Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Luăm Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi îi dăm cuvântul domnului preşedinte Tudor Mohora.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În activitatea sa din semestrul II al anului 2006, comisia a primit şi a analizat 497 de petiţii, în cele 36 de şedinţe. Pentru a-şi expune solicitările în faţa noastră, 88 de cetăţeni români au solicitat dreptul la audienţă. Veţi găsi în textul raportului primit de dumneavoastră date detaliate privind categoriile de probleme aduse la cunoştinţa comisiei, precum şi o analiză exigentă a modului în care diferite autorităţi şi instituţii publice înţeleg să respecte dreptul constituţional de petiţionare al cetăţenilor.

Veţi constata, din datele prezentate în document, că cele mai multe categorii de probleme sesizate de cetăţeni în semestrele anterioare se regăsesc şi în prezent, câteodată în proporţii îngrijorătoare.

Trebuie să remarcăm faptul că aproape 40% din totalul petiţiilor se referă la presupuse abuzuri din domeniul justiţiei, fie că este vorba de activitatea instanţelor de judecată, fie că se referă la activitatea parchetelor. Cetăţenii se plâng comisiei de soluţiile pronunţate de instanţe, de cele dispuse de organele parchetului sau de tergiversarea soluţionării unor cauze aflate pe rolul acestor autorităţi.

Ilustrând acest ultim aspect, aş dori să insist asupra cazului semnalat de Arhiepiscopia romano-catolică Bucureşti, în care strămutarea cauzei, la cererea firmei care construieşte în vecinătatea Catedralei Sfântul Iosif, a fost admisă de trei ori, în acelaşi timp cu suspendarea judecării. Astfel, o procedură prevăzută de lege a avea caracter de urgenţă devine un instrument de tergiversare a soluţionării unui litigiu.

Prin raportul său, comisia insistă să recomande Ministerului Justiţiei să se autosesizeze şi să iniţieze în această materie a strămutării o modificare legislativă prin care să se reverifice caracterul de urgenţă al procedurii şi să se înlăture suspiciunile cu privire la imparţialitatea judecătorilor.

Alte aspecte ale funcţionării justiţiei, semnalate comisiei de petenţi, ne determină să solicităm Guvernului o analiză aprofundată a aplicării legilor privind reforma justiţiei şi ameliorarea cadrului normativ.

Ne exprimăm speranţa ca alte eventuale modificări ale legilor în materie să urmeze cursul firesc al dezbaterilor publice şi parlamentare, care determină o mai bună calitate a legilor.

În activitatea sa de soluţionare a petiţiilor din acest delicat domeniu, comisia a desfăşurat o intensă colaborare cu instituţii şi autorităţi cu atribuţii în domeniu, în special Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dialogul cu CSM nu s-a desfăşurat întotdeauna cu uşurinţă. Aş dori să vă fac cunoscut aici cazul unui cetăţean, Viteanu Ghiţă, căruia i s-a anulat dreptul la recurs printr-un act de o gravă neglijenţă a unui judecător de la Tribunalul Botoşani. Comisia s-a adresat CSM, pentru analizarea şi soluţionarea cauzei, conform legii, şi a solicitat să fie informată, considerând că Parlamentul are un interes legitim în a se asigura că cetăţenii sunt apăraţi în drepturile lor, în situaţiile în care reprezentanţii autorităţilor şi instituţiilor publice dau dovadă de neglijenţă în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Din păcate, CSM, printr-o interpretare îngustă a legii, respinge acest drept legitim, situaţie pe care trebuie să o luăm în considerare în activitatea noastră viitoare de legiferare.

Un alt domeniu de interes abordat de comisie a fost analiza problematicii specifice domeniului de activitate al Agenţiei Domeniului Statului, cuprinsă în memoriile înaintate de către petiţionari. Discuţiile au relevat existenţa unei ofensive generale la nivel naţional împotriva staţiunilor aparţinând Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care, întâmplător, au terenuri în vecinătatea unor municipii, fapt pentru care sunt foarte căutate.

Urmare a discuţiilor purtate în comisie cu preşedintele ADS, situaţia privind predarea terenurilor către aceste staţiuni a fost deblocată şi s-a reuşit ca Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru creşterea bovinelor Arad, care a adresat un memoriu către comisie, dar şi alte staţiuni aflate în aceeaşi situaţie să intre în posesia terenurilor. Putem spune că acţiunea comisiei pe această temă a fost benefică pentru staţiunile de cercetare aparţinând Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Pentru cunoaşterea modului în care Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor s-a implicat în analizarea şi soluţionarea cazurilor multiple de revendicări, comisia a invitat-o la audiere, în luna noiembrie anului 2006, pe domnişoara Ingrid Zaarur, preşedinta acestei autorităţi. La această audiere, comisia a pus la dispoziţia Autorităţii Naţionale o situaţie cuprinzând 27 de memorii, dintre care 7 înregistrau întârzieri între 35 şi 210 zile, întârzieri nejustificate în transmiterea răspunsului.

