Parliamentary debates

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa de astăzi cu partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnule deputat Petru Călian, aveţi o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Răspunde? Vă rog să vă prezentaţi la microfon. La întrebări, iertaţi-mă.

Domnul Ovidiu Iuliu Marian (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor, Turismului):

Bună ziua, sunt secretarul de stat care se ocupă de autoritatea naţională pentru turism, Ovidiu Marian.

Domnule deputat, pentru că am înţeles că întrebarea dumneavoastră se referă mai mult la partea de promovare, aş vrea să fiu succint şi să vă spun câteva chestiuni.

Pentru prima dată în acest an de la Revoluţie încoace s-a alocat 325 de milioane de euro pentru investiţii în infrastructura turistică. Repet, este pentru prima dată de la Revoluţie încoace. cele 325 de milioane au în vedere realizarea a 5 proiecte de infrastructură în domeniul turismului, de la domeniul schiabil, la zona montană înaltă, staţiunile balneo-climaterice şi zona Delta Dunării-Litoral. Promovare doar în sensul strict al cuvântului, fără o capacitate corespunzătoare în ţară nu poate să aibă discuţie.

Legat de promovarea internaţională, pot să vă spun că avem 18 birouri în străinătate şi că tot pentru acest an, Guvernul a decis, în urmă cu o lună de zile, dublarea bugetului de promovare, respectiv de la 3 700 000 de euro, cât a fost alocat iniţial pentru anul 2006, la 7.400.000 de euro.

Pentru că tot vorbim de promovare, vreau să vă spun că participăm în acest an la 65 de târguri internaţionale, unde participă toţi cei interesaţi, operatori de turism din România, indiferent că sunt agenţii de turism, hotelieri, asociaţii profesionale sau asociaţii cu caracter de promovare la nivel de regiuni. Participarea acestora se face cu titlu gratuit. Toate costurile acestora, a participării în standuri este suportat în totalitate de către bugetul autorităţii naţionale pentru turism.

Tot ca o componentă de promovare, aş vrea să amintesc că în acest an am lansat 3 programe speciale de sprijinire a turismului în capetele de sezon. Unul va începe la 12 mai până în 15 iunie şi se referă la o săptămână la munte, o săptămână la mare sau o săptămână la ţară şi e făcută împreună cu federaţia patronatelor din turism şi cu asociaţiile profesionale specifice: ANTREC, turism rural, turismul balnear sau turismul de pe litoral.

O altă chestiune pe care am iniţiat-o cu caracter de noutate, urmare gripei aviare, am decis ca un milion de euro să fie alocat bugetului de promovare internă. Este pentru prima dată când autoritatea face promovare internă pentru că urmărim două componente, pe de o parte, turismul intern, respectiv turiştii români, potenţialii turişti români să-şi petreacă vacanţele în România, iar pe de altă parte, turismul incoming, respectiv atragerea turiştilor străini în România şi tocmai în ideea de a echilibra o balanţă de plăţi. Fac o paranteză, anul trecut a fost primul an, iarăşi de la revoluţie încoace, când balanţa de plăţi în turism a fost una excedentară. E drept, cu o sumă relativ mică - 150 de milioane de euro, dar este prima dată când a fost o balanţă excedentară.

Pe de altă parte, participăm la două târguri naţionale de turism, pe care le finanţăm în totalitate pentru asociaţiile profesionale şi pentru asociaţiile de promovare zonale. Una tocmai s-a încheiat acum 2 săptămâni şi o suprafaţă de 300 de metri pătraţi a fost alocată zonelor care şi-au dorit a fi promovate în regiune.

