Parliamentary debates

- după pauză -

Lucrările au fost conduse în a doua parte de domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, şi domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor.

Din prezidiu au mai făcut parte domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

După cum observaţi, o schimbare de garnitură.

Salut cu multă prietenie colegii deputaţi şi senatori, colegele noastre din Cameră şi din Senat.

Aş dori să invit toţi colegii să revină în sala de plen, pentru a continua lucrările noastre. Avem o agendă destul de masivă de parcurs în restul acestei după-amieze încinse din punct de vedere politic.

Rog colegii să-şi ocupe locurile în sală, pentru a putea să intrăm în continuarea ordinii de zi de astăzi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Intrăm în partea a doua a ordinii de zi de astăzi.

Daţi-mi voie ca la primul punct pe ordinea de zi să-l invit pe domnul senator Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, care ne va prezenta proiectul Declaraţiei privind situaţia cetăţenilor români de etnie roma care sunt în proces de expulzare sau repatriere din Republica Franceză şi alte state europene.

Este un demers pe care birourile reunite l-au întreprins şi sunt absolut convins că acest mesaj, acest text vor fi bine primite de către Parlamentul României şi de către partenerii noştri interni şi europeni.

Domnule preşedinte Corlăţean, vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum aţi menţionat, în baza mandatului birourilor permanente reunite ale celor două Camere, comisiile pentru politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, reunite astăzi, au adoptat textul unui proiect de Declaraţie, pe care vi-l voi prezenta în continuare. Menţionez că pe acest subiect atât de discutat şi sensibil, am avut un dialog corect, bun, chiar dacă nu am avut păreri similare sută la sută cu colegii de la Camera Deputaţilor, dar aş vrea să mulţumesc în acelaşi timp şi preşedintelui Korodi şi colegilor deputaţi şi senatori pentru efortul depus.

Voi prezenta proiectul de Declaraţie şi, separat, dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, voi face un scurt comentariu pe singurul punct litigios al textului Declaraţiei, care a fost tranşat prin vot de o majoritate şi voi face aceste declaraţii în calitate de reprezentant a grupurilor PSD+PC.

Declaraţie privind situaţia cetăţenilor români de etnie roma care sunt în proces de expulzare sau repatriere din Republica Franceză şi din alte state europene

1. Luând act cu îngrijorare de acţiunile recente ale autorităţilor din Franţa şi din alte state europene, îndreptate împotriva unor grupuri de cetăţeni de etnie roma din România, concretizate în expulzarea sau repatrierea şi colectarea de date biometrice ale acestora, în cadru unor acţiuni discriminatorii, susţinute prin discurs instituţional;
2. calificând aceste acţiuni drept o încălcare gravă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, printre care dreptul la liberă circulaţie pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene şi egalitatea de tratament a cetăţenilor comunitari, fără deosebire de rasă sau origine etnică;
3. subliniind că acţiunile de expulzare sau repatriere îndreptate împotriva etnicilor roma contravin flagrant prevederilor tratatelor şi directivelor Uniunii Europene, Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Convenţiei Europene a Drepturilor Omului;
4. evidenţiind obligativitatea respectării de către toate statele membre ale Uniunii Europene a prevederilor Directivei 2004/38 a Parlamentului European şi Consiliului din data de 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora şi Directivei Consiliului nr.2000/43 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică din 29 iunie 2000;
5. considerând că apariţia unei situaţii de criză de genul celei actuale impune o reacţie politică imediată la nivel înalt din partea autorităţilor române pentru identificarea de soluţii rapide şi eficiente, care să împiedice agravarea situaţiei cetăţenilor români aflaţi în străinătate, precum şi un impact negativ pe relaţia bilaterală a României cu alte state ale Uniunii Europene;

