Parliamentary debates

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Reluăm dezbaterile din plen de astăzi, 2 mai 2006, cu partea din şedinţă destinată răspunsurilor orale la interpelări.

Da, domnule deputat Merce, procedură?

Domnul Ilie Merce:

Da, o problemă de procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vreau să supun atenţiei conducerii Camerei următoarea problemă.

În luna februarie, am adresat două interpelări domnului prim-ministru al României, Călin Popescu-Tăriceanu, iar în luna martie încă o interpelare, în care am cerut explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante privind activitatea sa internă şi externă.

Potrivit Regulamentului, Guvernul, primul-ministru şi miniştrii sunt obligaţi ca în cel mult două săptămâni să răspundă la aceste interpelări. Prelungirea răspunsului se aprobă doar de către conducerea Camerei.

Cu toate că a trecut atâta timp, nici până astăzi nu am primit un răspuns privind problemele ridicate în aceste interpelări de la domnul prim-ministru. Mă refer la un răspuns competent şi în timpul prevăzut de Regulamentului Camerei.

Vreau să atrag atenţia sau să reamintesc că, în repetate rânduri, domnul prim-ministru a afirmat că respectă Parlamentul, că vrea să aibă cele mai bune relaţii cu Parlamentul, dar declaraţiile acestea nu au fost urmate şi de fapte concrete, aşa după cum nu şi-a onorat Guvernul condus de domnul prim-ministru Tăriceanu nici celelalte promisiuni electorale.

Rog conducerea Camerei să intervină ferm şi să pună ordine în aplicarea şi respectarea Regulamentului Camerei, nu cer nimic mai mult.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, domnule deputat Călian.

Ca să rezolvăm această problemă v-aş ruga ca această intervenţie a domnului deputat să fie transmisă Biroului permanent, pentru a hotărî.

Vă rog, tot o problemă de procedură? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deşi este vorba de aceeaşi problemă, ţin să întăresc afirmaţiile domnului deputat Merce şi rog să se consemneze în stenograma şedinţei faptul că nici eu, Petru Călian, deputat P.C., nu am primit răspunsuri la interpelările adresate domnului prim-ministru, au fost două. Probabil că dacă îl interpelam într-o chestiune legată de reducerea t.v.a. la alimente, cu siguranţă că, prin mesagerii săi, îmi răspundea într-un fel, aşa cum au făcut-o şi astăzi.

Sunt indignat de acest lucru şi rog respectuos conducerea Camerei să trimită o adresă oficială primului-ministru, prin care să-l oblige să vină în faţa deputaţilor care au depus interpelări şi să răspundă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Şi această parte din stenogramă rog să fie transmisă Biroului permanent, pentru a fi trecută rezolvarea ei pe ordinea de zi.

Tot procedură, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Observăm, şi din intervenţiile de astăzi, şi din intervenţia de săptămâna trecută a unui coleg de la Partidul Conservator, absolut nemulţumit de răspunsurile la interpelări, considerăm că, şi aş vrea să subliniez acest aspect, decizia luată în Biroul permanent ca, începând de la 1 mai, să se dea răspuns doar la doi deputaţi, pe grupuri parlamentare, când acest gen de răspuns este singura posibilitate de dezbatere în plen între Executiv şi Parlament, noi făcând intervenţiile strict pe problemele ridicate de electorat, considerăm că, pe lângă răspunsurile, absolut, unele dintre ele, pe lângă subiect, prezentate incorect sau cu un dezinteres total, unele chiar fără a mai ajunge la noi şi chiar nedându-ne răspuns, considerăm că această decizie a Biroului permanent ar trebui reluată şi, totodată, a impune Executivului să-şi îndeplinească rolul pe care şi l-a asumat încă din prima zi, atunci când a fost votat de Parlament, de a veni în sprijinul Parlamentului pe problemele esenţiale ridicate de electorat.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, regret, dar trebuie să fac trimitere la art. 174 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, care prevede în mod expres: "În şedinţa consacrată dezbaterii interpelărilor, un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare".

