Parliamentary debates

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 Codul Muncii.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Urmează, conform prevederilor art. 100, 111 şi 112, să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit biroul comisiei sesizate în fond să facă propunerile.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Biroul comisiei vă propune 15 minute dezbateri generale şi 2 minute pe articole.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia mi-a propus, şi eu vă propun dumneavoastră, 2 minute pe fiecare articol şi 15 minute timpul general de dezbateri.

Dacă există alte intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Timpii, adoptaţi.

Iniţiatorul? Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Barbu (ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul act normativ modifică şi completează Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii prin adoptarea unor norme care să instituie relaţii de muncă mai flexibile, atât în avantajul angajaţilor, cât şi al angajatorilor, în deplină concordanţă cu prevederile comunitare în domeniu.

Actul normativ aflat în dezbatere aduce modificări în ceea ce priveşte: stabilrea duratei timpului de muncă şi a muncii suplimentare; condiţii privind contractul individual de muncă pe perioadă determinată; plata concediului de odihnă; obligaţiile angajatorilor; clauza de neconcurenţă; concedierea colectivă; munca fără forme legale. Iar efectele pe termen mediu vor fi: dinamizarea activităţii economice, aducerea la suprafaţă a relaţiilor de muncă din zona gri şi eliminarea corupţiei şi birocraţiei.

Urgenţa adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor privind cap. 13 - "Ocupare şi politici sociale", constituind criteriu de performanţă structurală, şi prin angajamentul stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, ratificat prin Legea nr. 468/2004.

Precizăm că acest act normativ exprimă consensul partenerilor sociali, forma finală fiind rezultatul mai multor runde de negocieri purtate între reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi cele patronale.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei propune plenului aprobarea acestui proiect de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat Furo, aveţi cuvântul.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Noul proiect al Codului Muncii exprimă relaţiile de muncă flexibile, protecţia salariaţilor, durata timpului de muncă, formarea profesională a angajaţilor, sistemul juridic al contravenţiilor, îmbunătăţirea cooperării între angajatori şi sindicate privind îmbunătăţirea normelor de muncă. S-a avut în vedere, aşa cum aţi afirmat, domnule ministru, programul legislativ prioritar pentru integrarea europeană.

Grupul nostru parlamentar, al Partidului România Mare, sprijină, în spiritul înţelegerii între sindicate şi patronate, adoptarea legii şi apreciem faptul că în Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor au fost organizate ample dezbateri, în prezenţa sindicatelor şi a patronatelor şi a reprezentanţilor Ministerului Muncii. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna deputat Adina Vălean, de la PNL.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Adina Ioana Vălean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În România anului 2005, ne aflăm în faţa unei noi provocări, aceea de a reglementa relaţiile de muncă, răspunzând unui complex de cerinţe. Este oarecum ironic faptul că, deşi avem pretenţia unei democraţii consolidate şi a unei economii de piaţă funcţionale, trebuie să aducem modificări ale Codului Muncii în anumite aspecte, care reprezintă chestiuni fireşti, chiar depăşite, pentru piaţa muncii din alte ţări dezvoltate. În schimb, continuăm să lăsăm nereglementate instituţii juridice esenţiale, cum ar fi răspunderea salariatului sau protecţia patrimoniului societăţilor comerciale.

Consider că această situaţie se datorează şi faptului că am fost tributari mentalităţii învechite, specifice regimului trecut, în care clasa muncitoare juca atât rolul de proprietar al mijloacelor de producţie, cât şi pe cel de angajat. Desprinderea de această mentalitate învechită a fost un proces dificil, care nu este, în opinia mea, pe deplin încheiat. Codul Muncii continuă să aibă prevederi care acordă angajaţilor drepturi, care, în mod normal, aparţin exclusiv angajatorului, cum sunt cele privind stabilirea normelor de muncă.

Spuneam că trebuie să reglementăm, răspunzând unui complex de cerinţe. În primul rând, trebuie să ţinem cont că reglementărilor trebuie să răspundă intereselor, atât ale angajatului, cât şi ale angajatorului, că în relaţiile de muncă sunt întotdeauna două părţi implicate şi că trebuie să legiferăm în mod egal şi simetric pentru amândouă.

În al doilea rând, avem nevoie de o piaţă a muncii flexibilă, care să contribuie la dezvoltarea economică. Un Cod al Muncii lipsit de flexibilitate riscă să limiteze capacitatea companiilor de a angaja personal, ceea ce ne poate duce într-un cerc vicios: mai puţine locuri de muncă înseamnă mai puţini bani din taxe, mai puţini bani pentru consum, mai puţine economii investite, ceea ce conduce în final la o creştere economică redusă. Pe de altă parte, înseamnă şomaj ridicat şi costuri sociale mai mari.

Trebuie, de asemenea, să ţinem pasul cu modificările profunde care au loc în politica privind relaţiile de muncă în Uniunea Europeană. Creşterea economică redusă a Uniunii a determinat statele membre să regândească, conform Strategiei Lisabona 2000, îndreptarea eforturilor către două domenii principale: productivitate şi piaţa muncii. Avem, din iulie al acestui an, noile Linii Directoare ale Strategiei Europene privind Piaţa Muncii (European Employment Strategy), iar noi legiferăm astăzi fără a avea în vedere toate trendurile impuse de acestea.