Nu în ultimul rând, aş vrea să vă spun câteva acte normative care sunt în diverse faze de elaborare sau de avizare la alte ministere şi care în mare parte urmăresc, în conţinutul lor, tocmai realizarea unui parteneriat public-privat, la maniera public central, public local şi privat. Pentru că trebuie să înţelegem că autoritatea naţională pentru turism nu are capacitatea să promoveze toate elementele care constituie patrimoniul turistic al României. Cel mult se poate referi la cele semnificative care prezintă avantaj competitiv în raport cu ţările cu care concurăm. Tocmai de asta credem că fiecare trebuie să-şi aibă partea lui de contribuţie la partea de promovare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi două minute la dispoziţie pentru precizări.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am venit cu această întrebare legată de problema turismului şi, în special, de problema promovării turismului mai ales pentru turiştii din afara graniţelor ţării, deoarece pentru turiştii din ţară este suficient să fim în măsură, prin calitatea serviciilor, să-i determinăm să-şi petreacă concediile în ţară. Avem un potenţial fantastic, astfel încât promovarea accentuată pe plan extern poate să fie benefică şi prin această industrie, să spun aşa, a turismului, să atragem sume însemnate de bani în valută, bineînţeles în ţară.

Mai mult de atât, întrebarea se referea şi la modul în care se implică inclusiv ministerul de externe în vederea promovării turismului, în general, iar o altă componentă ar consta în promovarea agro-turismului, pentru că încă mai avem probleme în zona rurală, chiar dacă rezervele din punct de vedere turistic sunt fantastice, cred că suntem deficitari la capitolul promovare şi în special la promovarea externă. Răspunsul mă mulţumeşte, în general.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Dacă domnul secretar de stat nu mai are de adăugat, domnule deputat, vă rog pe scurt întrebarea următoare, adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor? Pe scurt, într-un minut.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la situaţia introducerii paşapoartelor biometrice ca o cerinţă în vederea integrării în structurile europene.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat.?

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să vă comunice dacă introducerea paşapoartelor cu date biometrice este o condiţie impusă României de Statele Unite ale Americii, precum şi pentru ipoteza în care există un document semnat de statul român cu Statele Unite, în care este stipulată această condiţie, să vi se transmită o copie a actului respectiv, vă comunicăm următoarele: introducerea în circulaţie a paşapoartelor electronice reprezintă un angajament asumat de România în cadrul Planului de acţiune Schengen, revizuit 2004, plan aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2356. Angajamentul are la bază prevederile existente în regulamentul consiliului nr.2252/2004 privind standardele referitoare la elementele de securitate şi datele biometrice cuprinse în paşapoartele şi documentele de călătorie eliberate de statele membre, document publicat în Jurnalul Oficial nr.385 din 29.12.2004, în vigoare de la 18 ianuarie 2005.

Potrivit regulamentului în discuţie, producerea unor paşapoarte care să includă identificatori biometrici şi personalizarea centralizată a acestora sunt măsuri de natură să asigure armonizarea standardelor de securitate şi protejarea paşapoartelor împotriva falsificării. Art.6 din acest document stabileşte pentru toate statele membre ale Uniunii Europene un termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, în care să realizeze includerea în paşapoarte a amprentei digitale.

În perspectiva aderării României la uniunea europeană la 1 ianuarie 2007, apreciem că introducerea paşapoartelor electronice se constituie într-un demers necesar pentru alinierea statului român şi din acest punct de vedere, la sistemul ce urmează să funcţioneze în Uniunea Europeană. Totodată, evidenţiem faptul că în paşapoartele electronice statele membre ale Uniunii Europene trebuie să includă, cu respectarea termenului de 36 de luni de la data intrării în vigoare a regulamentului menţionat, şi imaginea facială.

Faţă de cele prezentate, rezultă că introducerea paşapoartelor ce conţin date biometrice este determinată de necesitatea alinierii la cerinţele şi practicile europene.