Nu comentăm şi nu deducem Biroului permanent textele din Regulament.

Vă mulţumesc.

Să continuăm şedinţa.

Da, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur că această chestiune mai trebuie analizată, pentru că este un prilej de a comunica direct cu Executivul. Deci, mie mi se pare totuşi că este un pic forţată toată chestiunea aceasta. Dar, dacă tot s-a ajuns aici, trebuie ca din partea Executivului să se manifeste o oarecare consecvenţă şi seriozitate.

Astăzi, eu trebuia să intervin oral, să susţin o interpelare din partea Grupului Partidului Conservator, la o interpelare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Iată că ni se comunică un răspuns, prin care se solicită amânarea răspunsului, pentru că nu s-au pregătit pentru treaba aceasta.

Or, nu mai putem permite, dacă pe noi ne împingeţi într-o oarecare fază de seriozitate şi de a nu prelungi aceste răspunsuri cu privire la interpelări, nu ştiu de ce nu se procedează în acelaşi fel şi cu reprezentanţii Executivului, să fie atenţionaţi la modul cel mai serios să ne trateze cu respect şi consideraţie, nu ca până acum. Domnule, vin sau nu vin, dăm răspunsuri sau nu dăm răspunsuri, după ureche, aşa, când vrem noi şi când nu vrem noi!

Deci, trebuie să existe o relaţie destul de consecventă şi de serioasă de ambele părţi. De aceea, domnule preşedinte, rog să se menţioneze la procesul-verbal că noi nu vom mai permite să mai fim amânaţi la nesfârşit cu aceste răspunsuri, pentru că ei, în 15 zile, aveau tot timpul la dispoziţie să se pregătească şi să vină şi să dea răspunsul cuvenit.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat. Vă reamintesc că Regulamentul Camerei Deputaţilor permite celor care sunt obligaţi să dea răspunsurile să solicite amânarea o singură dată, pentru proxima şedinţă.

În aceste condiţii, toate dezbaterile vă rog să fie deduse Biroului permanent, pentru că, în raporturile cu celelalte organe ale statului, Camera Deputaţilor este reprezentată numai de preşedintele Camerei Deputaţilor şi nu de preşedintele de şedinţă sau de un vicepreşedinte.

Domnule deputat, aţi vorbit.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte, mă iertaţi că intervin, dacă s-a luat această măsură şi această hotărâre în Biroul permanent ca noi, Parlamentul, să intervenim din partea grupurilor parlamentare o singură dată, tot în Biroul permanent să se ia această hotărâre şi decizie să nu mai permitem amânări la răspunsurile pe care trebuie să le dea Executivul.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă repet, nu s-a luat această hotărâre în Biroul permanent, ci dumneavoastră, personal, aţi votat art. 174 din Regulamentului Camerei Deputaţilor. Deci, este hotărârea dumneavoastră, a deputaţilor, care aţi votat acest Regulament. Biroul permanent nu a făcut decât să aplice acest text de Regulament.

În ceea ce priveşte celelalte sesizări, evident, vor fi pe ordinea de zi a discuţiilor din prima şedinţă a Biroului permanent.

Conform hotărârilor Biroului permanent, care a selecţionat răspunsurile orale la interpelări... Aş vrea să fac o precizare, nu se îngrădeşte dreptul de a se face interpelări, nu se îngrădeşte dreptul de a se cere răspunsuri orale. Interpelările la care nu se dau răspunsuri orale primesc răspunsuri scrise. Grupurile parlamentare sunt cele chemate să gestioneze, conform Regulamentului, această procedură, alegând la care dintre interpelări trebuie să se primească un răspuns oral. Iar Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul va trebuie să stabilească totdeauna numele persoanelor din cadrul ministerelor care să se prezinte să răspundă.

