Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

La pct. 2 şi 3 ale ordinii de zi avem Raportul asupra execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2003 şi Raportul asupra execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2004. Pentru operativitate, vă propun ca ambele rapoarte să fie prezentate simultan, după care să urmeze prezentarea rapoartelor comune ale comisiilor speciale pentru controlul execuţiei bugetului Curţii de Conturi, dezbateri asupra rapoartelor şi, apoi, separat, adoptarea proiectelor de hotărâre pentru aprobare. Sunt obiecţii? Nu.

Propunerea de procedură a fost adoptată.

Are cuvântul reprezentantul Curţii de Conturi pentru prezentarea rapoartelor asupra execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2003 şi asupra execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2004. Vă rog.

Domnul Anghel Iordan - preşedintele Secţiei de control financiar la Curtea de Conturi:

În cadrul sistemului financiar al statului, Curtea de Conturi a României, ca instituţie supremă de control financiar, ulterior extern, are ca principală atribuţie verificarea modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului, şi ale sectorului public, precum şi modul de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Curtea de Conturi are, potrivit legii, independenţă funcţională, organizatorică, operaţională şi financiară, şi este împuternicită, în conformitate cu prevederile constituţionale cu cele ale Declaraţiei de la Lima privind liniile directoare de control ale finanţelor publice şi cele ale Legii sale de organizare şi funcţionare să verifice toate autorităţile publice sau alte organisme care administrează, deţin sau folosesc fonduri aparţinând statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. Obiectivul primordial al Curţii de Conturi este, în viziunea sa, acela de a furniza Parlamentului informaţii reale şi independente cu privire la respectarea legii în legătură cu resursele materiale şi băneşti ale statului şi dacă banii publici au fost primiţi şi utilizaţi, respectiv, cheltuiţi economic, eficient şi eficace. Toate aceste informaţii arătate în cuprinsul Raportului public al Curţii de Conturi stau la baza dezbaterilor în Parlament, în vederea aprobării legilor anuale de execuţie a bugetelor publice. Misiunea Curţii de Conturi este de a ajuta la promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune practici în operaţiunile efectuate în legătură cu fondurile publice. În vederea îndeplinirii unor obligaţii ce revin României în procesul de integrare europeană, la recomandarea Uniunii Europene, în anul 2005, pe lângă Curtea de Conturi s-a constituit şi-şi desfăşoară activitatea Autoritatea de Audit pentru Fondurile Acordate României de Uniunea Europeană prin programele ISPA şi SAPARD, cât şi pentru fondurile ce vor fi acordate în perioada postaderare. Au fost realizate, de asemenea, multe misiuni de audit financiar cu sprijinul experţilor străini, în cadrul Convenţiei de Tunning şi a proiectului DCID, iar în prezent, Curtea de Conturi a României participă la efectuarea unui audit comun pe tema: "Auditul facilităţilor fiscale", împreună cu instituţiile supreme de audit din Germania, Elveţia, Danemarca, Marea Britanie, Polonia, Slovacia, Cehia, Olanda, Ungaria şi Lituania.

Concluziile, măsurile dispuse sau recomandările formulate în urma acţiunilor de control sau audit realizate de Curtea de Conturi inserate în rapoarte pe domenii, după ce au fost discutate şi clarificate cu entităţile în cauză, au fost transmise Parlamentului, Preşedinţiei, Guvernului sau altor autorităţi centrale sau locale implicate, după caz, precum şi mass-media pe tot parcursul anului. Curtea de Conturi a României fiind preocupată de însuşirea şi implementarea celor mai moderne tehnici şi metode de audit, conforme şi cu standardele internaţionale şi cu cele mai bune practici în domeniu, a participat activ la activităţi desfăşurate în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) şi a Organizaţiei Europene a Instituţiilor Supreme de Audit Europene (EUROSAE).

În câteva cuvinte doresc să vă prezint câteva date legate de activitatea Curţii de Conturi şi care sunt reflectate în Raportul public deja elaborat şi transmis Parlamentului încă din decembrie 2005.

