectorului privat din România la realizarea unei economii de piaţă funcţionale şi competitive, condiţii strategice pentru integrarea în Uniunea Europeană. Mediul de afaceri, sectorul privat, libera iniţiativă, profesiunile liberale nu vor mai fi simple anexe ale Guvernului. Ca liberal, voi respinge, în egală măsură, atât influenţa unor cercuri clientelare care pretind poziţii privilegiate, discriminatorii, pe o piaţă încă în curs de consolidare, cât şi expunerea iniţiativei private, a I.M.M-urilor sau investitorilor străini la costurile unei proaste guvernări.

Ca liberal, voi lupta împotriva economiei de pradă, învăţată să consume şi să risipească banii publici. Guvernul pe care îl voi conduce va susţine o autentică iniţiativă liberală care să stimuleze I.M.M-urile, să atragă capital străin, să modernizeze piaţa muncii, să coopereze cu sistemul bancar.

Iată de ce organizaţiile patronale vor fi pentru noi un adevărat partener în elaborarea politicilor economice, în asigurarea stabilităţii legislative, în susţinerea capitalului românesc în ţară şi străinătate. Economia românească poate deveni un jucător activ în plan regional. De aceea, Guvernul României va susţine acele iniţiative viabile, menite să afirme capitalul românesc în regiune, pe piaţa europeană sau în lume.

Dialogul social presupune, totodată, o relansare a rolului sindicatelor, organizaţiilor profesionale din România. Deschiderea economiei româneşti către piaţa europeană, apariţia circulaţiei masive a forţei de muncă, creşterea semnificativă a ponderii sectorului privat în ocuparea forţei de muncă, toate acestea sunt premise care creează un nou context pentru mişcarea sindicală. Noua abordare a Guvernului faţă de mediul de afaceri se leagă intrinsec de o nouă abordare faţă de mişcarea sindicală.

Modernitatea liberalismului stă în faptul că şi-a asumat responsabilităţile sociale.

Un criteriu de eficienţă a Guvernului, pe care îl voi conduce, se referă la principiul care arată că performanţa sectorului privat constă nu numai într-o stabilitate, ci şi în capacitatea de a produce locuri de muncă bine plătite. Iată de ce, dialogul social stă la baza reconstrucţiei bunăstării în România.

Noul Guvern va fi preocupat, deopotrivă, de investitorii străini. Ei nu sunt străini de economia românească, ci sunt jucători onoranţi, eficienţi pentru mecanismul economic al ţării, pentru conectarea economiei româneşti la economia mondială.

Mai mult decât aportul de capital, ei asigură şi un transfer de management de calitate, o cultură modernă a afacerilor, o responsabilitate socială corporativă, competitivitate şi coeziune în stabilitatea strategică. Viitorul Guvern va fi partener al investitorilor străini în România, atât pentru realizarea deschiderilor în planul politicilor economice, cât şi pentru asigurarea stabilităţii legislative.

În mod egal, vom fi preocupaţi şi de românii de pretutindeni. Cunoaştem multiplele lor nevoi şi aşteptări şi dorim ca împreună să construim cele mai bune soluţii pentru cei care sunt tot români, dar uneori nu le este uşor să recunoască acest lucru în străinătate. Noi vom fi un Guvern al tuturor românilor şi le vom reda demnitatea de a fi români, acasă şi în lume.

Una dintre cele mai importante componente ale alegerilor din această toamnă a fost contribuţia substanţială, responsabilă şi modernă a organizaţiilor societăţii civile. Această contribuţie a reprezentat una din primele trei componente ale campaniei din 2004, care nu a fost strict politică, dimpotrivă. Responsabilitatea civică şi principiul societăţii deschise au influenţat cursa electorală. Recunoaştem această contribuţie, o apreciem şi contăm pe ea.

Guvernul pe care îl voi conduce consideră organizaţiile nonguvernamentale ca un partener de prim ordin, atât la nivel reprezentativ, cât şi la nivelul proiectelor. Salutăm transformarea coaliţiei pentru un Parlament curat într-o coaliţie pentru o guvernare curată. Voi fi receptiv la opiniile şi semnalele exprimate de aceasta şi de alte voci civice.