Domnul deputat Dragoş Dimitriu, PRM. Vă rog, domnule deputat, dezvoltarea interpelării pe scurt.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Domnilor miniştri,

Prin intermediul Biroului parlamentar din Argeş, am primit mai multe informaţii cu privire la firme care îşi desfăşoară activitatea pe lângă aproape defuncta întreprindere ARO Câmpulung şi am dorit să aflu informaţii cât mai exacte cu privire la efectele negative pe care activitatea acestor firme le-a provocat Întreprinderii ARO.

Interpelarea am adresat-o mai multor ministere, şi anume: Ministerului Justiţiei, Ministerul de Interne şi, în primul rând, AVAS. Văd că astăzi mi se răspunde din partea Ministerului de Interne, sper ca în săptămânile următoare să mi se răspundă în primul rând din partea AVAS-ului, instituţia care avea obligaţia de a asista şi în faza de post-privatizare evoluţia acestui fenomen de privatizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi informaţii cu privire la stadiul anchetei desfăşurate în dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş cu nr. 466/2004 privind vânzarea unor active ale S.C. ARO S.A. Câmpulung, vă comunicăm următoarele.

Dosarul penal privind vânzarea unor active ale S.C. ARO S.A. a fost înregistrat la Direcţia de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu nr. 466D/P/2005. La data de 25.04.2005, direcţia respectivă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegat Direcţia de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române să efectueze verificări în dosarul penal în discuţie, verificări dispuse de către procuror.

După efectuarea verificărilor dispuse de procuror, la data de 31 mai 2005, Direcţia de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române a înaintat dosarul la Direcţia de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, deci, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu întreg materialul rezultat în urma activităţilor desfăşurate, pentru continuarea şi definitivarea cercetărilor, urmând ca procurorul să dispună soluţia legală în cauza respectivă.

În context, evidenţiem faptul că de la acea dată, respectiv 31 mai 2005, Direcţia de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este structura căreia îi revine întreaga răspundere în ceea ce priveşte perioada în care dosarul în discuţie va fi soluţionat.

Menţionăm, de asemenea, că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are competenţa de a dispune soluţii penale în acest caz şi nici de a se pronunţa asupra legalităţii măsurilor adoptate de către procurorul care instrumentează dosarul respectiv.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi 2 minute, pentru a formula observaţii.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Era vorba, într-adevăr, şi de acest Dosar nr.466, uitat prin arhivele sau prin labirinturile procuraturii şi ale justiţiei, în general.

Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru că este primul din sistem care îmi dă o lămurire cu privire la acest dosar.

Interpelările, cele două pe care le-am adresat, conţineau mult mai multe cereri, dar este un prim pas şi, repet, încă o dată îi mulţumesc domnului secretar de stat.

Ştiam că şi cunosc competenţele poliţiei, eu nu am cerut decât să fiu informat cu privire la soarta acestui dosar, nu am cerut să se dea soluţii sau să se înceapă ceva în baza celor descoperite în acest dosar, este de datoria celor din justiţie să facă aceste lucruri.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, dacă mai aveţi de comentat? Nu. Vă mulţumesc.

Domnule deputat Florin Iordache, vă rog să susţineţi interprelarea pe scurt, două minute, conform regulamentului.

Domnul Florin Iordache:

Am mai prezentat-o pe scurt acum două săptămâni, domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Obiectul interpelării viza sumele pe care Ministerul Finanţelor le va aloca eliminării situaţiei de criză prin care trece şi judeţul Olt. În urma inundaţiilor, Dunărea a venit şi a afectat partea de sud a judeţului Olt, o serie de comune şi de localităţi au avut de suferit. Şi prin interpelarea mea solicitam Ministerului de Finanţe să-mi precizeze ce anume preconizează să întreprindă Ministerul de Finanţe pentru a diminua efectul inundaţiilor.

Şi eu aştept, prin răspunsul pe care îl va prezenta Ministerul de Finanţe, să văd grija Guvernului pentru a elimina efectul inundaţiilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Jákáb István (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să fac o singură rectificare, interpelarea domnului deputat se referea la o situaţie exactă şi completă a alocării sumelor de la bugetul de stat alocate judeţului Olt. Iar, pentru aceasta, eu am venit cu o situaţie exactă a sumelor care, până acum, au fost alocate judeţului Olt pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, dar a celor din 2005.