Parlamentul României

1. reaminteşte că Uniunea Europeană reprezintă o comunitate de state şi cetăţeni bazată pe înalte valori democratice, precum: toleranţa şi dreptul la diferenţă, respectarea spiritului multiculturalităţii, plurietniei şi libertăţii religioase, libertatea de alegere a locului de reşedinţă, nediscriminarea, inclusiv pe criteriile de ordin etnic;
2. salută poziţia principială de condamnare fermă a campaniilor de repatriere sau expulzare a unor grupuri de etnici roma, adoptată de Parlamentul European prin votarea Rezoluţiei din data de 9 septembrie 2010, precum şi poziţia şi recomandările Comisiei Europene, exprimate la Bruxelles în data de 14 septembrie 2010, prin comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, respectiv ale, preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei şi Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale;
3. reaminteşte că, în conformitate cu reglementările comunitare, orice măsură de natură administrativă sau judiciară luată împotriva unui cetăţean al Uniunii Europene trebuie să reprezinte rezultatul unei evaluări individuale şi să fie proporţională cu gravitatea faptelor şi gradul în care acestea reprezintă o ameninţare reală, prezentă şi suficient de serioasă la adresa societăţii;
4. ia notă cu satisfacţie de hotărârile unor instanţe civile franceze, care au dispus anularea măsurilor administrative luate cu nerespectarea prevederilor legilor comunitare şi franceze;
5. consideră că problematica etniei roma, pe lângă caracterul ei naţional trebuie să facă obiectul unei strategii la nivel european, reiterând întreaga disponibilitate de a participa activ în cooperare cu alte instituţii ale statului român, cu actori ai societăţii civile şi cu parteneri europeni la promovarea unor soluţii viabile şi durabile de integrare socială a etniei roma, în deplin respect cu legislaţia europeană şi normele de drept internaţional;
6. respinge categoric orice încercare politică de conectare artificială a problematicii etniei roma sau a celei privind funcţionarea sistemului judiciar din România, la perspectivele de aderare a ţării noastre, în martie 2011, la spaţiul Schengen;
7. reafirmă angajamentul Parlamentului României pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Republica Franceză pe baza respectului reciproc şi în interesul comun al celor două ţări şi naţiuni;
8. cere Preşedinţiei şi Guvernului României să întreprindă toate măsurile de ordin politic, diplomatic şi administrativ pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români în calitatea lor de cetăţeni europeni, precum şi pentru promovarea şi implementarea unor strategii la nivel european şi naţional pentru integrarea socială a cetăţenilor de etnie roma în statele în care trăiesc sau se deplasează liber.

Acesta este proiectul de declaraţie pe care vi l-am prezentat, adoptat astăzi cu majoritate de voturi de plenul reunit al celor două comisii pentru politică externă.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru eventuale intervenţii, dacă doriţi, dincolo de capacitatea dumneavoastră de preşedinte al comisiei, să faceţi un comentariu de natură politică.

Dacă sunt alţi colegi din partea grupurilor parlamentare care ar dori să intervină, vă rog să vă înscrieţi la cuvânt.

Domnul Corlăţean, vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un scurt comentariu, aşa cum spuneam, în numele Grupurilor parlamentare ale PSD+PC. Şi acest comentariu vizează următoarele aspecte.

Subiectul acestor evoluţii legate de cetăţeni români, indiferent de culoarea pielii, de apartenenţa etnică, în Franţa, a fost cazul anterior în Italia şi este posibil să se întâmple şi în alte ţări ale Uniunii Europene, a ridicat şi ne-a ridicat nouă, ca stat, două genuri de probleme.

Prima problemă, extrem de importantă, se referă, de fapt, la rolul, statutul României în familia europeană, la modul în care în realitate este tratat statul român în relaţiile cu membrii - unii dintre ei membri importanţi, cu greutate - ai Uniunii Europene şi, respectiv, modul în care statul român ştie să se bată prin instituţiile de reprezentare, prin decidenţii politici pentru promovarea intereselor cetăţenilor români, cetăţeni europeni, cetăţeni comunitari.

Şi cel de al doilea aspect, de asemenea, extrem de important, se referă la necesitatea prezervării şi consolidării unui parteneriat strategic pe care România îl are cu Franţa.

