Parliamentary debates

Doamna Roberta Alma Anastase:

Primul raport vizează activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestru I al anului 2009. Am să-l invit pe preşedintele comisiei pentru a susţine acest raport.

Domnul Ioan Stan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

În activitatea sa din semestrul I al anului 2009, comisia a primit şi a analizat 548 de petiţii şi memorii în cele 50 de şedinţe, a organizat opt audieri în plenul său şi a efectuat trei cercetări în teritoriu. Pentru a-şi expune solicitările în faţa dumneavoastră, 97 de cetăţeni români au solicitat dreptul la audienţe.

Veţi regăsi în textul raportului primit de dumneavoastră date detaliate privind categoriile de probleme aduse la cunoştinţa comisiei, precum şi o analiză exigentă a modului în care diferite autorităţi şi instituţii publice înţeleg să respecte dreptul constituţional de petiţionare al cetăţenilor.

Se remarcă faptul că, din cele 548 de petiţii, un număr de 134 se referă la abuzuri şi probleme de funcţionare din domeniul justiţiei, fie că este vorba de activitatea instanţelor de judecată, fie că se referă la activitatea parchetelor. Numeroase memorii, primite din partea unor persoane fizice, reclamă o serie de abuzuri ce ar fi fost comise de magistraţi, anchete efectuate incomplet, finalizate de parchete cu soluţii nelegale ori pronunţări de achitări sau condamnări netemeinice de către instanţele de judecată. Majoritatea acestor sesizări au avut la bază suspiciuni şi chiar unele indicii de superficialitate ori acte de corupţie ale magistraţilor care au avut spre finalizare asemenea cazuri.

De asemenea, o altă parte a petiţionarilor a reclamat faptul că, mai ales în faza de urmărire penală, nu se garantează dreptul de apărare. În acest sens, autorului infracţiunii nu i se aduce la cunoştinţă învinuirea, nu i se acordă termene rezonabile pentru a pregăti şi exercita apărarea, iar prezentarea materialului de urmărire penală este formală. Nu de puţine ori se dispune trimiterea în judecată fără să se fi procedat la citarea şi ascultarea inculpatului, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror. Un alt aspect sesizat vizează refuzul organelor judiciare de a admite şi a administra probele în apărare. Pentru soluţionarea acestor petiţii, comisia s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii în 101 cazuri.

De asemenea, ne-am adresat Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi diferitelor structuri ale puterii judecătoreşti. Toate răspunsurile primite din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti sau diferitelor structuri ale parchetelor se rezumă la infirmarea bănuielilor sau temerilor petiţionarilor privind săvârşirea unor ilegalităţi în actul de justiţie.

Dacă în anii anteriori se puteau evidenţia câteva cazuri în care se confirmau o parte din sesizările cetăţenilor, în perioada de referinţă am înregistrat un singur astfel de caz, în ciuda numărului din ce în ce mai mare al petiţiilor.

Ca notă generală, distingem faptul că majoritatea răspunsurilor dezvăluie o analiză superficială din partea structurilor competente cu exercitarea controlului atât din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi al Ministerului Public. Mai mult chiar, constatăm adoptarea unei atitudini formale, subiective în analiza plângerilor ce le sunt adresate. În 90% din situaţiile prezentate de petiţionari s-ar fi impus o analiză judicioasă din partea acestor structuri, având cel puţin în vedere documentaţia ataşată memoriilor.

Comisia doreşte să evidenţieze, în faţa dumneavoastră, un dosar special, al domnului Becsek Garda Dezsö, fost deputat în Parlamentul României, care este cercetat într-un dosar penal pentru declaraţii şi opinii cu caracter politic privind corupţia, exprimate în timpul mandatului său de parlamentar.