Deci, practic, sumele alocate judeţului Olt pentru refacerea zonelor afectate de inundaţii: din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului pentru bugetul de stat pe anul 2005, suma totală a fost de 12.632.000 RON, deci, practic, 126.320.000 ROL. Aceste sume s-au acordat judeţului Olt în baza a 5 hotărâri de Guvern: Hotărârea de Guvern nr. 821/2005, în valoare de 3.921.000 RON; Hotărârea Guvernului nr. 864/2005 - 75.000 RON; Hotărârea Guvernului nr. 904/2005 - 4.000.000 RON; Hotărârea Guvernului nr. nr. 1027/2005 - 4.252.000 RON şi Hotărârea Guvernului nr. 1221/2005 - 384.000 RON.

Cu sumele respective s-a suplimentat bugetul propriu al judeţului, din care s-au efectuat lucrări de înlăturare a efectelor calamităţilor naturale, la propunerea comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi cu avizul prefecturii.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, observaţii, dacă aveţi?

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul detaliat pentru sumele care au fost alocate judeţului Olt, aferente inundaţiilor anului 2005.

Am considerat că poate să-mi precizeze şi o prognoză pentru sumele care vor fi alocate pentru anul 2006, pentru că, să nu uităm, judeţul Olt şi acum are o situaţie destul e grea, în partea de sud, unde Dunărea a afectat localităţi.

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru datele furnizate, aferente anului 2005, dar consideram că îmi poate preciza dacă în bugetul aferent anului 2006, la sumele care sunt la dispoziţia primului- ministru pentru a înlătura efectele inundaţiilor, sunt prevăzute sume şi valoarea acestor sume.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, dacă aveţi ceva de adăugat?

Domnul Jákáb István:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O singură completare. Într-adevăr, inundaţiile cu care se confruntă partea de sud a ţării şi anul acesta o să necesite sume, dar, precum aţi observat, la nivelul Guvernului, atât prin primul-ministru, cât şi prin domnul ministru Blaga, s-a precizat foarte clar că după trecerea inundaţiilor o să se procedeze la o inventariere foarte clară a daunelor ş.a.m.d. şi numai după aceea se va trece la o situaţie foarte clară a compensărilor pe care populaţia, respectiv, judeţele, o să le primească. A fost rectificarea bugetară din luna trecută, o să mai fie o rectificare în iulie, unde, sigur, o să fie sume alocate judeţelor afectate de inundaţii.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim.

Domnul deputat Iulian Iancu, PSD. Pe scurt, vă rog, interpelarea.

Domnul Iulian Iancu:

Interpelarea mea se adresează situaţiei absolut speciale înregistrate în anul 2005 în industria gazieră, respectiv: dublarea preţului gazelor naturale în doar un an de zile, încercarea de introducere, prin intervenţie directă a primului-ministru, a unui abonament la gaze naturale, care ar fi determinat creşterea suplimentară a preţului gazelor naturale şi colectarea a cel puţin 500 de miliarde de lei pe lună de la agenţii economici şi populaţie; după care aş sublinia recordul absolut în obţinerea celui mai mare preţ al gazelor naturale din import, o responsabilitate directă a actulului Executiv, şi situaţia în care ne aflăm astăzi, şi anume, de introducere a unui nou sistem de măsură, respectiv, cel prin care se măsoară unităţi energetice şi unităţi volumetrice, fără a se aduce la cunoştinţă populaţiei care este modalitatea prin care ei pot controla calitatea gazelor, precum şi laboratoarele neutre la care se pot adresa pentru a verifica corectitudinea acestor măsurări.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Octavian Nichifor Bâgiu (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind posibilitatea verificării condiţiilor de calitate a gazelor naturale şi efortul financiar impus de noul sistem de măsurări, vă comunicăm: în 2005, ANRGN-ul a revizuit Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze tranzacţionate la consumatorii captivi şi Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze tranzacţionate pe piaţa en-gros, incluzând în aceste reglementări prevederi concrete referitoare atât la data la care va începe facturarea în unităţi de energie - 1 septembrie 2007, cât şi la modalitatea efectivă de realizare a măsurării energiei conţinute de gazele naturale. Modalitatea de soluţionare a reclamaţiilor consumatorilor referitoare la calitatea gazelor naturale este precizată la art. 7.13 şi 7.14 din Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze tranzacţionate pe piaţa en-gros.