În partea de elaborare şi aprobare a Programului de control financiar şi audit al Curţii de Conturi pe anul 2005 s-a acordat o importanţă deosebită unor sectoare, domenii prioritare ale activităţii economico-sociale cu pondere la nivel macro-economic. De remarcat că din totalul celor 58 de acţiuni de control audit planificate şi, respectiv, realizate, 36 acţiuni au fost de control şi 22 acţiuni de audit, ceea ce înseamnă că în anul 2005 ponderea acţiunilor de audit, în totalul activităţii desfăşurate de Curtea de Conturi, a crescut în mod semnificativ reprezentând 37,9%.

Din totalul entităţilor aflate, potrivit legii, în competenţa de control audit a Curţii de Conturi, conform Programului de control financiar şi audit pe anul 2005, aprobat de plenul Curţii de Conturi, s-au prevăzut a fi verificate şi audiate 3.522 de entităţi, pentru exerciţiul bugetar pe anul 2004 asigurându-se realizarea integrală a acţiunilor programate. În structură, situaţia instituţiilor verificate auditar se prezintă astfel: 3082 instituţii finanţate din bugetele publice, 389 agenţi economici (regii autonome, companii, societăţi naţionale, filiale, societăţi comerciale şi bancare, alte persoane juridice), o instituţie publică finanţată ilegal din venituri proprii, 7 partide politice, 43 societăţi comerciale privatizate.

Potrivit prevederilor art. 29 din Legea nr. 94/ 1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea de Conturi este singura instituţie competentă să hotărască asupra descărcării de gestiune. În urma examinării rapoartelor de control asupra celor 2531 conturi de execuţie bugetară verificate privind anul 2004, completele consiliilor, potrivit legii, au dispus descărcarea de gestiune pentru 1471 ordonatori de credite, ceea ce în procente reprezintă 58,1% din totalul celor verificaţi. Descărcarea de gestiune a fost acordată ordonatorilor de credite, potrivit legii, în situaţia în care, în urma verificării bilanţurilor şi a conturilor de execuţie bugetară, nu s-au constatat fapte cauzatoare de prejudicii sau alte abateri cu caracter financiar-contabil. Descărcarea de gestiune s-a acordat şi în situaţia în care despăgubirile civile actualizate au fost recuperate sau eventualele abateri constatate au fost înlăturate până la data analizei actelor constatatoare de către completele constituite în baza prevederilor art. 31 din Legea nr. 94/1992 a Curţii de Conturi.

Nu a fost acordată descărcarea de gestiune unui număr de 1060 de ordonatori de credite, reprezentând 41,9 % din totalul celor verificaţi, întrucât conturile de execuţie supuse verificării nu întruneau condiţiile cerute de lege.

Avându-se în vedere volumul plăţilor efectuate reprezentând cei 2531 de ordonatori de credite verificaţi la care au fost efectuate plăţi în sumă totală de 532.948.899,3 milioane lei s-a acordat descărcare de gestiune numai unui număr de 1471 ordonatori de credite, 58,1% pentru un volum total al plăţilor efectuate de 205.157.263 milioane lei, adică 38,5%.

Principalele constatări rezultate din controalele efectuate de Curtea de Conturi.

1. Nestabilirea, neevidenţierea şi nevirarea sau neîncasarea în cuantumul şi l termenele prevăzute în lege a unor venituri bugetare, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri cuvenite bugetelor publice. În acest sens, au fost calculate venituri publice bugetare suplimentare, inclusiv, penalităţi şi majorări, dobânzi de întârziere aflate în sumă totală de 4.297.828 milioane lei. De precizat că toate cifrele din cuprinsul Raportului public sunt exprimate în lei vechi, întrucât aceasta se referă la anul bugetar 2004.

Ponderea totală a veniturilor suplimentare datorate bugetelor publice, potrivit bugetelor cuvenite fondurilor speciale în sumă de 3.015.176 milioane lei pentru care s-au calculat majorări per dobânzi şi penalităţi de întârziere de 10.521 milioane lei. Din suma totală de 4.297.828 milioane lei, în timpul controlului s-au recuperat 542.000 milioane lei. Verificările efectuate de Curtea de Conturi au înregistrat sumele din obligaţiile bugetare evidenţiate dar neachitate la scadenţă care se cifrează la 7.196.421 milioane lei.

O a doua constatare mare a Curţii de Conturi: încălcarea prevederilor legale la efectuarea cheltuielilor a condus la diminuarea nejustificată a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public şi/sau la prejudicierea patrimoniului public şi privat al statului, cu suma de 907.529 milioane lei pentru care s-au calculat dobânzi, foloase nerealizate de 52. 354 milioane lei din care în timpul controlului s-a recuperat operativ suma de 168.825 milioane lei.