Concluziile deja exprimate de comisie anterior întâlnirii, referitoare la existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care nu sunt respectate de comisiile locale de aplicare a Legii fondului funciar şi continuă să fie ignorate de prefecturi, au fost confirmate de reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin evidenţierea celor patru procese deja pierdute în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cauze în care Autoritatea, deci, statul român, are de plătit aproximativ 300 de mii de euro, dar şi prin existenţa a încă 20 de dosare pe aceeaşi temă.

Din păcate, cele mai importante asigurări oferite de Autoritate nu au fost realizate.

În 15% din numărul total de memorii primite, comisia este sesizată în legătură cu abuzuri şi ilegalităţi comise de autorităţi aparţinând administraţiei publice locale. Dintre acestea, cel mai mare număr vizează Primăria municipiului Bucureşti, iar altele se referă la situaţii similare apărute la Brăila, Galaţi, Craiova, Timişoara, Iaşi, Constanţa ş.a.

Referindu-ne la memoriile înaintate Primăriei municipiului Bucureşti de către comisie, ne vedem obligaţi să semnalăm faptul că răspunsurile nu se transmit în termenul legal de 30 de zile şi că am primit numeroase răspunsuri semnate de şefi de servicii sau direcţii, persoane care nu pot angaja răspunderea respectivei autorităţi. În aceste condiţii, comisia a hotărât să-i solicite Primarului general să respecte dispoziţia imperativă care reglementează regimul petiţiilor privind răspunsul în termen, inclusiv să-şi angajeze răspunderea pentru memoriile care înregistrează întârzieri deosebit de mari, între 175 şi 216 zile.

Continuă să se adreseze comisiei un mare număr de cetăţeni români, pensionari, nemulţumiţi de modul în care a fost modificată legislaţia privind asigurările sociale de stat şi în care se aplică recalcularea pensiilor. Faptul că Guvernul a decis modificarea legislaţiei în materie va acorda satisfacţie unui număr de petenţi. Comisia îşi exprimă speranţa că în textul de modificare a Legii nr. 19/2000 Guvernul o să ţină seama de multele situaţii concrete semnalate în corespondenţa purtată de comisie cu ministerul de resort.

În continuare, aş dori să vă aduc la cunoştinţă, cu preocupare, creşterea numărului petenţilor care ne sesizează asupra unor posibile abuzuri şi ilegalităţi săvârşite de persoane care astăzi au calitatea de deputaţi. Uneori, aceste petiţii semnalează doar comportamentul inadecvat al unor colegi ai noştri.

Consider că este de datoria noastră să ne examinăm cu mai mare atenţie atitudinile şi acţiunile, în raport cu drepturile şi interesele cetăţenilor, şi să dovedim un respect desăvârşit faţă de instituţia pe care o servim. Uneori, memoriile cetăţenilor se referă la colegi mai noi, lipsiţi de experienţă. Aceste cazuri pot afecta semnificativ încrederea alegătorilor în aleşii lor şi afectează prestigiul instituţiei.

De aceea, vă solicităm, stimaţi colegi, o mai mare atenţie în activitatea dumneavoastră, sub toate aspectele ei.

O analiză calitativă a modului de rezolvare a sesizărilor primite de comisie şi remise autorităţilor competente demonstrează deseori superficialitatea unor funcţionari ai instituţiilor reprezentative ale statului. Semnificativ în acest sens este dosarul unui grup de angajaţi ai Muzeului Bran, care ne sesizează asupra unor abuzuri şi fraude în gestionarea acestui obiectiv de patrimoniu cultural.

Având în vedere şi solicitarea depusă pe această temă de Grupul parlamentar al PRM din Camera Deputaţilor, comisia a solicitat plenului Camerei încuviinţarea constituirii unei subcomisii de anchetă, care să întreprindă cercetări în ceea ce priveşte legalitatea retrocedării Castelului Bran, precum şi scoaterea acestuia la vânzare de către proprietarii dobânditori. Raportul acestei comisii va fi finalizat în termenul dispus prin hotărârea Camerei Deputaţilor.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate, constatăm creşterea numărului dosarelor la care nu primim răspunsuri în termenul de 30 de zile, prevăzut de Regulamentului Camerei Deputaţilor. Cel mai mare număr de lucrări întârziate se înregistrează, asemeni perioadelor anterioare, la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi vizează în principal prefecturile. Comisia a fost obligată să revină de două sau mai multe ori pentru a primi răspuns la memoriile adresate prefecturilor judeţelor: Braşov, Cluj, Buzău, Gorj, Ilfov, Timiş, Constanţa şi Bucureşti. Din păcate, situaţia nu s-a ameliorat câtuşi de puţin, la sfârşitul anului, în evidenţa noastră existând peste 100 de lucrări, cu întârzieri cuprinse între 35 şi 150 de zile.