Din acest punct de vedere, poziţia Parlamentului, care, sunt convins, astăzi se va manifesta printr-un vot prin adoptarea acestei declaraţii, este o poziţie necesară, pentru că este necesar să reafirmăm şi la nivelul Parlamentului României necesitatea pentru toţi membrii Uniunii Europene de a respecta setul de valori democratice de tip european care stă la fundamentul proiectului politic al Uniunii Europene. Şi acest respect trebuie să fie valabil, opozabil pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv pentru un stat aşa de important cum este Franţa.

În al doilea rând, modul în care instituţiile româneşti, decidenţii politici trebuie să ştie să promoveze interesele cetăţenilor români, spunând, acolo unde este cazul, da, dorim să cooperăm pentru combaterea unor fenomene infracţionale, individuale şi nu colective, pentru promovarea unor proiecte de interes comun, lucrurile astea sunt importante.

Şi, nu în ultimul rând, este vorba de modalitatea în care ştim să spunem partenerilor noştri strategici aşa cum este Franţa, atunci când simţim că România nu este tratată corespunzător, ca un partener strategic, pentru considerente de ordin intern, politic, electoral. Aceste lucruri au fost comentate, discutate în aceste zile.

Din păcate, şi acesta este comentariu pe care voiam să-l fac în mod explicit, dincolo de ce înseamnă o încălcare flagrantă şi clară a unor directive europene legate de libertatea de circulaţie în spaţiul Uniunii Europene, dincolo de ce înseamnă încălcarea unor norme europene privind nediscriminarea pe fundament etnic (Circulara şefului de cabinet al ministrului de interne francez a arătat foarte clar că acţiunea a avut un fundament etnic inacceptabil în punct de vedere al normelor europene de tip democratic), dincolo de aceste aspecte, trebuie să remarcăm faptul că reacţia la nivel politic înalt în România a fost absentă cu desăvârşire cel puţin în prima săptămână.

Or, în astfel de situaţii, lucrurile nu se tratează la nivel tehnic, nu se tratează prin intermediari, este nevoie de o reacţie politică la nivel înalt, nici Preşedinţia, preşedintele României, nici primul-ministru şi nici ministrul afacerilor externe nu au acţionat corespunzător pentru promovarea intereselor statului român şi ale cetăţenilor români.

Acesta a constituit, de altfel, punctul de contencios în cadrul Comisiilor de politică externă, formularea iniţială a paragrafului e) din prima parte era diferită şi punea în evidenţă acest lucru. S-a ajuns la o aşa-numită formulă de compromis, în realitate printr-un vot majoritar.

Una peste alta, este un vot necesar astăzi asupra unui text care, cel puţin Parlamentului României să-i dea un anumit rol în a spune politic partenerilor europeni că cetăţenii români trebuie respectaţi, că libertatea de circulaţie şi nediscriminarea cetăţenilor români sunt valori valabile şi pentru noi, aşa cum sunt valabile şi pentru ceilalţi şi că dorim, pe baza respectului mutual, să consolidăm un parteneriat strategic cu Franţa, acolo unde avem interese politice comune, interese economice comune mai importante pentru statul francez şi autorităţile franceze, poate, şi acolo unde avem şi o întreagă istorie culturală, o istorie care este comună şi pe care o dorim consolidată.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul preşedinte Korodi, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, coautor al acestui text prezentat de domnul preşedinte Corlăţean.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne senatoare şi deputate,

Stimaţi domni senatori şi deputaţi,

În primul rând, aş dori să mulţumesc tuturor colegilor din cele două comisii de politică externă care s-au implicat foarte mult în a găsi o formulă concisă, clară şi fără echivoc în această problematică, care exprimă poziţia celei mai importante instituţii a democraţiei din România, Parlamentul României.

Această declaraţie comună este şi un mandat foarte precis şi foarte clar pentru cei care, în diplomaţia românească, în instituţiile statului român sau în alte foruri internaţionale iau decizii cu privire la problematica romă, cu privire la cum, în cazul acesta, Franţa, abordează total discriminatoriu această problemă, împingând o problemă de la o graniţă la alta.