Astfel, în cazul determinării puterii calorice superioare cu cromatografe de laborator, operatorii care efectuează determinări ale puterii calorifice vor elabora până la 1 august 2006 proceduri proprii, avizate de ANRGN pentru soluţionarea reclamaţiilor beneficiarilor.

Reclamaţiile beneficiarilor cu privire la valoarea puterii calorifice utilizate la facturare se pot face în termen de maxim 2 luni de la data primirii facturii. Recalcularea consumului se face numai în următoarele cazuri: puterea calorifică superioară determinată în urma verificării este mai mică decât cea determinată iniţial şi, a doua, puterea calorifică superioară determinată în urma verificării diferă faţă de determinarea iniţială cu o valoare mai mare decât cea corespunzătoare incertitudinii asociate determinării puterii calorifice superioare.

Menţionăm că, în vederea trecerii la măsurarea în unităţi de energie, începând cu 1 septembrie 2006, furnizorii vor trece pe facturile de gaze naturale, într-o rubrică separată, cantitatea de energie livrată către beneficiar. Acest lucru va avea numai caracter informativ, neavând implicaţii din punct de vedere financiar.

Totodată, factura va fi însoţită în fiecare lună de o notă explicativă cu privire la modificările care vor interveni cu 1 ianuarie 2007, dată de la care facturarea gazelor naturale se va face în unităţi de energie kwh. Această modalitate de facturare este deja aplicată în ţările membre ale Uniunii Europene, neantrenând nici un cost suplimentar pentru consumatorul final de gaze naturale.

Principala raţiune a introducerii modului de facturare energetică a gazelor naturale o reprezintă posibilitatea unei facturări reale, dat fiind faptul că puterea calorifică a gazelor naturale poate suferi anumite variaţii. Prin această nouă metodologie, clientul va plăti costul real al energie utilizate, corespunzător valorii efective a puterii calorifice superioare. Astfel, clientul va plăti cantitatea de energie consumată şi nu un volum, ca în prezent.

Investiţiile necesare pentru implementarea acestui nou procedeu de facturale vor fi realizate de către operatorii licenţiaţi din sectorul de gaze naturale.

Distrigaz Sud S.A. va implementa proceduri de calitate care să garanteze fiecărui client faptul că puterea calorifică superioară utilizată pentru pentru facturarea energiei este corespunzătoare gazelor naturale pe care clientul le consumă efectiv.

Având în vedere prevederile Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze tranzacţionate pe piaţa en-gros, obligaţia determinării puterii calorifice va reveni în cea mai mare măsură operatorului sistemului naţional de transport. În acest sens, ANRGN-ul a iniţiat o serie de întâlniri cu reprezentanţii Transgaz, în vederea identificării punctelor în care este necesară determinarea puterii calorifice, astfel încât investiţiile necesare să fie reduse la minimul necesar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveţi observaţii, în două minute?

Domnul Iulian Iancu:

Da, domnule preşedinte.

Constatăm, ca şi în alte răspunsuri la interpelări, că şi de această dată ministerul, în loc să răspundă direct la subiectul care face obiectul acestei interpelări, ne face referire la Legea gazelor naturale, la reglementările Autorităţii, dar nu spune, în nici un caz, nici reglementatorul, nici ministerul, cu atât mai puţin operatorii, care sunt modalităţile prin care consumatorul poate fi informat, se poate adresa pentru a se lămuri dacă el, prin cantităţile pe care le primeşte şi este obligat să le plătească la preţuri tot mai mari, primeşte calitatea care îi este comunicată.