Pe perioada exercitării mandatului său de deputat în Circumscripţia Electorală Harghita, domnul Becsek Garda Dezsö a sesizat - în nenumărate rânduri - săvârşirea unor fapte cu caracter penal privind modul de exploatare şi de întreţinere a fondului forestier. În acest sens, având garanţia dreptului la opinie, domnul Becsek Garda Dezsö şi-a permis să aprecieze conduita şi chiar moralitatea unor persoane implicate în ceea ce domnia sa numea "mafia lemnului", inclusiv a domnului Tinka Coloman. Pentru astfel de aprecieri, acesta din urmă a formulat împotriva domnului Becsek Garda Dezsö o plângere prealabilă pentru comiterea faptelor de calomnie şi insultă.

Pentru instrumentarea cazului a fost împuternicit domnul procuror şef Vasile Vintilescu, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe perioada cercetărilor, domnul Becsek Garda Dezsö, constatând atât o atitudine abuzivă în soluţionarea plângerii prealabile, cât şi o tergiversare nejustificată a soluţionării plângerilor penale, a sesizat atât comisia noastră, cât şi Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care, în 17 iunie 2008, a hotărât sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a analiza conduita profesională a procurorului în cauză. Atrage atenţia faptul că, la scurt timp după încetarea mandatului de deputat, împotriva fostului parlamentar se declanşează o cercetare penală de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni. Motivul îl constituie aceeaşi plângere prealabilă a domnului Tinka Coloman, pentru săvârşirea - de către domnul Becsek Garda Dezsö, pe vremea exercitării mandatului său de deputat - a faptelor de insultă şi calomnie, plângere pe care domnul procuror şef Vasile Vintilescu o înaintase acestei unităţi de procuratură, pe motivul că presupusele fapte nu ar fi comise de către domnul Becsek Garda Dezsö în calitate de deputat, ci ca fapte care nu au nici o legătură cu atribuţiile de serviciu exercitate pe durata mandatului. Aşadar, tocmai cei care au fost reclamaţi - în nenumărate rânduri - de către domnul Becsek Garda Dezsö că nu-şi îndeplinesc atribuţiile şi că nu iau măsuri corespunzătoare împotriva celor vinovaţi de săvârşirea faptelor cu caracter penal privind regimul juridic al fondului forestier, au fost învestiţi cu cercetarea unor presupuse fapte penale comise de domnia sa.

În semestrul I al anului 2009, s-au adresat comisiei şi 93 de persoane şi grupuri de persoane cu sesizări vizând posibile abuzuri exercitate împotriva drepturilor lor de natură socială.

O relativă majoritate a memoriilor înaintate comisiei se referă, în continuare, la problematica pensiilor. Întârzierile în revizuirea erorilor intervenite în procesul recalculării pensiilor, erorile în procesarea datelor cuprinse în adeverinţele depuse cu mult timp în urmă de către pensionari în vederea valorificării sporurilor permanente primite în decursul activităţii lor profesionale sau insuficienta comunicare a instituţiilor responsabile în domeniu în cazul constituirii debitelor deţin o pondere importantă în totalul problemelor sesizate de cetăţeni.

O parte semnificativă a petenţilor reclamă, în memoriile adresate comisiei, întârzierile mari cu casele teritoriale de pensii, care răspund cererilor lor de recalculare a pensiilor pe baza adeverinţelor depuse conform normelor legale în vigoare. Uneori, punctajele medii anuale ale pensiilor sunt calculate eronat, iar eroarea este descoperită la mult timp după producerea ei, ceea ce duce la constituirea unor debite mari.

Provoacă preocupare şi nemulţumire modul în care foştii angajatori înţeleg să se achite de obligaţia de a elibera pensionarilor documentele care să certifice faptul că au primit anumite sporuri permanente, neevidenţiate, de fapt, în cărţile de muncă.

De asemenea, în cazul în care întreprinderile în care au lucrat pensionarii au fost lichidate, iar documentele doveditoare au fost arhivate şi depuse la casele teritoriale de pensii, adeverinţele necesare recalculării sunt dificil de obţinut. Nici până la această dată nu s-au clarificat atribuţiile care revin, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr.39/2006, Arhivelor Naţionale şi Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale în eliberarea documentelor doveditoare.

O problemă nouă în domeniul pensiilor, care preocupă un număr important de pensionari, este aceea a cumulului pensiei cu salariul obţinut, ulterior pensionării, ca angajat în instituţii şi autorităţi publice.

Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România, filiala Tulcea, prin documentele înaintate comisiei noastre în Dosarul nr. 13854/02.02.2009 argumentează, pe baza unor ordine de ministru şi a conţinutului unor programe derulate cu sprijinul Băncii Mondiale, că ofiţerii în rezervă, care astăzi lucrează în instituţii publice, au respectat în întregime politica statului român, dispoziţiile şi normele legale în vigoare. Petenţii arată că nu au încălcat cu nimic legile şi nu au abuzat de prevederile legale în vigoare când, în aplicarea etapelor reformei Armatei, au devenit beneficiari de pensie militară şi s-au angajat în sectorul public, ca urmare a unor cursuri finanţate public tocmai în acest scop.

În domeniul relaţiilor de muncă, remarcăm faptul că numărul petiţiilor în care se reclamă neplata integrală a drepturilor salariale către salariaţii disponibilizaţi creşte. Nerespectarea de către unii angajatori a timpului de muncă şi a celui de repaus, precum şi a dispoziţiilor legale privind perioada de probă şi încheierea contractelor de muncă devine, din nou, o preocupare a angajaţilor.

În primul semestru al anului 2009, în evidenţa Comisiei s-au înregistrat 44 de memorii având ca obiect săvârşirea unor posibile abuzuri ale autorităţilor publice locale atât la nivelul reprezentanţilor aleşi, cât şi a funcţionarilor publici din aceste instituţii.

Un exemplu, în acest sens, îl constituie memoriul domnului Munteanu Toader (Dosarul nr. 34/14019/2009) prin care acesta sesizează mai multe posibile abuzuri săvârşite de primarul comunei Cornu Luncii, judeţul Suceava, în ceea ce priveşte administrarea patrimoniului public al comunei şi, în special, utilizarea bugetului local. Analizând gravitatea acuzelor aduse de petiţionar, comisia s-a adresat atât instituţiilor administraţiei publice locale - respectiv Consiliului Judeţean, Prefecturii, Camerei de Conturi şi Inspectoratului de Poliţie -, cât şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, autorităţi competente cu soluţionarea în fond a aspectelor semnalate.

Din verificările efectuate de autorităţile sesizate a rezultat că unele din aspectele sesizate de petiţionar se confirmă, fiind reţinute în seama primarului incriminat mai multe fapte ce cad sub incidenţa legii penale, în prezent aflându-se în lucru, la Inspectoratul de Poliţie, precum şi la nivelul parchetelor din judeţul Suceava, mai multe dosare de cercetare penală.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate, constatăm menţinerea unui număr important al dosarelor la care nu primim răspunsuri în termenul de 30 de zile, prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor. La un număr de 179 de adrese am primit răspunsuri cu întârziere de câteva zile la peste 150 de zile calendaristice.

Cel mai mare număr de răspunsuri întârziate se înregistrează la nivelul autorităţii puterii judecătoreşti: Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz, cel de pe lângă Tribunalul Galaţi şi cel de pe lângă Tribunalul Suceava, stabilind întârzieri record de peste 150 de zile.

De asemenea, comisia a fost obligată să revină de două sau de mai multe ori pentru a primi răspuns la memorii adresate prefecturilor judeţelor Galaţi, Ilfov, Sibiu, precum şi primăriilor din Braşov şi Bucureşti.

În general, comparând numărul întârzierilor şi al petiţiilor aflate încă în curs de soluţionare la finalul semestrului (55 de petiţii în curs de soluţionare) cu cel din semestrele anterioare, observăm că termenele legale în cazul unora dintre petiţii este cu mult depăşit, soluţionarea lor transferându-se de la un semestru la altul.