O a treia: diminuarea nelegală a patrimoniului şi/sau a capitalului social înscris în bilanţurile contabile încheiate la 31 decembrie 2005 de către entităţile verificate de Curtea de Conturi, cu sumă totală de 71.807.335 milioane lei, urmare neevaluării sau evaluării incorecte a evenimentelor de activ şi pasiv, neînregistrări în patrimoniu şi în capitalul social a unor bunuri sau valori patrimoniale, inclusiv, a contravalorii terenurilor pentru care s-a dobândit dreptul de proprietate sau a celor cumpărate, constatare înregistrată din controlul efectuat atât la agenţii economici cât şi la... (Discuţii la microfonul central între domnul Anghel Iordan şi Mihai Tănăsescu, deputat)

Domnul Bogdan Olteanu:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Anghel Iordan:

Concluzionez.

În concluzie, activitatea Curţii de Conturi pe 2005, care se reflectă în controalele efectuate pentru contul de execuţie bugetară pe 2004 este o activitate care şi-a îndeplinit toate atribuţiile produse prin planul de control şi s-a reuşit ca aceste constatări să fie valorificate prin completele Curţii de Conturi şi au fost înaintate spre valorificare, dacă au fost răspunderi civile la nivel de instanţe judecătoreşti sau dacă au fost infracţiuni la parchete.

În finalul Raportului public pe 2004 există şi un capitol foarte interesant cu nişte propuneri pe care Curtea le face vizavi de nişte acte normative care sunt în vigoare şi care prezintă unele clarificări şi unele, poate, abordări. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că aţi abordat şi alte chestiuni care se aflau pe ordinea de zi şi luăm act de faptul că le-aţi prezentat la punctele 7 şi 8. Pentru raportul comisiilor, vă rog, domnul preşedinte Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor colegi.

Potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi s-a aprobat prin hotărârea Parlamentului, adoptată în Camera Deputaţilor şi Senat, în martie 2005, Hotărârea de constituire a unei comisii pentru controlul execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2003. Am să fac, deci, câteva referiri la pct. 2 de pe ordinea de zi, şi anume, Raportul asupra execuţiei bugetului Curţii de Conturi.

Comisia a fost condusă de domnul Eugen Nicolăescu şi de mine, în calitate de vicepreşedinte. Deci, raportul comisiei noastre se leagă la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli şi aş vrea să punctez câteva elemente. În primul rând, prin Legea bugetului de stat din anul 2003, Curţii de Conturi i-a fost aprobat un volum total de credite bugetare în sumă de 577.505.196 mii lei. Prevederile bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat au fost modificate în cursul anului prin Ordonanţa nr. 87 şi prin Ordonanţa nr. 117/2003, prin Hotărârea Guvernului nr. 1372/2003. Urmare acestor acte normative, creditele bugetare aprobate Curţii de Conturi au fost în sumă totală de 588.957.875 mii lei. Din analiza datelor prezentate rezultă că în cursul anului 2003 bugetul Curţii de Conturi a fost modificat pe total prevederi bugetare, conform celor prezentate mai sus, aceasta fiind necesară pentru completarea unor sume de bani aferente activităţii Curţii de Conturi.

Referitor la respectarea normelor legale privind structura, forma, contul de execuţii al Curţii de Conturi pentru activitatea anului financiar 2003 s-a reţinut că aceasta a fost prezentat potrivit structurii prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice locale. Totodată, organizarea şi conducerea evidenţei operative şi contabile s-a desfăşurat în conformitate cu legea.

Totodată, instituţia a efectuat inventarierea la termenul prevăzut de lege şi a valorificat rezultatele acestei operaţiuni.