Condiţiile de acordare a vizelor de intrare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii se stabilesc de către Guvernul federal. Atunci când între România şi un alt stat se încheie un acord într-un anumit domeniu, acesta este supus procedurilor legale de aprobare de către Parlament prin lege. Până în prezent nu s-a încheiat nici o înţelegere între Guvernul Statelor Unite ale Americii şi România cu privire la condiţionarea obţinerii vizelor de intrare în Statele Unite de către cetăţenii României, în funcţie de forma şi conţinutul paşaportului.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Într-adevăr, cunoscând răspunsul dat de domnul ministru, pentru că l-am văzut şi în scris, am citit, am spus că este, practic, o necesitate în privinţa alinierii statului nostru din acest punct de vedere la pretenţiile europene şi nicidecum la pretenţiile unui alt stat sau chiar ale Statelor Unite ale Americii. m-am lămurit cu acest răspuns şi consider că indiferent de cine ar pretinde paşapoartele biometrice, ele sunt benefice, pentru că sunt moderne şi necesare în vederea siguranţei acestor documente.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc. Şi dumneavoastră vă mulţumesc.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, nu este prezentă. Va primi răspunsul în scris.

Doamna Doina Micşunica Dreţcanu nu este prezentă, va primi răspunsul în scris. Din nou, domnul deputat Petru Călian către Ministerul Integrării Europene.

Este prezent domnul secretar de stat? Da. Vă rog, domnule deputat, un minut pentru întrebare.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre o întrebare legată de suspendarea subvenţiilor la plata agentului termic. Este o consecinţă a integrării sau vreau mai multe lămuriri din acest punct de vedere din partea ministerului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat, vă rog să poftiţi.

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aspectul pe care dumneavoastră l-aţi ridicat este referitor la chestiunea legată de negocierile care se referă la Capitolul 14 - Energie. În cadrul acestor negocieri, singurele condiţionalităţi impuse au fost acelea ca costurile de producţie să fie reduse şi să fie mai jos decât preţul cu care se vinde energia, în general, şi în cazul la care vă referiţi, e vorba despre gaze.

Vreau să vă spun că Ministerul Integrării Europene nu are atribuţii directe în această problemă, în clipa de faţă, însă pot să adaug faptul că pe lângă faptul că există nişte măsuri tanzitorii legate de perioadele de neintroducere în acciză la preţul pentru păcură, ceea ce ar fi dus la o creştere a preţului în acest segment.

Pe lângă introducerea pe o anumită perioadă a preţului naţional de referinţă, care nu reprezintă o soluţie pentru o problemă socială şi această problemă ar fi rezolvată după ce se vor identifica exact grupurile ţintă pentru care va fi acordat ajutorul în ceea ce priveşte energia termică şi alimentarea cu gaze, deci după ce aceste probleme se vor fi rezolvat, atunci desigur şi presiunea asupra preţului va fi mai scăzută. Repet, însă Ministerul Integrării Europene nu are în clipa de faţă atribute exacte să vă răspundă la problematica preţurilor, ci Ministerul Industriilor, Economiei şi Comerţului.

Ca urmare, pot numai să menţionez faptul că în cadrul negocierilor nu au fost stabilite condiţionalităţi care privesc anumite condiţii, ci doar în principiu, ca şi costurile să egaleze "..

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să mă scuzaţi, domnule secretar de stat... Stimaţi colegi, vă rog să nu tulburaţi vorbitorul.

Vă mulţumesc. Vă rog să continuaţi.

Domnul Adrian Ciocănea:

Vă mulţumesc. Eu am încheiat expozeul pe care îl aveam şi bineînţeles vă voi trimite şi am şi făcut asta, răspunsul în scris. Îl am şi la mine, dacă doriţi, vi-l dau chiar acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Domnul deputat? Observaţii?

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

M-am adresat Ministerului Integrării Europene referitor la acest subiect, deoarece am vrut să ştiu dacă este o consecinţă a integrării în Uniunea Europeană. Sigur că dacă este o consecinţă, lucru pe care nu l-am prea înţeles, ar fi necesar să avem în vedere alte măsuri compensatorii cu eliminarea subvenţiei la energia termică şi aici foarte bine se mulează proiectul nostru de lege care vizează reducerea tva-ului la alimente. Dacă o considerăm ca şi măsură compensatorie, cu siguranţă că proiectul trebuie să treacă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, dacă mai doriţi? Nu. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mircia Giurgiu are o întrebare adresată Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. A primit răspunsul scris. Vă mulţumesc.