Şi din răspunsul pe care l-am primit astăzi am putut constata o menţiune legată la operatorul Distrigaz Sud, care este doar un operator, în ţară, în momentul de faţă, funcţionând 49 de operatori privaţi de distribuţie gaze, dintre care unul, cel puţin, este de aceeaşi dimensiune ca Distrigaz Sud, respectiv, Distrigaz Nord. Nu se face nici o referire la modul lui de acţiune.

Se fac referiri la "putere calorifică", la "cromatograf", la "calorimetre on-line" şi aş vrea să-l rog pe domnul secretar de stat să se adreseze colegilor domniei sale şi să întrebe consumatorii dacă au auzit despre aceste noţiuni şi modalitatea în care ei le-ar putea chiar utiliza în a se lămuri care este calitatea gazelor pe care le primesc şi sunt obligaţi să le plătească. O dată.

Doi. Vorbim aici despre laboratoare neutre, care nici în ziua de astăzi nu au fost înfiinţate.

Nu se poate să promovăm un sistem, aşa cum am încercat anul trecut să promovăm abonamentul gazelor naturale şi, până ce nu au ieşit oamenii în stradă, nu s-a putut opri această încercare, la fel şi de această dată, observăm că discutăm între operator şi reglementator, la care mai intervine şi ministerul din când în când, iar de la masa discuţiilor lipseşte consumatorul. Cel care este o parte îndreptăţită în aceeaşi măsură ca şi operatorii să ia parte la acest proces şi să-şi spună punctul de vedere, o dată ce se introduce un sistem de măsură absolut nou, cu care nu s-au mai întâlnit până astăzi, consumatorii de gaze din România.

Şi mai fac o menţiune, este eronat să se folosească şi să se păcălească prin aceste mijloace consumatorii, spunându-se că nu vor avea nici un fel de cheltuieli şi că aceste cheltuieli vor fi suportate de operatori.

Toate cheltuielile legate de ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat, aţi depăşit cu mult timpul prevăzut de Regulament, ca şi conţinutul observaţiei ce se poate face.

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Iulian Iancu:

O singură menţiune legată de acest aspect al cheltuielilor, chiar în acest material spuneţi că, în momentul în care consumatorul a făcut o observaţie şi nu este admisă, va fi obligat să plătească.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Dacă domnul secretar de stat doreşte să răspundă? Numai dacă consideră necesar. Nu. Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Petru Călian. Vă rog să dezvoltaţi pe scurt interpelarea dumneavoastră.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea se referă la intervenţia Guvernului în privinţa sprijinirii producătorilor de lapte pentru că ei au probleme atât cu achiziţia laptelui dar mai grav este faptul că au probleme deosebit datorită deosebite datorită preţului mic.

Am vrut să văd şi să cunosc modul în care Ministerul Agriculturii, în special, poate să intervină în vederea sprijinirii producătorilor de lapte din România.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Dănuţ Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1428b/2006, vă comunicăm următoarele.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale sprijină dezvoltarea creşterii animalelor în exploataţii durabile şi eficiente. De foarte mult timp a fost promovată ideea încheierii de contracte ferme între producătorii şi procesatorii de lapte pe baza unor criterii de calitate.

În acest sens, a fost întocmit un contract cadru care a fost transmis atât asociaţiilor cât şi procesatorilor. Aspectele privind preţul laptelui, dar şi al analizelor ce trebuie realizate la preluarea acestuia au fost discutate de foarte multe ori în cadrul consiliului de produs.

Un prim pas care trebuie realizat de producătorii şi crescătorii de animale este asocierea. Este prioritară organizarea unor asociaţii puternice, care să apere interesele producătorilor pe care-i reprezintă şi să-şi impună preţul prin negociere, ţinând cont de calitatea produsului şi anume a laptelui.

Producătorii trebuie să fie conştientizaţi de importanţa igienei mulsului şi a depozitării în condiţii corespunzătoare a acestui produs numit lapte.