Totodată, Guvernul pe care îl voi conduce îşi asumă transparenţa şi comunicarea publică ca principii de acţiune şi de relaţionare cu cetăţenii, organizaţiile societăţii civile şi mass-media.

Recunoaştem şi apreciem rolul mass-media ca semnal în privinţa dinamicii vieţii publice. Mass-media este şi principalul canal de comunicare între Guvern şi societate. Prin mass-media anunţăm iniţiative şi măsuri şi solicităm sprijinul public, dar pentru aceasta nu avem nevoie de o mass-media subjugată politic. Nu mai vrem o media de salon sau de spălat bani. Ca liberal, consider că libertatea presei este o condiţie intrinsecă pentru o societate modernă. România nu va fi niciodată o societate modernă dacă media nu va fi liberă, de aceea Guvernul pe care îl voi conduce va fi alături de toţi cei care doresc să facă din media românească una independentă. Vom reda independenţa pentru mass-media publică, televiziunea şi radioul public sunt finanţate în foarte mare măsură din banii contribuabililor, deci ele trebuie să informeze opinia publică susţinut, corect şi responsabil.

Guvernul pe care îl voi conduce se bazează pe următorii piloni:

Alianţa D.A. ca nucleu politic cu un program electoral viabil şi bazat 100% pe interesul naţional;

O colaborare de excepţie cu preşedintele ţării. Aşa cum ştiţi, Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale cu misiunea de a fi un preşedinte jucător. Contăm pe Traian Băsescu ca preşedinte al României şi ca apărător al Constituţiei, care să se implice în lupta împotriva corupţiei, să contribuie la funcţionarea legală a instituţiilor statului, să sprijine independenţa administraţiei locale şi să reprezinte aşteptările tuturor românilor faţă de guvernare.

Preşedintele jucător va fi un partener al Guvernului pe care îl voi conduce.

Al treilea pilon este relansarea Parlamentului. O dată cu încheierea tranziţiei, Parlamentul încetează să mai fie o anexă a Guvernului sau o casă de odihnă pentru pensionarii politici. Noi vrem să facem din Parlament o sursă pentru o guvernare viabilă. De aceea, solicităm astăzi Parlamentului, pentru realizarea proiectului nostru, întreg sprijinul de care este nevoie pentru proiectul de integrare europeană.

De aceea, atât eu, cât şi miniştrii din cabinetul pe care îl voi conduce vom fi în Parlament în mod constant, solidari şi responsabili, în raport cu priorităţile ţării.

Al patrulea pilon este justiţia independentă. Ca liberal, cred în domnia legii ca sursă a bunăstării, progresului şi a dreptăţii sociale. Doar o justiţie independentă garantează o guvernare viabilă. Este principala sursă de încredere în viaţa publică şi în clasa politică. Ca prim-ministru, îmi asum această misiune de a demonstra că Guvernul poate acţiona productiv şi eficient în litera şi spiritul legii.

Guvernul pe care îl voi conduce va lua startul cu trei acţiuni de bază:

1. Vom descătuşa forţele economiei prin introducera cotei unice de impozitare. În prima fază vom recurge la o ordonanţă de urgenţă pentru a respecta prevederile Codului fiscal. Mizăm însă pe sprijinul acordat de Parlament pentru această măsură care va permite relansarea economiei româneşti.

2. Vom pune în aplicare imediată, din 2005, programul de recalculare al pensiilor pe baza principiului la vechime, funcţie şi pregătire profesională egală, pensii egale.

3. Vom colabora cu administraţia locală pentru a gestiona iarna în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală. Vremea baronilor locali a trecut.

În lunile următoare vom completa aparatul administrativ. Voi avea drept criteriu de numire a oamenilor competenţa şi corectitudinea, precum şi capacitatea de a răspunde intereselor cetăţenilor. Pe termen lung, misiunea Guvernului pe care îl voi conduce va fi să asaneze viaţa publică prin combaterea corupţiei, eliberarea instituţiilor publice de clientelismul politic, relansarea dialogului social, redarea libertăţii de expresie şi libertatea presei.