În general, comparând numărul întârzierilor din acest semestru: 92 de doare, 18,5% din totalul petiţiilor înregistrate, la care se adaugă 9 dosare restante din finalul semestrului I, cu numărul întârzierilor înregistrate la finele anului 2005: 48 de dosare, şi chiar cu cel din primul semestru al anului 2006: 56, observăm că termenele legale în cazul unora dintre petiţii este cu mult depăşit, soluţionarea lor transferându-se de la un semestru la altul şi chiar de la un an la altul.

Şi aici, stimaţi colegi, cred că trebuie să umblăm şi la Legea petiţiilor, care nu prevede în mod clar sancţiuni pentru cei care încalcă legea în acest domeniu. Legislaţia, cum spuneam, care reglementează soluţionarea petiţiilor a fost adoptată în 2002. Cei patru ani de aplicare a dispoziţiilor legale în materie au fost suficienţi pentru a identifica, la nivelul comisiei, aspecte concrete ce pot constitui suport pentru modificarea şi completarea textelor de lege, ceea ce suntem şi hotărâţi să facem, prin consultarea largă a societăţii civile, a dumneavoastră, astfel încât să asigurăm condiţii legale mai bune cetăţenilor români, pentru exercitarea dreptului lor constituţional la petiţionare.

Vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă, dintre dumneavoastră, doreşte cineva să aibă intervenţii cu privire la activitatea comisiei? Chiar v-aş sugera să participaţi la o dezbatere, pentru că este o comisie foarte importantă, care exercită una din atribuţiile esenţiale ale Parlamentului: controlul parlamentar.

Poftiţi. Domnul Garda Dezideriu.

Vreau să vă încurajez şi din sală, nu numai membri ai comisiei, să participaţi la dezbateri, eventual propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii comisiei.

Poftiţi, domnule Garda.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, din păcate, nu are posibilitatea de a exercita controlul parlamentar asupra unor ilegalităţi şi infracţiuni dovedite de organele de control ale statului, cum ar fi, de exemplu, Departamentul de Control al Guvernului. Şi aici, mă refer la cazurile care ajung la procuratură, la justiţie, aici, majoritatea acestor dovezi ale controlului din partea Guvernului sunt muşamalizate.

Problemele cele mai grave le reprezintă infracţiunile unor primari şi secretari, care retrocedează terenurile cu vegetaţie forestieră persoanelor care nu au drept la retrocedarea terenurilor agricole, păşunilor, pădurilor, iar cei care ar trebui să reprimească păduri, primesc, în general, numai cioate. Este o batjocură generală! Dacă ne-am uita la declaraţia de avere a primarilor, care încep legislatura fără niciun hectar de pădure şi, când se termină această legislatură, au 80 de ha, atunci, putem să ne dăm seama că pentru foarte mulţi primari, secretari, membri ai comisiilor locale de fond funciar este o afacere deosebit de bună.

Şi aici, comisia noastră a făcut eforturi deosebite, însă nu am primit răspunsurile şi nu a început acţiunea penală împotriva celor vinovaţi. Este o maşinărie foarte bine organizată, pentru apărarea celor care nu respectă legislaţia în vigoare şi care îşi bat joc de interesele cetăţenilor României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

V-aş ruga să-mi permiteţi ca, în numele dumneavoastră, să mulţumesc comisiei pentru activitatea depusă, să-i sugerez comisiei să acţioneze în acest spirit nou pe care văd că l-a abordat, mai ofensiv, mai insistent şi să o încurajez să se adreseze, ori de câte ori este întâmpinată cu reţinere de către autorităţile pe care le sesizează, Biroului permanent sau plenului Camerei, pentru a da mai multă autoritate acţiunilor comisiei. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Dumitriu vrea să tragă dânsul concluzii, după preşedintele comisiei. Când l-am invitat să ia cuvântul, nu a vrut. Poftim, vă rog.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Nu m-aţi văzut?

Domnul Valer Dorneanu:

Eu am întrebat, cine doreşte să ia cuvântul... în sală.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Probabil că a fost o neînţelegere.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu siguranţă, activitatea comisiei este din ce în ce mai bună, pentru că sunt şi oameni deosebit de serioşi în ea, însă cred că şi acest raport şi întreaga activitate, şi de anul aceasta, ne dovedesc că, atâta timp cât cei care nu respectă legea aşa cum ar trebui nu sunt sancţionaţi, şi mă refer aici la autorităţile care sunt sesizate asupra nerespectării legilor şi nu întreprind nimic, atâta timp cât aceste autorităţi nu vor fi pedepsite, degeaba, vă spun, degeaba sunt aceste legi, chipurile, în folosul cetăţenilor.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vreau să mă asigur încă o dată, dacă nu mai doreşte cineva să ia cuvântul în legătură cu raportul de activitate al comisiei. Nu.