Legea 72/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2005 privind organizarea pieţei laptelui de vacă prevede ca, prin ordin al ministrului agriculturii, să se aprobe un sistem unitar de plată a laptelui, pe baza unei grile de parametri de calitate, stabilită de reprezentanţii producătorilor şi ai procesatorilor.

Prin H.G. 785, ministerul a acordat sprijin atât asociaţilor de crescători de animale, cât şi producătorilor agricoli individuali pentru achiziţia de dotări şi instalaţii de muls şi de răcire a laptelui şi nu numai. Sprijinul acordat reprezintă 60 % din preţul de achiziţie, inclusiv TVA-ul. Asociaţiile au putut achiziţiona analizoare de lapte, în acest fel putându-se realiza un control al calităţii laptelui, măsura fiind apreciată atât de producătorii individuali, cât şi de asociaţiile de producători.

Termenul limită de depunere a solicitărilor la Direcţiile agricole vizavi de acest H.G. este 31 mai 2006.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim.

Domnule deputat, dacă aveţi o observaţie?

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că răspunsul mă mulţumeşte doar parţial, pentru că în această industrie, de partea procesatorilor, practic, putem vorbi despre monopol.

Nu există concurenţă pe această zonă a industriei - în ghilimele. Mai mult de atât, sunt localităţi mici, unde producătorii, respectiv crescătorii de animale sunt foarte puţini dar, mai mult de atât, ei sunt, pur şi simplu, descurajaţi şi nu doresc să mai crească aceste animale pentru că ele nu mai devin rentabile.

Preţul laptelui este atât de mic încât nu acoperă cheltuielile pe cap de animal furajat. Mai mult de atât, nu se intervine deloc în zona acestui monopol despre care vorbeam, astfel încât jocul de-a oferta continuă, iar producătorii, în situaţia în care nu lucrează, nu îşi vând produsul lor finit, laptele, acestor procesatori, riscă să-l arunce pentru că, efectiv, nu au piaţă de desfacere deşi, per ansamblu, solicitări pentru acest produs alimentar de bază există. Însă, până nu se rezolvă problema monopolului pe piaţa procesatorilor, nu văd nici o şansă ca preţul oferit producătorilor de lapte să fie cel rentabil pentru producători, astfel încât ei să nu mai fie descurajaţi şi să nu mai crească aceste animale.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doriţi să răspundeţi? Nu. Vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Popa Nicolae referitor la situaţia învăţământului.

Printr-o adresă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării - o clipă, domnule deputat, nu veţi susţine - către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul ni se comunică o cerere de amânare, fără nici un fel de motivare, a răspunsului la această interpelare.

Vă rog ca această parte din stenogramă să fie trimisă Biroului permanent, cu atenţionarea adresată Ministerului Educaţiei care a făcut o adresă necuviincioasă către Camera Deputaţilor, întrucât în ea nu se vorbeşte, nici măcar nu se aminteşte de situaţii justificate, cum prevede Regulamentul, care ar permite o asemenea amânare.

Vă mulţumesc.

(Către domnul deputat Nicolae Popa.)

Vă mulţumesc, domnule deputat. Amânarea ca atare se ia în consideraţie, prin echipolenţă cu art.179, o singură săptămână.

Domnul Nicolae Popa:

Vreau să fac...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să nu comentaţi dispoziţiile mele, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Nu, vreau să remarc echidistanţa şi obiectivitatea dumneavoastră în aprecierea problemelor acestea.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul deputat Mircia Giurgiu, o interpelare adresată Ministerului Sănătăţii. Îi mulţumesc domnului secretar de stat prezent.

Vă rog să transmiteţi domnului deputat Mircia Giurgiu dacă nu-şi justifică absenţa, îl sancţionez ca preşedinte de şedinţă cu observaţie pentru lipsă nejustificată în faţa reprezentantului Guvernului care a venit să-i răspundă. Este o lipsă de politeţe.

Cu aceasta, încheiem şedinţa de astăzi, 2 mai 2006.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,50.