Codul Muncii, aplicat de la 1 martie 2003, a avut parte de multe comentarii negative: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, BERD şi-au exprimat toate îngrijorarea; Banca Mondială a stabilit ca modificarea Codului Muncii să fie o condiţie pentru PSAL II pentru România. Asociaţiile oamenilor de afaceri au semnalat şase probleme principale, şi anume: Fondul de garantare a plăţii salariilor, săptămâna de lucru de 48 de ore, procedura de angajare şi concediere a salariaţilor, pregătirea profesională, rolul sindicatelor şi conflictul de interese pentru angajaţi.

În aceste condiţii, iniţiativa Guvernului de a promova modificări ale Codului Muncii este lăudabilă, pentru că astfel răspunde solicitărilor formulate în mod repetat de către o mare parte a populaţiei, de investitorii străini şi de partenerii instituţionali ai României. În plus, România trebuie să fie în continuare o destinaţie pentru investiţii economice străine, iar acest lucru poate fi prejudiciat de menţinerea unei legislaţii descurajante pentru mediul de afaceri.

De asemenea, este de apreciat faptul că Guvernul a propus ca patronatele şi sindicatele să fie cele care ajung mai întâi la un acord în privinţa Codului Muncii iar abia apoi a promovat ordonanţa de urgenţă. Astfel, ordonanţa aduce o serie de modificări ca rezultat al negocierilor dintre partenerii sociali.

Ordonanţa, totuşi, nu ne propune un nou cod al muncii care să răspundă complexului de cereri privind piaţa muncii, dar reprezintă totuşi un pas înainte.

Partidul Naţional Liberal susţine adoptarea ordonanţei cu o serie de amendamente, parte din acestea fiind admise de comisie.

În încheiere, doresc să subliniez că dezbaterile din cadrul comisiei au fost, în opinia mea, constructive, iar amendamentele admise au beneficiat de susţinere politică atât din partea reprezentanţilor partidelor Coaliţiei de la Putere, cât şi din partea opoziţiei. Acesta, consider eu, este un lucru foarte important pentru că legislaţia care reglementează aspecte atât de importante precum relaţiile de muncă trebuie să fie tratată cu maximă atenţie şi cu spirit de cooperare. Astfel, cred eu, va dobândi eficienţă şi stabilitate în timp.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul Pantelimon Manta, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În mod indubitabil, actuala propunere legislativă, recte ordonanţa de urgenţă aşa cum a fost ea abordată cu propunerile de modificare destul de multe, prin comisia de specialitate, ne propune o modificare, aş zice, nu de substanţă a legii generale a muncii, cum mai este denumit Codul Muncii, ci modificări care sunt foarte pertinente şi necesare. Sunt reglementări judicioase relativ, în primul rând, la perioada determinată a contractului de muncă, cazuri când se pot încheia contracte individuale de muncă pe o perioadă determinată, de asemenea reglementări oportune şi foarte necesare în ce priveşte munca suplimentară, recuperarea dar şi plata ei în mod corespunzător, după cum, de asemenea, sunt propuneri raţionale şi judicioase în ce priveşte evidenţa salariaţilor dar şi alte domenii foarte necesare.

Cred că, aşa cum spunea şi ministrul muncii, dar şi antevorbitorul meu, cred că este doar un pas înainte foarte necesar, dar nu suficient.

Părerea mea este că încă relaţiile sociale de muncă nu sunt reglementate deplin, spre o reală şi competitivă economie de piaţă aşa cum ne-am dori şi cum ea este statuată în legiuirile ţărilor civilizate, a ţărilor occidentale. Şi spun acest lucru pentru că încă actuala legislaţie este foarte mult tributară unor aspecte ce ţin de birocraţie, de restricţii, aş zice de substanţă în ce priveşte posibilitatea, mai ales din punct de vedere al angajatorilor de a denunţa unilateral contractul individual de muncă mai ales cu referire la concedieri.

Din acest punct de vedere eu cred că actuala reglementare nu face decât să exprime un raport, dacă vreţi, politic de aşezare a forţelor între sindicat, patronat şi, de ce nu, clasa politică reprezentată mai ales prin Guvern, de la un moment dat. Şi, din acest punct de vedere, fără îndoială, eu sunt convins că încă sindicatele şi-au spus un cuvânt major, astfel încât, probabil, patronatul şi Guvernul au trebuit să cedeze mult în ce priveşte statuarea unor reglementări, aşa cum spuneam, apropiate de ţările occidentale.

Şi realitatea este că, probabil, într-un viitor nu foarte îndepărtat, va trebui să facem alte modificări pentru că o reală economie de piaţă presupune o mai mare largheţe în ce priveşte reglementarea raporturilor juridice de muncă şi, mai ales, reglementarea posibilităţilor din partea angajatorului de a denunţa unilateral contractul individual de muncă.

Din acest punct de vedere eu cred că sindicatele au plusat, crezând că sunt apărătoare ale intereselor salariaţilor. Eu cred că este o problemă fals pusă din partea sindicatelor pentru că, până la urmă, o reglementare prea birocratică, mai ales din punct de vedere procedural, a tuturor aspectelor legate de încheierea, executarea şi, mai ales, încetarea, concedierea, este defavorabilă, aş zice, chiar în primul rând salariaţilor. Şi, din acest punct de vedere, spuneam cred că este de aşteptat o îmbunătăţire a actualei legislaţii.