În vederea eliminării unora dintre aspectele pe care le-am relevat în acest raport şi în precedentele, comisia a concluzionat asupra necesităţii unor modificări şi completări la Regulamentul Camerei Deputaţilor, care să consolideze instituţional comisia şi să clarifice mai bine întinderea autorităţii sale. De aceea, în aplicarea propunerilor conţinute în precedentele rapoarte semestriale şi ca urmare a concluziilor referitoare la activitatea din perioada de referinţă, comisia solicită urgentarea dezbaterii propunerilor sale de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Sub condiţia consolidării instituţionale a comisiei, apreciem că activitatea de soluţionare a petiţiilor va răspunde în viitor în mai mare măsură dreptului constituţional de petiţionare a cetăţenilor români.

Vă mulţumesc pentru bunăvoinţă şi atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Am înţeles, toată lumea este foarte încântată. Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu am avut posibilitatea să particip la câteva şedinţe ale Comisiei de petiţii, cercetarea abuzurilor şi vreau să vă spun că, într-adevăr, unele dintre ele au fost vii, animate. Însă, ascultând acum raportul prezentat de preşedintele comisiei, îmi dau seama că activitatea comisiei e aşa, cam ca apa sfinţită: nici nu miroase, nici nu se aude. Aş fi vrut să auzim de aici concret: atâtea petiţii, atâtea rezolvate, atâtea nerezolvate, atâtea înaintate.

E foarte mare numărul răspunsurilor neefectuate în termen: 179. Ce se întâmplă cu cei care nu răspund în termen? Sunt audiaţi? Sunt chemaţi la audieri? Nu sunt chemaţi la audieri? Prefecţii, totuşi, sunt reprezentanţii Guvernului şi ar trebui totuşi să vină, dacă dai răspuns peste 150 de zile. Cred că ar trebui să creştem un pic gradul de autoritate al comisiei.

Solicitarea de modificare a Regulamentului cred că este benefică şi ar trebui s-o sprijinim şi noi, plenul Parlamentului, pentru că, într-adevăr, se simte nevoia întăririi rolului acestei comisiei, dat fiindcă sunt foarte multe abuzuri ce se petrec în teritoriu şi care cred eu că şi-ar găsi rezolvarea dacă comisia ar avea pârghii mai multe şi dacă, într-adevăr, ar vrea să-şi însuşească aceste pârghii.

Eu cred că, dacă, într-adevăr, comisia s-ar apleca mai bine asupra petiţiilor şi ar insista mai mult la organele abilitate, la autorităţile centrale şi autorităţile publice locale pentru finalizarea acestor petiţii în sens pozitiv, sunt foarte puţine cazurile în care petiţiile nu se verifică. În cele mai multe dintre ele, oamenii scriu din deznădejde, ca urmare a necazurilor pe care le au şi asta vă spun din experienţă.

Chiar ar fi vrut să facem o comparaţie cu ultimul semestru al anului trecut, să vedem dacă a crescut faţă de anul trecut, a scăzut nivelul petiţiilor. O comparaţie cu primul semestru, prima sesiune parlamentară a mandatului anterior, 2005-2008, comparativ, au crescut, au scăzut. Adică sunt date comparative statistice care ne indică nouă o anumită stare de spirit a populaţiei.

În principiu, susţinem raportul, dar cred eu că ar trebui un pic aprofundat şi detaliat.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Vă rog, domnule preşedinte, să răspundeţi.

Domnul Ioan Stan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Pentru stimatul coleg, îi aduc la cunoştinţă că inclusiv colegii dumnealui de la PD-L şi-au însuşit raportul, iar dacă ar fi binevoit dumnealui - noi am trimis la casetă raportul detaliat - şi dacă ar fi stat la prezenţă astăzi, vedea că sunt vreo 80-90 de pagini şi ocupam întregul spaţiu, inclusiv continuarea audierilor doamnei Udrea.

Aduc la cunoştinţă stimatului coleg că, avem chiar acum la comisie un număr nenumărat de petiţii, legate de modul cum au fost schimbate anumite persoane descentralizate din judeţe şi dacă vrea dumnealui într-o şedinţă ulterioară, cu permisiune, fac prezentarea. Dacă doriţi, într-adevăr, să vă aduc raportul în mod personal, vi-l aduc şi să vi-l însuşiţi.

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare vom lua act de acest raport şi trecem la discutarea proiectului de lege.