Reconstrucţia bunăstării în România este indisolubil legată de integrarea în Uniunea Europeană. De aceea, ţinta numărul 1 a Guvernului pe care îl voi conduce este respectarea angajamentelor asumate şi realizarea unor reforme de profunzime conformă valorilor europene. Integrarea va continua ani buni după aderare, dar noi vom gândi şi pune în practică strategii post-aderare.

Reconstrucţia bunăstării în România este imposibilă fără stimularea liberei iniţiative. Aceasta este a doua ţintă a Guvernului pe care îl voi conduce. Vom reduce impozitul pe profit de la 25 la 16%, iar pentru persoanele fizice vom aplica o cotă unică de impozitare de 16% şi aceasta cu începere de la 1 ianuarie 2005.

Românii cu venituri mici nu vor fi afectaţi, deoarece vom menţine sau vom creşte deducerile actuale. Mai mult, prin relansarea politicii fiscale vor fi create locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite. Din 2006 vom reduce gradual contribuţiile sociale, astfel încât în anul 2008 acestea să fie 39,5% faţă de 49,75% cât sunt în prezent.

Reconstrucţia bunăstării în România depinde de întreprinderile mici şi mijlocii şi de dezvoltarea clasei de mijloc. Vom asigura stimulente economice pentru ca IMM-urile să furnizeze servicii pentru marile întreprinderi. Vom administra transparent fondurile comunitare destinate IMM -urilor. Vom face toate aceste lucruri în efortul de a sprijini consolidarea unei clase de mijloc puternice şi prospere, bazată pe proprietate şi iniţiativă privată.

Sprijinim întreprinzătorii privaţi oneşti, gata să-şi asume efortul şi riscurile începerii de activităţi economice, români care vor să devină propriii lor stăpâni, români care se definesc printr-o atitudine activă faţă de economie. Credem cu tărie că fără o clasă de mijloc puternică nu vom avea nici o economie sănătoasă şi nici o democraţie stabilă.

Reconstrucţia bunăstării în România nu se poate face fără carte, de aceea a treia ţintă a Guvernului pe care îl voi conduce este modernizarea educaţiei pentru a forma elite autentice. Considerăm că investiţia în capitalul uman este cea mai profitabilă pe termen lung. De aceea, vom ţinti accesul egal şi sporit la educaţie, creşterea calităţii educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere, descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ, reconstrucţia învăţământului în mediul rural.

Vom aloca 100 milioane de euro anual pentru şcolile de la sate. Reconstrucţia bunăstării în România nu exclude categoriile defavorizate. Guvernul pe care îl voi conduce va recalcula pensiile pe principiul enunţat anterior. Până în anul 2008 vom majora pensiile cu aproximativ 30% în termeni reali. Vom îmbunătăţi protecţia copilului şi a familiei prin creşterea alocaţiei de stat pentru copii până la 400.000 lei şi acordarea unui sprijin financiar de aproximativ 8 milioane de lei la constituirea familiei.

Reconstrucţia bunăstării în România este de neconceput cu un popor bolnav, de aceea a cincea ţintă a Guvernului pe care îl voi conduce vizează reforma sistemului sanitar pentru a permite accesul egal şi real al cetăţenilor la îngrijirile sanitare de bază şi îmbunătăţirea actului medical. Românii nu vor mai suferi de bolile sărăciei şi mizeriei.

Reconstrucţia bunăstării în România depinde de relansarea agriculturii. Vom finaliza reforma proprietăţii funciare, vom stimula transformarea gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, inserate în circuitul economic, gospodării care să producă pentru piaţă şi nu doar pentru autoconsum.

Vom aloca eficient resursele bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli. Vom sprijini valorificarea producţiei agricole prin măsuri de piaţă. Vom moderniza satele şi vom gestiona pădurile cu gândul la generaţiile viitoare.

Reconstrucţia bunăstării în România este incompatibilă cu corupţia. De aceea, Guvernul pe care îl voi conduce va combate corupţia printr-o strategie de tip integrat. Ne vom axa pe prevenţie şi pe aplicarea efectivă a legilor având ca suport cooperarea între puterea executivă, pe cele două nivele - preşedinţie şi Guvern - puterea legislativă, puterea judecătorească, puterile locale şi societatea civilă. Vom curăţa administraţia publică prin introducerea standardelor de calitate pentru servicii şi utilităţi publice şi reglementarea mai exactă a conflictelor de interese.