Oricum, şi cu asta închei, cred că este un pas înainte foarte necesar şi, de aceea, grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am auzit, de la această tribună, din partea celor care au luat cuvântul, indiferent de la ce partid au vorbit până în acest moment, o retorică neoliberală sau ultraliberală, nici nu contează cum vrem s-o numim şi care bântuie prin Europa, trebuie să recunoaştem, de mai bine de 20 de ani şi care pune în discuţie un model de societate pe care noi, social-democraţii, l-am apărat întotdeauna. Este o dezbatere publică, în permanenţă, pe primele pagini, în toată presa occidentală, în toată presa europeană.

Din păcate, această punere în discuţie a modelului social european este, astăzi, clar evidenţiată de ceea ce se întâmplă în ţări care reprezentau bastioanele democraţiei şi care aveau la bază inclusiv relaţiile de muncă. Mă refer la ceea ce se întâmplă în Franţa, la ceea ce se întâmplă în Belgia şi, de curând, şi în Grecia.

Stimaţi colegi neoliberali, ceea ce spuneţi şi ceea ce afirmaţi, din fericire însă, de data aceasta, şi asta este pentru dumneavoastră vestea proastă, nu sunteţi astăzi în situaţia să votaţi ceea ce vă doriţi. Veţi vota, aşa cum aţi afirmat, în favoarea unui acord între partenerii sociali, veţi vota şi în favoarea unor garanţii colective, chiar dacă nu doriţi acest lucru. Şi Partidul Social Democrat, consecvent, va vota în favoarea acestui proiect de modificare, tocmai pentru că respectă nişte înţelegeri între partenerii sociali, tocmai pentru că are în vedere nu dereglementarea permanentă a pieţei muncii şi nu transformarea, ceea ce dumneavoastră numiţi flexibilitate într-o precaritate de zi cu zi a celor care muncesc.

Deci a apăra, în mod evident, pe cel care, pur şi simplu, nu are altă calitate decât propria sa forţă de muncă nu are nimic comun cu aspecte ale trecutului.

Şi vreau, de la această tribună, s-o spun foarte clar vom apăra întotdeauna pe cei care, alături de capital, cu siguranţă, aduc ceea ce înseamnă plusvaloarea în societatea românească. Avem două argumente fundamentale: 1) faptul că nu s-a aprobat o ordonanţă de urgenţă care să stabilească ceea ce voia Ministerul Muncii la începutul anului. Aduceţi-vă aminte zecile de mii de muncitori aflaţi în stradă pentru ceea ce dorea Ministerul Muncii iniţial. Şi principala temă a fost contractul individual de muncă pe durată nedeterminată, ca principiu. Şi acest principiu a rămas în textul legii şi pentru el vom vota în favoarea acestor modificări generale ale Codului Muncii.

Şi al doilea: ceea ce liberalii nu au înţeles şi nu vor înţelege niciodată: existenţa acordurilor dintre partenerii sociali, sunt absolut necesare tocmai pentru că nu limitează dreptul Parlamentului de a legifera, aşa cum mulţi dintre colegii noştri liberali au afirmat în dezbaterile din comisie. Dimpotrivă, rolul Parlamentului este, întotdeauna, de a valida înţelegerile dintre principalii interesaţi atunci când votează un proiect de lege sau altul.

Acestea sunt argumentele pentru care Partidul Social Democrat, consecvent cu tot ceea ce a făcut până acum în cadrul legiferării relaţiilor de muncă va vota în favoarea proiectului de lege şi, bineînţeles, cu amendamentele pe care le cunoaşteţi.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea Grupul parlamentar al PSD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă a Guvernului aduce o serie de modificări Codului Muncii, potrivit cerinţelor dezvoltării economice a României. Aceste modificări aduse Codului Muncii sunt rezultatul înţelegerii între partenerii sociali. S-a format un consens - şi ne bucurăm de acest lucru - între partenerii sociali. Dar trebuie să recunoaştem că, înainte de a se forma acest consens, au avut loc discuţii, chiar disensiuni între partenerii sociali. Aceste modificări ating unele puncte - aş zice - nevralgice, cum ar fi folosirea contractului individual de muncă pe perioadă determinată sau modificări aduse timpului de muncă şi a muncii suplimentare.

Este adevărat că unele modificări ale Codului Muncii nu sunt chiar în consens cu reglementările, convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, dar putem afirma cu certitudine că sunt în consens cu cerinţele acquis-ului comunitar. Şi, în primul rând, înainte de a intra în Uniunea Europeană, noi trebuie să ne îndeplinim această datorie, de a armoniza legislaţia şi în acest domeniu cu acquis-ul comunitar.

Bineînţeles, la aceste modificări trebuie să ne dăm acordul cu toţii, mai ales că este vorba de un consens, cum am afirmat la început, de un consens creat de către partenerii sociali.

Grupul parlamentar al UDMR, în acest context, susţine aceste modificări şi va vota proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu, PD.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Cred că cu toţii suntem de acord că de puţine ori suntem în faţa unei legi perfecte. Ce pot să spun şi cred că este în asentimentul colegilor mei din Grupul parlamentar al PD este că această ordonanţă de urgenţă, aşa cum a fost negociată de către Ministerul Muncii cu partenerii sociali, cu patronatele şi cu sindicatele, este, în mod sigur, cea mai fericită soluţie de armonizare a unor puncte de vedere, de cele mai multe ori diferite: a directivelor în materie ale Uniunii Europene, ale angajamentelor asumate de Guvernul României cu Banca Mondială prin programul de ajustare socială şi, nu în ultimul rând, cu angajamentul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional şi sigur, bineînţeles, ei având o componenţă şi un punct de vedere extrem de important, cu partenerii sociali, patronatele şi sindicatele.