De asemenea, domnul deputat Mircia Giurgiu are un număr de 6 întrebări adresate Ministerului Sănătăţii.

Domnul secretar de stat ne-a comunicat că la toate domnul deputat a primit răspuns scris. Dacă este mulţumit cu răspunsurile?

Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Recunosc că nu am reuşit să le citesc pe toate, dar în general sunt mulţumit.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Vă mulţumesc şi dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu are o întrebare adresată Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. S-a solicitat amânarea pentru data de 8. Se admite.

Domnul deputat Petru Călian, o întrebare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, s-a solicitat amânarea pentru data de 8. Se admite.

Domnul deputat Bonis Istvan către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, amânarea pentru 8 mai, se admite. Domnul deputat Mircia Giurgiu către Ministerul Economiei şi Comerţului, amânarea pentru 8 mai. Se admite. Cu aceasta am epuizat şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Vă cer scuze. Da. Domnul deputat Vasile Filip Soporan. Este vina mea, vă rog, domnule deputat, să primiţi scuzele mele şi să vă susţineţi întrebarea.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O întrebare adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii. Obiectul întrebării este legat de criza medicamentelor, practic, întrebarea are două părţi. Cum aţi reuşit prin reforma sănătăţii să creaţi criza medicamentelor şi a doua parte, cum veţi rezolva această problemă pentru cetăţenii României, în primul rând?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea accesului asiguraţilor la medicamente, s-a elaborat un ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr.56/45 din 2005 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. Acest act normativ a contribuit la eficientizarea activităţii furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale în cazul sistemului de asigurări de sănătate pentru anul 2006.

Modificările propuse pentru asistenţă cu medicamente în tratamentul ambulatoriu se referă la mai multe aspecte dintre care aş enumera: 1. Din fondul aprobat la nivelul casei de asigurări pentru consumul de medicamente - 60% se va repartiza în anul 2006, faţă de 20% din anul trecut pe zone sau localităţi, în funcţie de numărul de asiguraţi şi pe farmaciile din zonele, respectiv, localităţile în funcţie de consumul de medicamente cu şi fără contribuţie personală din anul precedent, iar 40%, faţă de 80% din anul trecut, se repartizează de Casa de Asigurări pe farmacii în funcţie de punctajul obţinut de fiecare farmacie, potrivit nivelului profesional al angajaţilor; 2. În vederea asigurării tratamentului în ambulatoriu, pentru bolnavii cronici, pe lângă afecţiunile cronice cu adaos comercial negociabil prevăzut în normele de anul trecut, au fost introduse în acest an şi alte boli cronice cum sunt spondilita anchilozantă, ciroză hepatică, demenţe, bolnavi cu proceduri intervenţionale, percutane, numai după implantarea unei proteze endovasculare stend, boala Gaucher, bolile oncologice, accident vascular cerebral ischemic şi altele; 3. În situaţii de urgenţă, farmaciile pot depăşi valorile lunare contractate cu cel mult 5% din luna respectivă; 4. Pentru gestionarea mai eficientă a consumului de medicamente şi pentru a permite accesul la tratament a mai multor pacienţi, casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică desemnează un medic coordonator pentru fiecare dintre bolile cronice menţionate.