Guvernul va colabora cu Parlamentul pentru elaborarea unei legi privind activitatea de lobby. Reconstrucţia bunăstării în România este strâns legată de depolitizarea justiţiei. Guvernul pe care îl voi conduce va garanta independenţa efectivă a puterii judecătoreşti. Vom lansa strategia de reformă a sistemului judiciar, cel mai târziu până în martie 2005.

Reconstrucţia bunăstării în România este imposibilă fără angrenarea tinerilor, de aceea ei reprezintă o ţintă prioritară pentru Guvernul pe care îl voi conduce. Vom dezvolta politici pentru creşterea autonomiei tinerilor, implicarea lor în viaţa publică, asigurarea formării profesionale continue, susţinerea familiilor tinere. Vom elimina stagiul militar obligatoriu până cel mai târziu în 2007.

Reconstrucţia bunăstării în România depinde de dezvoltarea societăţii informaţionale, conform agendei Lisabona şi normelor europene.

Guvernul pe care îl voi conduce va încuraja utilizarea celor mai noi tehnologii informaţionale şi consolidarea industriei de profil, ca surse ale competitivităţii economiei. Administraţia publică va deveni mai eficientă, prin implementarea de sisteme informatice integrate.

Reconstrucţia bunăstării în România este inspirată şi susţinută de cultură. Guvernul pe care îl voi conduce va avea ca principal obiectiv îmbunătăţirea constantă a cadrului legislativ instituţional şi de finanţare a culturii. Ministerul Culturii şi instituţiile publice vor asigura condiţiile favorabile creaţiei şi protejării patrimoniului cultural.

Reconstrucţia bunăstării în România îi include pe românii din afara graniţelor. Guvernul pe care îl voi conduce va aplica o strategie de dezvoltare a identităţii culturale a românilor de pretutindeni. Vom fi în permanentă legătură cu comunităţile româneşti. În relaţiile cu statele în care trăiesc etnici români, vom face apel la norme europene privind identitatea culturală, similare cu cele pe care le aplică România.

Reconstrucţia bunăstării în România îi vizează pe toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. Guvernul pe care îl voi conduce va ţinti dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice, prin politici afirmative: combaterea discriminării şi promovarea toleranţei, încurajarea dialogului interetnic, eliminarea extremismului, şovinismului şi antisemitismului, îmbunătăţirea situaţiei rromilor.

Reconstrucţia bunăstării României are nevoie de o strategie de securitate naţională modernă. Odată cu intrarea în N.A.T.O., responsabilităţile României nu se mai limitează la apărarea teritoriului naţional ori la diplomaţia preventivă, ci se extind la politici care promovează interesele României şi sprijină stabilitatea globală, oriunde are N.A.T.O. misiuni.

Guvernul pe care îl voi conduce va avea următoarele obiective prioritare în domeniul apărării naţionale:

• consolidarea statutului României în cadrul N.A.T.O.;
• integrarea în Uniunea Europeană şi dezvoltarea unui profil strategic adecvat;
• continuarea reformei armatei;
• întărirea controlului civil şi democratic asupra armatei;
• consolidarea statutului României, de contributor la securitatea regională şi globală.

Este nevoie de o politică externă dinamică şi credibilă, lipsită de retorism şi conformă aşteptărilor, care să reflecte sincer interesele strategice ale statului român. Avem nevoie de o diplomaţie tenace, implicată activ în promovarea intereselor noastre economice în lume.

Politica externă a României trebuie să fie, cu precădere, o politică activă, de implicare în procesele politice şi economice semnificative, la nivel regional, continental, reconfigurând rolul României între statele de mărime şi influenţă internaţională medie.

Factorii chemaţi să transpună în practică obiectivele de politică externă a României trebuie să mizeze şi să contribuie în interior la coagularea consensului politic asupra opţiunii euroatlantice româneşti, prefigurând, astfel, evenimentul istoric din anul 2007 - primirea României ca membru în cadrul Uniunii Europene, familie de valori de care ne simţim profund legaţi prin istorie, tradiţii politice, democratice şi cultură.