Cred că a fost o dovadă de responsabilitate şi de abordare eficientă şi fructuoasă a domnului ministru aceea de a construi în parteneriat cu sindicatele şi cu patronatele, un act care reprezintă un mare pas înainte.

Din acest punct de vedere nu pot decât să subliniez cel puţin patru motive pentru care Grupul parlamentar al PD va vota fără rezerve conţinutul acestei ordonanţe de urgenţă, evident, cu modificările survenite în comisia de specialitate.

În primul rând faptul că acest Cod al Muncii, conform angajamentelor asumate, preia şi pune în operă toate directivele materiale ale Uniunii Europene, inclusiv practicile din ţările membre ale Uniunii Europene, ceea ce, în mod sigur, va însemna un stimulent extrem de serios pentru investitorii străini dar şi pentru cei români dornici să facă investiţii cât mai multe şi mai importante în România.

În al doilea rând, tocmai pentru că actualul încă în vigoare Cod al Muncii nu a reprezentat un stimulent al dezvoltării româneşti, el imprimând o oarecare rigiditate relaţiilor de muncă, în mod sigur, modificarea cu elementele introduse de noul cod va fi în mod important şi necesar a produce lucruri importante în viitor.

Au mai fost aduse clarificări ale unor texte, ale vechiului Cod al Muncii care, în mod sigur, vor duce la o protecţie şi mai mare a salariaţilor şi, nu în ultimul rând, vorbeam de faptul că, iată, acest document, această ordonanţă de urgenţă se referă nu numai la angajamentele noastre asumate în faţa Uniunii Europene, sunt importante şi cred că este un mare lucru că s-a reuşit armonizarea şi cu o serie de cerinţe din angajamentul asumat cu Banca Mondială şi cu Fondul Monetar Internaţional.

Aş vrea să subliniez în finalul intervenţiei mele un punct de vedere care cred că trebuie să-i frământe în continuare pe miniştrii Cabinetului. Faptul că această practică promovată cu mult succes de domnul ministru Gheorghe Barbu trebuie să continue şi sunt ferm convins că sunt încă multe legi care trebuie abordate şi finalizate în parteneriat cu patronatele şi cu sindicatele. În plus de asta, cred că şi alţi membri ai Cabinetului trebuie să promoveze o asemenea practică care, în mod sigur, duce la un element extrem de important pentru acest moment, pacea socială.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, dacă vrea să ia cuvântul? Domnul Vainer, aveţi microfonul.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi şi deputate, sau doamne deputaţi,

Eu vreau să exprim de la început susţinerea Grupului minorităţilor naţionale pentru acest proiect de lege şi văd, în modul în care s-a ajuns la o susţinere cvasitotală a Parlamentului, un bun exemplu de faptul că şi în România consensualizarea îşi are rostul şi locul.

Nu avem decât să mulţumim celor care au contribuit la obţinerea unui astfel de rezultat, cu atât mai mult cu cât cunosc bătăliile mari care s-au dus pe această temă iar rezultatul este benefic pentru toţi. Piaţa muncii din România capătă noi valenţe, care o vor face mai flexibilă, mai adaptată la cerinţele economiei de piaţă funcţionale.

Votăm ca atare pentru această lege eu şi colegii mei din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia? Domnul Duţu, aveţi cuvântul.

Domnul Stelian Duţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 89 şi 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003, Codul Muncii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, ale Consiliului Economic Social, precum şi avizele de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, în sensul relaxării restricţiilor privind folosirea Contractului individual de muncă pe durată determinată, reanalizarea condiţiilor şi modalităţilor de încheiere a contractului individual de muncă, simplificarea procedurilor de evidenţă a salariaţilor, stabilirea duratei timpului de muncă şi a muncii suplimentare în condiţiile unei economii de piaţă funcţionale, revizuirea prevederilor referitoare la formarea profesională a angajaţilor, a sistemului juridic al unor contravenţii şi sancţiuni aplicabile, reexaminarea modalităţilor de cooperare dintre angajatori şi sindicate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea normelor de muncă.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege întrucât este necesară instituirea unor relaţii de muncă flexibile, care să asigure protecţia salariaţilor şi crearea condiţiilor care să permită companiilor să se dezvolte şi să realizeze armonizarea, în totalitate, a prevederilor Codului Muncii cu acquis-ul comunitar în domeniul legislaţiei muncii. Această cerinţă rezultă din angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor privind Capitolul 13 - Ocupare şi politici sociale, precum şi din Programul legislativ prioritar pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenţi 19 deputaţi din totalul de 19 iar în urma dezbaterilor în şedinţa din 26 octombrie 2005, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă propun să intrăm la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii. Comisia ne propune soluţia Senatului.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 2, articol unic al legii. Comisia ne propune o reformulare conform raportului numărul curent 2.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei, ca şi numerele curente 4, 5, 6 şi 7, comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 8. Comisia ne propune reformularea, adoptarea unui amendament al domnului deputat Marian Sârbu.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 9. Comisia ne propune adoptarea unui amendament.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 10 din raport. Comisia ne propune reformulare.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 11. Comisia ne propune o reformulare. De fapt, adoptarea unui amendament al domnului deputat Sârbu.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

De asemenea, la numărul curent 12, comisia ne propune adoptarea unui amendament al domnului deputat Sârbu.

Dacă sunt observaţii? Sunt.

Doamna deputat, aveţi microfonul.