Experţii caselor de asigurări este medicul coordonator analizează bilunar consumul, stabilesc protocoale terapeutice pentru pacienţii beneficiari ai tratamentelor cuprinse în protocoale şi iau măsurile care se impun pentru utilizarea eficientă a fondului destinat eliberării de medicamente fără contribuţie personală pentru cele 11 boli cronice. 5. Alocarea resurselor financiare pentru tratamentul cu medicamente în ambulatoriu în anul 2006 va avea la bază următoarele criterii: morbiditate, adresabilitate, în cadrul acestuia, consum real de medicamente, criteriul istoric, numărul asiguraţi, numărul de pacienţi care au beneficiat de tratament în ambulatoriu, acoperirea cu furnizori, număr de farmacii, număr de medici prescriptori, rata de consum, criterii de eficienţă, alocarea directă de fonduri pe diferite tipuri de boli cronice, repartizarea sumelor rectificate, având în vedere creşterea costului asigurat, aplicarea unor criterii de evaluare a farmaciilor în vederea contractării cu stabilirea punctajului pentru valoarea de contract.

În cazul bolilor cronice, se va aplica un adaos comercial negociat care va genera economii care acoperă consumul pe aproape o lună pentru aceste boli costisitoare. Prin aceste măsuri, se vor evita disfuncţionalităţile în eliberarea medicamentelor cu regim gratuit şi compensat de către unităţile farmaceutice aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Domnule deputat, cu precizări. Vă rog.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Nu sunt mulţumit de răspunsul primit. Răspunsul este unul formal, nu are nici o legătură cu situaţia existentă.

Practic, la ora actuală, există o criză gravă a medicamentelor. Oamenii stau la cozi, sunt insultaţi şi, până la urmă, au ajuns bătaia de joc, eu cred că a sistemului, dacă nu ne raportăm strict la o anumită persoană.

Mă aşteptam la un alt răspuns, la un răspuns în care să faceţi o evaluare a necesităţilor, să spuneţi: problema medicamentelor poate să fie rezolvată cu următoarele măsuri organizatorice şi cu următoarele sume care vor fi disponibilizate sistemului.

Până la urmă, există o nemulţumire şi faţă de răspuns şi o nemulţumire faţă de situaţia existentă. Practic, cetăţenii se aşteptau la un alt tratament, pentru că acest tratament nu le aduce nimic în plus la nivelul dorinţelor şi la nivelul aşteptărilor îndreptăţite.

Aştept un alt răspuns, domnule secretar de stat, un alt răspuns din partea domnului ministru al sănătăţii, un răspuns care să se apropie de situaţia dramatică, de criza dramatică prin care trece sistemul.

Vreau să vă spun că unităţile medicale funcţionează după bugetul istoric şi acest lucru mi se pare iarăşi foarte grav pentru faptul că nu aţi luat măsurile de care avea nevoie sistemul. Ne aflăm la jumătatea, aproape la jumătatea anului şi încă bâjbâim asupra măsurilor care trebuie luate.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi două minute, conform Regulamentului, să răspundeţi.

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Domnule deputat, înţelegem nemulţumirea dumneavoastră şi aş vrea să vă asigur că Ministerul Sănătăţii nu este impasibil faţă de situaţia dramatică în care au ajuns asiguraţii din lipsa fondurilor pentru medicamente. Dumneavoastră aveţi dreptate când spuneţi că sunt necesare măsuri organizatorice şi este necesar un fond mai mare pentru cumpărarea de medicamente.

Măsurile organizatorice am încercat să vi le prezint în răspuns, în ceea ce priveşte fondurile, sperăm ca odată cu intrarea în vigoare a pachetului legislativ privind reforma în sănătate, prin lărgirea masei de contribuanţi la fondul naţional unic de asigurări de sănătate, prin diferite mijloace financiare, cum este taxa de viciu, bugetul casei de asigurări de sănătate va fi mai mare şi evident şi posibilitatea Casei de a acoperi, necesarul de medicamente se va lărgi.

Dar asta este deocamdată un proiect. Noi încercăm să rezolvăm situaţia la ora actuală cu mijloacele pe care ministerul le are la dispoziţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, cred că nemulţumirea dumneavoastră la răspunsul primit se poate transforma numai într-o interpelare adresată ministrului de resort.

De data aceasta, într-adevăr, am epuizat lista întrebărilor.