Relaţiile cu partenerii noştri din Uniunea Europeană, alături de care vom fi începând cu 2007, ca membru deplin al Uniunii Europene, şi cu Statele Unite ale Americii vor reflecta perfecta coeziune, atât la nivel comunitar, cât şi bilateral, dintre obiectivele noastre strategice şi obiectivele Uniunii Europene şi ale N.A.T.O., pe toate planurile, economice şi politice, cât şi în orice coordonate geostrategice.

Politica României în relaţia cu Uniunea Europeană va lua în considerare statutul viitor al ţării noastre - stat-graniţă al Uniunii Europene, în limita ei estică de extindere, şi de membru al N.A.T.O.

Politica externă a României, viitor membru al Uniunii Europene, va reflecta preocuparea noastră pentru participarea valoroasă şi credibilă la construcţia instituţională şi culturală a marii Europe.

Pentru Statele Unite, România reprezintă un aliat privilegiat în regiune, a cărui relevanţă strategică îl recomandă ca piesă esenţială în stabilizarea politică a Estului european şi a spaţiului pontic.

În deplină concordanţă cu interesele naţionale, Guvernul va valorifica această situaţie, care conferă ţării noastre importanţă în relaţiile bilaterale cu Federaţia Rusă, cu Republica Moldova şi cu Ucraina. Vom avea, astfel, greutatea necesară pentru a contribui eficace la întărirea prezenţei româneşti la frontiera de răsărit a Uniunii Europene şi a N.A.T.O.

Raporturile României cu statele din regiunea sud-est europeană vor lua în considerare definiţia geostrategică a României, membru al N.A.T.O. şi viitor membru al Uniunii Europene, interesele noastre economice şi politico-strategice nemijlocite afirmând România nu doar ca ţară cu potenţial de implicare în procesele majore economice şi politice regionale, dar şi ca furnizor de securitate regională.

Principiile fundamentale ale politicii noastre regionale sunt:

• afirmarea ofensivă a României, stat sud-est european, ca parte interesată în promovarea şi urmărirea intereselor sale directe, economice şi politice la nivel regional, în concordanţă cu poziţia sa geostrategică şi performanţele naţionale;
• politica bunei vecinătăţi, cooperarea regională având ca miză integrarea euroatlantică a statelor europene.

Urmărind obiectivul strategic al deplinei aderări a României în spaţiul euroatlantic, Guvernul va acorda atenţie dezvoltării raporturilor noastre tradiţionale cu statele din Asia, în primul rând, China şi Japonia, cu cele din America Latină şi Africa. În acest scop, vom folosi posibilităţile oferite de diplomaţia multilaterală, în primul rând, a structurilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a instituţiilor sale specializate.

Agenda guvernării este formată dintr-un pachet de proiecte pentru care integrarea europeană şi reconstrucţia bunăstării sunt elementele esenţiale. Guvernul pe care îl voi conduce nu va fi o rutină a funcţiei publice. Misiunea noastră va fi modernizarea ţării prin integrarea europeană.

Îmi asum sarcina de a asigura, împreună cu miniştrii de stat, armonizarea internă. Noi, cei care formăm acest guvern, suntem legaţi printr-un angajament de echipă. Miniştrii din guvernul pe care îl voi conduce vor coopera pe intervale definite, asumate, angajate. Începem cu măsuri economice, care să permită descătuşarea economiei româneşti din eşecurile şi ezitările tranziţiei. Nu vrem să ne batem cu opoziţia. Războiul nostru este cu realitatea, cu problemele cu care se confruntă românii în viaţa de zi cu zi. Considerăm că interesul public este deasupra intereselor clientelare. De aceea, recunoaştem şi încurajăm contribuţia tuturor celor care susţin interesul public. De aceea, nu vom accepta nici un fel de discriminare în chestiunea corupţiei. De aceea, temele noastre sunt orientate spre viitor, şi nu spre trecut.