Doamna Adina Ioana Vălean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La acest articol din ordonanţa de urgenţă, vin şi propun o modificare a Codului Muncii, în sensul următor, cu privire la clauza de neconcurenţă. În prevederea iniţială a Codului Muncii, această clauză de neconcurenţă nu era de natură salarială, se negociază şi era stabilită la un minim de 25 % din valoarea veniturilor salariale brute pe ultimele şase luni.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este altceva. Suntem la alt articol. Suntem la numărul curent 8 din raport. Nu, numărul curent 12 din raport am spus, nu 9 nu 8. Vă rog să vă puneţi de acord, nu ne grăbim. (Adresându-se domnului Stelian Duţu.)

Deci este în regulă, nu are observaţii doamna deputat la acest punct. Este în regulă, se mai întâmplă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 13 din raport, un amendament al domnului Stelian Duţu.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 14, amendamentul doamnei Adina Vălean şi alţi colegi, amendament admis de către comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 15, amendament admis al domnului Marian Sârbu.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 16, amendament al domnului deputat Sârbu.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numerele curente 17, 18, 19, comisia ne propune textul iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 20, amendamentul adoptat de către comisie al domnului Stelian Duţu.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 21. Comisia ne propune textul iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 22, domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule preşedinte,

Aici, iniţial, partenerii sociali s-au înţeles ca să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare slariat în condiţiile legii sau în condiţiile contractului colectiv de muncă, încheiat la două niveluri, adică la nivel naţional şi la nivel de ramură.

Vă propun ca, în amendamentul meu, să renunţăm la ultima formă, la unitate, pentru a păstra înţelegerea care a avut loc între partenerii sociali şi anume că aceste criterii, aceste atribuţii să fie stabilite la nivel naţional de ramură, de activitate sau grup de unităţi. Adică să renunţăm la ultima formulare sau de unitate pentru a păstra nealterată, să spunem aşa, înţelegerea dintre cei doi parteneri.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ar trebui să vă trimit înapoi. Este un amendament de fond.

Deci domnul deputat Sârbu ne propune ca "sau" să treacă înaintea grupului "de unităţi" şi "de unitate" să dispară din amendamentul pe care dânsul l-a propus, împreună cu doamna Adina Vălean.

Doamna deputat Vălean, sunteţi de acord cu propunerea, că este şi amendamentul dumneavoastră? Sunteţi de acord şi dumneavoastră.

Din moment că cei care au propus amendamentul sunt de acord, comisia şi ministerul, propun votului dumneavoastră această formulare pe care a prezentat-o domnul deputat Sârbu de la microfon.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate în forma pe care am precizat-o.

Numărul curent 23, amendament al unui număr de colegi, doamna Adina Vălean şi alţii.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat cu 3 voturi împotrivă.

Numărul curent 24, 25, 26, comisia propune la aceste numere curente să adoptăm formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Numărul curent 27, amendament al domnilor deputaţi Duţu şi Sârbu, admis de comisie.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 28, domnul deputat Sârbu, amendament admis de comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 29, comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 30, amendament admis al domnului deputat Sârbu.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 31, textul iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.32, amendamentul domnului deputat Sârbu.

Doamna Vălean, aveţi cuvântul. A, "cu de unitate" sau "de unitate". Bun. Pentru că am votat o dată, sigur că aici nici nu mai supun... Aveţi un amendament, doamna deputat? Sigur, vă rog, luaţi cuvântul.

Deci o dată avem modificarea cu "de unitate" se scoate "şi/sau" trece înainte de "grup de unităţi", acest lucru, modificarea aceasta o facem, pentru că este în concordanţă cu cea făcută anterior.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Adina Ioana Vălean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest articol din ordonanţă vorbeşte, face referire la proceduri de evaluare, stabilită prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau la nivel de ramură de activitate aplicabil, precum şi prin regulamentul intern, care stau la baza concedierii salariatului, pentru motivul prevăzut la art.61. Amendamentul meu şi al colegilor mei este următorul: dorim ca la alin.2 să fie introduse cuvintele "şi/sau" în următoarea poziţie: "Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit.d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilită prin regulamentul intern şi/sau prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate". Argumentele noastre pentru acest amendament sunt următoarele. Legea, în opinia noastră, nu poate impune existenţa unor proceduri de evaluare cumulativ, atât în regulamentele interne, cât şi în contractele colective de muncă. Stabilirea prin contract colective de muncă a unor proceduri de evaluare se justifică la nivel de unitate, nu la nivel de ramură sau la nivel naţional, pentru că se referă la activitatea concretă şi specifică desfăşurată de fiecare salariat la locul său de muncă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, comisia?

Domnul Stelian Duţu:

Şi pe marginea acestui articol şi acestui amendament s-a discutat destul de insistent în cadrul comisiei, iar, în majoritate, comisia a stabilit că nu este de acord cu amendamentul respectiv. Motive pentru respingere constau în faptul că este necesară stabilirea cu acordul partenerilor sociali în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau la nivel de ramură de activitate aplicabil, în termeni generali, a procedurii de evaluare pentru a se proteja interesele ambelor părţi. Acest lucru nu împiedică însă reglementarea unei proceduri de evaluare concretă la nivelul fiecărei unităţi care să fie cuprinsă în regulamentul intern.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

OK!

Domnule deputat Dobre?