Aş vrea să concluzionez, spunându-vă că din analiza execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al Curţii de Conturi pe anul 2003 s-a constatat că aceasta s-a făcut, potrivit legii şi, de aceea, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, vă propunem spre aprobare proiectul de hotărâre care urmează să fie aprobat de către cele două Camere privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2003. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, şi pe anul 2004.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Deci, aceasta a fost prezentarea raportului pentru 2003. La pct. următor de pe ordinea de zi este execuţia bugetului Curţii de Conturi pe anul 2004. Ea a fost aprobată prin Legea bugetului din 2004, Legea nr. 507/2004 şi au fost repartizate sume în valoare de 687.855.452 mii lei. De asemenea, în decursul anului 2004 au intervenit unele acte normative care au făcut suplimentarea acestor sume. Actele normative respective ducând creditele bugetare aprobate Curţii de Conturi la 914.433.802 mii lei. Analiza execuţiei bugetare ne arată, de asemenea, că au fost respectate legile, respectiv, Legea finanţelor publice nr. 500/2002, s-a organizat şi s-a condus evidenţa operativ şi contabilă, conform legislaţiei în vigoare, s-a efectuat inventarierea la termenul prevăzut de lege, s-au angajat şi s-au ordonat la plată toate cheltuielile care au fost avute în vedere prin bugetul de venituri şi cheltuieli şi, în general, comisia desemnată de către dumneavoastră poate să concluzioneze că această execuţie a bugetului Curţii de Conturi pe anul 2004 s-a încadrat cu respectarea dispoziţiilor legale, inclusiv, cu legea proprie de funcţionare a Curţii de Conturi - Legea nr. 94/1992. De aceea, doamnelor şi domnilor senatori deputaţi, vă propunem spre aprobate hotărârea privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2004, care se găseşte în anexă. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri? Nu există intervenţii la dezbateri... Domnul deputat Săpunaru doreşte să intervină la dezbateri. Aveţi cuvântul.

Domnul Nini Săpunaru:

Ar fi fost, totuşi, indicat să vină la dezbatere, aşa a fost întotdeauna, preşedintele Curţii de Conturi sau un vicepreşedinte al Curţii de Conturi. Totuşi, este vorba de Camerele reunite. Ne-am adunat, astăzi, ca să decidem asupra raportului şi ar fi fost normal, zic eu, să vină preşedintele Curţii de Conturi sau un vicepreşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Dacă există alte intervenţii? Domnul deputat Mocanu.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnilor preşedinţi,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Nu am o intervenţie specifică în legătură cu execuţia bugetului Curţii de Conturi. Aş vrea să profit de ocazie că este, totuşi, cineva din conducerea Curţii de Conturi aici pentru a aduce la cunoştinţă unele aspecte pe care le consider că trebuie îndreptate în ceea ce priveşte activitatea controlorilor financiari ai Curţii de Conturi. Mult prea adesea întâlnim în procesele-verbale ale controlorilor financiari expresii de genul: "s-au încălcat prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală", "vinovat de încălcarea legii se face primarul X sau Consiliul local Y"şi, în continuare, se face menţiunea că pentru fapta respectivă legea nu prevede sancţiuni. Este posibil ca Legea nr. 215/2001 sau altă lege să nu prevadă sancţiuni pentru faptele respectiv, însă, în ceea ce priveşte interesul Curţii de Conturi în a valorifica toate procesele-verbale, reamintesc distinsei conduceri a Curţii de Conturi că există şi alte legi. Mai avem şi Codul penal şi eu cred că este obligaţia Curţii de Conturi să trimită de îndată toate aceste procese-verbale pentru a fi investigate şi a vedea în ce măsură, încălcările de lege s-au făcut din neglijenţă, din neştiinţă sau chiar cu bună ştiinţă. Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni,

În continuarea celor spuse de domnul deputat Mocanu doresc să aduc în atenţie un fenomen care are, să spun aşa, deja tradiţie şi care creează multe situaţii nefericite în mediul politic românesc. Este vorba de faptul că, în mod constant, în rapoartele inspectorilor Curţii de Conturi, într-un mod, după părerea mea, superficial, nu se face distincţie între responsabilităţile individuale ale diferitelor persoane care ocupă funcţii de autoritate executivă, respectiv, de funcţionar public cu funcţie de conducere. Mai concret: rapoartele Curţii de Conturi, în general, trec într-o listă de responsabilităţi un număr considerabil de persoane din cadrul unei instituţii ale autorităţii publice locale, că e vorba de Consiliu judeţean, că e vorba de primărie, fără a face distincţie între responsabilităţile, atribuţiile şi competenţele specifice fiecărei funcţii.