Guvernul pe care îl propun astăzi îşi asumă, ca pe o datorie de onoare, zece opţiuni fundamentale, pe care le împărtăşeşte şi se angajează să le promoveze:

1. Consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România;
2. Redefinirea rolului statului, prin restrângerea intervenţiei sale în economie şi întărirea funcţiilor acestuia, de garant al legalităţii;
3. Întărirea libertăţilor individuale, sporirea siguranţei cetăţeanului şi a familiei;
4. Garantarea şi dezvoltarea proprietăţii private, restituirea integrală a proprietăţilor abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al proprietăţii;
5. Instituirea economiei de piaţă funcţională;
6. Stimularea spiritului întreprinzător;
7. Coeziunea economică şi socială, reducerea sărăciei şi a marginalizării sociale;
8. Egalitatea şanselor;
9. Respectarea drepturilor minorităţilor;
10. Integrarea deplină a României în structurile economice şi de securitate euroatlantice.

Nu suntem singuri. Alături de noi sunt oamenii, cu nevoile, aşteptările şi temerile lor. Cei care au crezut în noi, ne-au votat spunând că suntem şansa de schimbare şi o să fie mai bine cu noi. Ne-au preferat pentru că suntem mai buni decât ceilalţi, suntem credibili şi competenţi, pentru că nu tolerăm corupţia şi avem un program politic bun, prin care vom îndrepta ţara spre bine.

Am înţeles că, despre mine, oamenii cred că sunt competent şi cinstit şi au încredere în Alianţa pe care o reprezint. Sunt onorat şi îmi asum aceste aşteptări. Să fim calmi, să fim entuziaşti, să rămânem fermi şi să promovăm proiecte folositoare pentru ţară. Ceea ce este bun pentru România este bun pentru Guvern. Cu ajutorul Parlamentului vom confirma această încredere. Sper să putem răspunde cu adevărat aşteptărilor oamenilor.

Pentru toate aceste motive, venim astăzi în faţa dumneavoastră şi vă solicităm votul pentru a consacra o formulă de guvern bazată pe parteneriat şi deschidere spre viitor.

Vă invit să votaţi acum acest guvern, vă invit să fiţi deasupra intereselor conjucturale şi politice. Contribuiţi la afirmarea României în modernitate şi bunăstare.

Permiteţi-mi, în final, să vă prezint lista membrilor Guvernului care solicită votul dumneavoastră de învestitură.

Prim-ministru - Călin Popescu-Tăriceanu

Ministru de stat, însărcinat cu coordonarea activităţilor din domeniul economic - Adriean Videanu (aplauze)

Ministru de stat, însărcinat cu coordonarea activităţilor din domeniul culturii, învăţământului şi integrării europene - Marko Bela (aplauze)

Ministru de stat, însărcinat cu coordonarea activităţilor din domeniul mediului de afaceri şi al întreprinderilor mici şi mijlocii - George Copos (aplauze)

Ministrul afacerilor externe - Mihai Răzvan Ungureanu (aplauze)

Ministrul integrării europene - Ene Dinga (aplauze)

Ministrul administraţiei şi internelor - Vasile Blaga (aplauze)

Ministrul justiţiei - Monica Macovei (aplauze)

Ministrul finanţelor publice - Ionuţ Popescu (aplauze)

Ministrul economiei şi comerţului - Codruţ Ioan Şereş (aplauze)

Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale - Gheorghe Flutur (aplauze)

Ministrul apărării naţionale - Teodor Atanasiu (aplauze)

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei - Gheorghe Barbu (aplauze)

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului - Gheorghe Dobre (aplauze)

Ministrul educaţiei şi cercetării - Mircea Miclea (aplauze)

Ministrul culturii şi cultelor - Mona Muscă (aplauze)

Ministrul sănătăţii - Mircea Cinteză (aplauze)

Ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei - Zsolt Nagy (aplauze)

Ministrul mediului şi gospodăririi apelor - Sulfina Barbu (aplauze)

Ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul - Bogdan Olteanu (aplauze)

Ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului - Mihai Voicu (aplauze)

Ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar - Cristian David (aplauze)

Ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului - Laszlo Borbely (aplauze)

Ministru delegat pentru coordonarea autorităţilor de control - Sorin Vicol (aplauze)

Ministru delegat pentru comerţ - Iuliu Winkler (aplauze)

Vă mulţumesc foarte mult, doamnelor şi domnilor şi sper ca aşteptările dumneavoastră şi ale cetăţenilor să le putem onora în deplină responsabilitate.

Încă o dată, mulţumiri. (aplauze prelungite)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc domnului prim-ministru desemnat Călin Popescu-Tăriceanu.