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest "de unitate" a fost scos şi mai înainte şi, după părerea mea, în mod greşit, pentru că voi aduce un singur argument, sunt unităţi economice care n-au contract de ramură, au contract colectiv de muncă. În acest caz, legea nu mai are caracter general, ci se aplică doar celor care au contracte de ramură sau contracte naţionale. Deci, după părerea mea, faptul că aţi acceptat mai înainte la un alt amendament, vă spun şi numărul şi îl aveţi şi dumneavoastră acolo, dar îl căutăm împreună. A fost o greşeală şi acolo trebuie revenit, după părerea mea, e vorba de 22, unde s-a scos unitatea, pentru că sunt o serie întreagă de societăţi comerciale neafiliate.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ştiţi, domnule deputat, la 22 nu ne mai întoarcem că s-a votat. Aici, însă am reţinut. Domnul Manta?

Domnul Pantelimon Manta:

În primul rând, că propunerea de astăzi nu este regulamentară, pentru că asta ar însemna să trimitem înapoi la comisie, este un amendament formulat în plen, dar, în al doilea rând, pe fond, nu poate fi acceptat, pentru simplul şi elementarul motiv, că potrivit textelor incidente în materie, contractele colective de muncă se corelează între ele şi depind unele de altele. În afară de orice îndoială, aici există o stratificare a lor, contractul colectiv unic la nivel naţional este obligatoriu şi este minimal pentru contractul colectiv de muncă la ramură... contractul colectiv de muncă pe ramură este obligatoriu pentru contractul colectiv la grup de unităţi, grup de unităţi pentru unităţi. De aceea, din punctul acesta de vedere, pare raţională şi eu nu am înţeles de ce s-a renunţat la "unitate", dar, mă rog, a spus că nu ne întoarcem.

Aşadar, repet, nu-şi are raţiunea, nu este o propunere judicioasă, pentru că ele contractele colective de muncă sunt interdependente pe scară ierarhică inferioară şi sunt minimale pentru celelalte prevederi pe linie ierarhic inferioară.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Mai avem? Domnul Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule preşedinte,

Noi am explicat că partenerii sociali s-au înţeles ca aceste condiţii legate de contractul individual de muncă, pur şi simplu, să fie stabilite la nivelele asociative, adică la nivel naţional, cum spunea şi antevorbitorul meu, la nivel de ramură şi la nivel de grup de unităţi, pe care l-am introdus în comisie ca o entitate uitată, să spunem, de partenerii sociali, atunci când vorbeau de garanţiile colective.

Atunci când nu avem un contract colectiv de muncă la nivel de unitate şi de aceea am scos termenul de "unitate", se aplică în mod corespunzător contractul colectiv de ramură, dacă în domeniul respectiv nu există contract colectiv de ramură se aplică Legea contractului colectiv la nivel naţional. Adică contractul colectiv la nivel naţional se aplică tuturor salariaţilor din România, indiferent dacă ei sunt protejaţi succesiv de un contract de ramură sau de grup de unităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pentru aceeaşi problemă un coleg deputat, o singură luare de cuvânt.

Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Eu am ridicat problema pentru acele societăţi comerciale care au contract individual de muncă şi care nu sunt reprezentate la nivel naţional sau la nivel de ramură. Deci, acelea sunt excluse în aceste condiţii.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Sârbu? Domnul Duţu? Sunt excluse sau nu sunt excluse?

Domnul Stelian Duţu:

Pentru acele societăţi se aplică regulamentul intern, iar prevederile respective pot fi regăsite în regulamentul intern pe care şi-l aprobă fiecare dintre unităţile respective.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cele care au un contract... A, care nu au contract de ramură...

Domnul Stelian Duţu:

Da. Da.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Lăsăm aşa o senzaţie că bâjbâim cumva în această chestiune. Ceva... plutim, deci nu sunt convins că o asemenea, şi cred că am greşit în momentul în care nu am făcut cum am simţit prima oară când aţi intervenit şi nu am trimis înapoi la comisie acest raport. Eu zic că e mult prea importantă ca să o lăsăm aşa ca să plutească.

O secundă, domnule deputat, păi nu m-a convins comisia că ... deci dacă nu are regulament avem lege, dacă nu are contract avem regulament?

Domnule ministru, luaţi dumneavoastră cuvântul, poate reuşesc să înţeleg de la dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem la concediere şi doamna deputat a venit să-şi susţină un amendament respins, despre asta vorbim şi să reluăm ceea ce modificasem la punctul 22, "contractul la nivel de unitate" să-l scoatem afară şi să introducem un "grup de unităţi".

Vreau să spun următorul lucru: în ce priveşte concedierea din motivele prevăzute la art.61 lit.d), pentru toţi dintre dumneavoastră este necorespundere profesională, acest lucru, la nivel de ramură, la nivel naţional şi s-a introdus "la nivel de grup de unităţi, se stabileşte procedura", adică se introduce cerere, se face comisie... se stabileşte... iar criteriile respective se stabilesc în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, iar acolo unde nu există contract colectiv de muncă, că nu există obligaţie legală la întreprinderile mici şi mijlocii care au sub 20 de salariaţi, acolo se stabileşte prin regulamentul intern, dar acest lucru nu opreşte pe nimeni să stabilească şi prin regulamentul intern, ceea ce s-a stabilit prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. Sper că s-a înţeles. De aceea, nu e nevoie să mai fie scris aici "şi de unitate".