Care este efectul acestui fenomen şi al faptului că nu se face această diferenţiere? Efectul este că rapoartele Curţii de Conturi se mediatizează intens în presa scrisă, în mod special, şi lumea percepe ca responsabili, vinovaţi şi jefuitori şi slabi administratori pe toţi care sunt menţionaţi în anexă ca fiind responsabili. Numai că, există legi speciale care se referă la controlul financiar, responsabilităţi explicite pentru legalitate, regularitate şi încadrarea în bugetele aprobate de autorităţile deliberative, consilii judeţene sau consilii locale, există în mod explicitat responsabilităţi individuale pentru conducătorii compartimentelor financiare. De cele mai multe ori, conducătorii autorităţilor executive locale, preşedinţi de consilii judeţene, respectiv, primari, nu sunt persoane care să aibă competenţe specifice economice sau juridice, în unele cazuri. Şi atunci ce se petrece? Nu ştiu dacă din comandă politică sau nu, rapoartele Curţii de Conturi îi responsabilizează pe şefii autorităţilor, care de regulă sunt persoane politice, şi atunci se creează o culpabilizarea generală, fără a face, cum spuneam, distincţia între cei care sunt profesionişti şi responsabili prin lege pentru respectarea legalităţii şi regularităţii utilizării sumelor de la bugetul public de stat, sau judeţean, sau local, şi atunci această confuzie generală face să crească neîncrederea cetăţenilor în autorităţile publice.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat şi stimaţi colegi care mai interveniţi, suntem la execuţia bugetului Curţii de Conturi, nu la raportul de activitate. O să vă rog să vă referiţi la acest subiect.

Domnul Ioan Ghişe:

Deci, trebuie făcută, şi mă opresc, domnule preşedinte, îmi cer scuze, aveţi dreptate, din partea Curţii de Conturi trebuie dată, nu ştiu dacă pot să spun chiar aşa, dar cred că merge, o normă metodologică asupra modului cum aceste controale să se desfăşoare într-un mod competent, pentru că, altfel, nu facem decât să creăm o confuzie generală şi responsabilitatea revine aici inspectorilor Curţii de Conturi, pe care, din două-una, ori sunt incompetenţi în a executa controlul, ori fac aceste controale cu rea credinţă şi la comandă politică. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul senator Funar. Doresc să vă reamintesc tuturor că discutăm despre execuţia bugetului Curţii de Conturi şi nu despre raportul de activitate.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Ţin să-i mulţumesc în mod deosebit preşedintelui Camerei Deputaţilor, care mi-a amintit punctul de pe ordinea de zi. Eu credeam că domnia-sa este mai bine informat decât mulţi din sală şi ştie că astăzi are loc execuţia Curţii de Conturi, pentru că, astăzi, în şedinţă de Guvern, prin ordonanţă de Guvern, va fi modificată Legea Curţii de Conturi. Deci, discutăm la timpul trecut despre execuţia bugetului Curţii de Conturi. Trist este faptul că, din nou, este sfidat Parlamentul României şi Guvernul execută astăzi Curtea de Conturi. Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai există alte intervenţii la dezbateri? Nu mai există alte intervenţii la dezbateri.

Trecem la cele două Hotărâri de aprobare a execuţiei bugetului Curţii de Conturi. Începem cu Hotărârea privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2003. Titlul, obiecţii, observaţii. Nu sunt. Supun aprobării titlul. Voturi pentru? Da, mulţumesc. Voturi împotrivă. Nu sunt. Abţineri? Nu sunt.

Articolul unic. Observaţii? Nu sunt. Voturi pentru? Da, vă mulţumesc. Voturi împotrivă. Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat în unanimitate.

Anexa. Observaţii? Nu sunt. Voturi pentru? Da, mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Hotărârea în ansamblul său. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere s-a adoptat Hotărârea privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2003.

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi, raportul asupra execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2004. Titlul Hotărârii, dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt.

Supun la vot.

În unanimitate de voturi, s-a adoptat titlul Hotărârii.

Supun la vot articolul unic. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

În unanimitate de voturi, s-a adoptat articolul unic.

Supun la vot Anexa. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, s-a adoptat Anexa.

Supun votului dumneavoastră Hotărârea, în ansamblu, de aprobare a execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2004.

Cu 4 abţineri, s-a adoptat Hotărârea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2004.