În principiu, nu susţinem amendamentul acesta, iar explicaţiile pentru eliminarea sintagmei "de unitate" îl susţinem.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Mai există intervenţii? Deci interpretarea pe care eu am înţeles că se dă acestui articol este că în regulament sau în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, trebuie să fie cuprinse acele proceduri care există în contractele de muncă aplicabile încheiate la nivel naţional la nivel de ramură sau grup de unităţi. Fiind vorba de contractul de muncă, fiind vorba de o procedură care se aplică la nivel de unitate, sigur că contractul de unitate, termenul de unitate se subânţelege. Şi acolo discutăm. Asta este ceea ce am înţeles eu, din ceea ce domnul ministru corect...

Domnule Duţu, domnule Sârbu, sunteţi de acord.

Deci am două lucruri de supus votului dumneavoastră: în primul rând este amendamentul doamnei deputat Vălean, care a fost susţinut de dânsa aici şi care a fost în continuare respins de către comisie şi iniţiator.

Vă menţineţi amendamentul, doamna deputat? Da. Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei deputat.

Cine este pentru? Vă rog, număraţi. 47 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, număraţi. 73 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 47 de voturi pentru, 73 împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul a fost respins.

Am să supun votului dumneavoastră amendamentul admis de către comisie cu modificarea pe care a propus-o domnul deputat Sârbu şi pe care comisia a adoptat-o împreună cu iniţiatorul. Dacă aceasta cade, am să supun punctul de vedere al domnului deputat Dobre.

Deci, amendamentul propus de comisie, cu modificarea propusă de domnul Sârbu şi acceptat de către iniţiator.

Voturi pentru, vă rog? Număraţi. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 4 voturi împotrivă şi două abţineri, amendamentul modificat a fost adoptat.

Nr.crt.33, amendament propus de comisie spre a fi adoptat, al domnului Sârbu, al domnului Duţu şi al doamnei Nedelcu. Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.34 din raport. Comisia propune formularea iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.35, amendament admis al unor colegi deputaţi, doamna Vălean şi alţii. Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.36 şi 37, texte nemodificate, ale iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.ccrt.38, amendament propus de comisie, al domnului Sârbu. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.39, text nemodificat propune comisia, al iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.40, comisia propune text nou. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.41, comisia ne propune amendament admis al domnului Duţu şi al doamnei Nedelcu. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri? Nu avem

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.42, 43, 44, texte nemodificate ne propune comisia, ale iniţiatorului, dacă există observaţii? Nu sunt observaţii? Adoptate în unanimitate.

Nr.crt. 45, amendament admis al domnului deputat Sârbu, Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri? Nu avem.

Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.46, amendament ne propune comisia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.47 şi 48, comisia propune text nemodificat al iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.49, amendament al domnului Sârbu şi al domnului Ardelean. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem. Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.50, text nemodificat al iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.51, text nou propune comisia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri? Nu avem.

Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.52, text nou propus de comisie. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, comisia ne propune text nemodificat. Dacă sunt observaţii?

Doamna deputat Vălean.

Doamna Adina Ioana Vălean:

Domnule preşedinte,

La pct.55 este vorba de alin.1 al art.129 care face referire la situaţia în care normele de muncă, în cazul în care nu există normative, normele de muncă spune: "se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare sau în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator cu acordul sindicatului, ori, după caz, ale reprezentanţilor salariaţilor".

Amendamentul pe care l-am depus în comisie şi a fost respins, face referire sau solicită modificarea sintagmei "cu acordul sindicatelor", înlocuirea ei cu sintagma "cu consultarea sindicatelor". Cu alte cuvinte, într-o unitate unde nu există normative în vigoare, în opinia noastră, normele de muncă trebuie stabilite cu consultarea sindicatelor, nu cu acordul acestora, dat fiind faptul că normele de muncă, în opinia noastră, ţin, exclusiv, în formularea lor, de către angajator.

De asemenea, ţin să menţionez că există procedura de arbitraj căreia i se pot adresa salariaţii şi respectiv angajatorul în ipoteza în care cele stabilite de către angajator, consultarea sindicatelor ar fi de natură să nemulţumească reprezentanţii salariaţilor.

De asemenea, vreau să mai spun că în opinia noastră textul iniţial conferă totuşi o putere de negociere excesiv de mare sindicatelor în faţa angajatorului şi, după cum spuneam, există oricum posibilitatea recurgerii la o procedură de arbitraj, ceea ce asigură dreptul angajaţilor de a obţine norme de muncă realiste.

Deci, amendamentul nostru constă în înlocuirea sintagmei "cu acordul sindicatului" cu sintagma "cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor".

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, cu excepţia articolului de la nr.crt.51, restul textelor pe care le-am citit anterior au fost... tot la această chestiune... Desigur. Au fost adoptate în unanimitate, numai la nr.crt 55 există un amendament, înlocuirea sintagmei "cu acordul" cu sintagma "cu consultarea".

Domnul deputat Bogdan Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă spun de la început că sunt împotriva acestei reformulări care, de fapt, schimbă cu totul sensul acestui articol, "cu acordul sindicatelor" semnifică că nici o parte nu poate decide singură, deci evident, nu sindicatele îşi fac normele proprii şi sunt propuse de angajatori, dar acestea trebuie să-şi dea acordul. În lipsa acestui acord, doar consultarea, se poate observa şi am observat şi cei care au experienţă, şi sunt convins că cei de la Ministerul Muncii au avut în faţă această problematică, în special pentru muncitorii români care lucrează legal în străinătate, se poate constitui o normă de muncă care să nu poată fi acoperită în timpul reglementat de muncă şi sub ameninţarea, sub riscul că acel care nu-şi îndeplineşte norma de muncă este dat afară, el să muncească 12-14 ore pe zi. Deci resping, de la bun început, această modificare care nu face decât să lase la voia angajatorului care, fără îndoială, în intenţia de a obţine maxim profit, poate să conducă lucrurile spre o zonă care, sigur, arbitrată mai târziu, cine ştie cum se va rezolva.

Deci, din punctul meu de vedere, atâta timp cât nici una dintre părţi nu poate decide singură, această formulare este corectă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Este evident, avem aici de supus la vot înlocuirea sintagmei "cu acordul", care există în text şi este susţinută de către comisie şi de către iniţiator, cu sintagma "cu consultarea", care a fost propusă de doamna deputat din partea PNL, doamna Vălean. Este evident că aici este o chestiune de fond, care ţine seama de modul în care privim, din punctul de vedere în care privim această chestiune, din punct de vedere chiar ideologic.

De aceea, mai doriţi, domnule deputat, să luaţi cuvântul?

Domnule deputat Crăciunescu, aveţi cuvântul.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, este o filozofie de abordare a acestei sintagme. Nu ştiu de ce, într-o anumită concepţie, angajatorul este bau-bau, cel care vrea să facă rău la salariat. Vrea să-l concedieze, vrea să-i diminueze salariul, vrea să-i mărească numărul de ore de muncă.

Din punctul meu de vedere, se pleacă greşit în acest mod de abordare a problemei. Orice investitor serios care îşi face un plan pe termen mediu şi lung, este interesat de a avea salariaţi, angajaţi bine pregătiţi profesional pe care nu are nici un interes să-i concedieze pentru că a investit în ei.

De obicei, există norme care stabilesc programul de lucru sau normele de lucru pentru fiecare caz în parte. Această situaţie se iveşte la societăţile mici şi mijlocii. Şi, atunci, dacă există societate cu 5 oameni sau 10 oameni care spun aşa: domnule patron, noi nu facem decât 4 scaune pe zi, sau eu ştiu ce fac ei, nu reparăm decât două maşini pe zi, angajatorul vrea sau nu vrea trebuie să fie de acord că e obligatoriu acordul sindicatelor şi dacă sindicatul sau, mă rog, reprezentanţii lor, nu cad de acord, el va trebui se sisteze producţia pe o săptămână, două, trei şi la un moment dat se trezeşte că afacerea nu mai merge.

Deci, orice om serios şi de bună credinţă când vrea să stabilească o normă, şi este interesat ca salariaţii lui care sunt pregătiţi să rămână la el în instituţie, va găsi o cale de mijloc. Deci, nu înţeleg de ce că din start plec că fac un program de 12-14 ore. ce câştig? Câştig o săptămână, poate două, oamenii aceia sunt obosiţi şi de la a patra zi, de la zece zile încolo, oamenii aceia nu mai au productivitate. E posibil să fie un moment în care trebuie să muncim 24 din 24 sau 14 ore pe zi, că vrem să ţinem societatea în viaţă, putem să avem o comandă, trebuie să o rezolvăm, că dacă nu, pierdem contractul. Dar, acestea sunt excepţii. Consultarea înseamnă de comun acord, şi e interesul meu, nu înţeleg de ce vedeţi numai interesul angajatului. Acelaşi interes îl am şi eu ca angajator, ca acest om să-mi vină la mine să-i fac o normă de lucru omenească sau, cum să spun, să poată face faţă pe termen lung la solicitare.

Deci, eu sunt pentru amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Avem a supune ... domnule Manta, discutaţi la acest amendament, vă înţeleg, dar nu cred că vreţi să terminăm proiectul de lege azi.

Vă rog, aveţi dreptul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Pantelimon Manta:

Foarte scurt, un minut, aparent pare logică propunerea, totuşi se omite un lucru esenţial, este doar excepţia, pentru regula este aceea că, atunci când sunt normative, stabileşte angajatorul şi atunci este evident că în a doua situaţie trebuie ca referinţa să aibă în vedere anume să nu se stabilească numai de către angajator, şi atunci regula este când există normative angajatorul hotărăşte, a doua, angajatorul, situaţie de excepţie, angajatorul hotărăşte cu consultarea sindicatului şi atunci cred că este logică, raţională propunerea comisiei. Nu susţinem amendamentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de doamna deputat Vălean, înlocuirea sintagma "cu acordul", cu sintagma "cu consultarea", amendament cu care nu a fost de acord nici comisia, nici iniţiatorul.

Voturi pentru, vă rog? 44 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 74 de voturi împotrivă.

Abţineri? Una.

Cu 44 de voturi pentru, 74 împotrivă şi o abţinere, amendamentul a fost respins.

Voturi pentru textul iniţiatorului? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Nr.crt.55 a fost adoptat.

Nu, ceasul de acolo merge prost, se merge după ceasul preşedintelui. Ceasul meu arată altceva.

Nr.crt.77, am să-l supun direct votului. Timpul alocat legii a trecut de mult. Procedură de urgenţă.

Voturi pentru nr.crt.77? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt.78, poziţia comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 79. Poziţia comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 80. Poziţia comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 81. comisia propune textul iniţiatorului.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 82. Voturi pentru poziţia comisiei. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 83. Comisia ne propune textul iniţiatorului. Nu există intervenţii. Adoptat în unanimitate.

Legea a fost adoptată pe articole. Lege organică. O trimitem la sesiunea de voturi finale care va fi organizată.