Stimaţi colegi,

Aceste zile, în care am reuşit să găsim o formulă utilă privind Declaraţia Parlamentului României, ne-au dat şi prilejul ca foarte mulţi colegi, să-şi manifeste un punct de vedere foarte clar şi foarte precis în diferite forme, conferinţe, conferinţe de presă, întruniri organizate chiar şi de Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, de către domnul preşedinte Păun şi alţi colegi şi toate acestea s-au întâmplat pentru că ceea ce s-a întâmplat în Franţa, în ultima lună, este de neacceptat în Uniunea Europeană.

Şi aş dori să fac un mic istoric pe care trebuie să-l spunem şi pe care trebuie să-l ştim. Poziţia Franţei, la începutul verii, a fost una proactivă, de cooperare, în care s-a dorit să existe atât în România, cât şi în Franţa politici, programe de finanţare pentru comunitatea romă pentru ca incluziunea lor socială să fie una benefică şi una bună.

Din păcate, la sfârşitul lunii august, poziţia Franţei s-a schimbat radical, fără ca utilizând şi elemente de relaţii bilaterale sau utilizând mecanisme europene să existe o consultare.

Şi cum şi domnul preşedinte Corlăţean a precizat, prin diferite documente, care au apărut prin presă şi a luat la cunoştinţă opinia publică, Franţa a abordat o metodologie şi o metodă care este discriminatorie, care a însemnat expulzare, care a însemnat expulzarea membrilor comunităţii rome.

Este de neaşteptat şi mulţumesc pentru că astăzi, prin această declaraţie, afirmăm ferm că aceste soluţii nu sunt binevenite, nu sunt acceptate în Uniunea Europeană, că trebuie să existe la nivelul Uniunii Europene o abordare pragmatică, o abordare care chiar vine în ajutorul comunităţii rome şi a comunităţilor etnice şi nu poate această problemă să fie aruncată de la o capitală la alta, pentru că fiecare dintre noi avem responsabilităţi.

Eu mulţumesc şi închei cu o singură precizare. Cred că acest document este clar şi pentru a mandata Guvernul României ca pe această problemă a programelor către comunitatea romă să existe transparenţă, eficienţă, ca banii oferiţi de Uniunea Europeană să fie permanent regăsiţi în programe foarte bune şi eficiente, pentru că şi noi trebuie să ne facem temele, ca toată lumea în Uniunea Europeană să-şi facă temele.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Domnul deputat Pambuccian, vă rog, urmat de domnul deputat Nicolae Păun.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o chestiune care depăşeşte, după părerea noastră, şi cadrul relaţiilor bilaterale dintre România şi Franţa şi cadrul Uniunii Europene. Este o problemă a lumii în care trăim şi cred că ea trebuie abordată prin această prismă.

Domnul Păun o să vă vorbească, pentru că o să vă rog să-i dăm cuvântul imediat după mine, despre aspectele legate de comunităţile de romi din Franţa.

Eu aş vrea să vă vorbesc într-un limbaj ceva mai puţin diplomatic. Înaintea mea au vorbit doi oameni pentru care am un deosebit respect în ceea ce priveşte pregătirea lor diplomatică - eu nu o am. Şi am să vă spun următorul lucru. În momentul în care, într-un grup de 100 de oameni, 99 de oameni trebuie condamnaţi pentru că au făcut diverse lucruri opozabile legii, nu are nimeni niciun drept să-l condamne şi pe cel de-al o sutălea. În momentul în care aşa ceva se întâmplă, ieşim din orice logică naturală şi ne întoarcem în logica anilor '30 şi o spun cu toată responsabilitatea. Trăim, ca şi atunci, o perioadă de depresie economică, apar, ca şi atunci, idei care, iată, sunt promovate de către oficialităţi de prim rang ale unor state puternice, idei care încep să trateze oamenii prin prisma apartenenţei lor la un anumit grup uman, etnic sau de altă natură.

Este un fenomen care poate crea un precedent periculos nu doar pentru relaţiile bilaterale dintre România şi Franţa, nu doar pentru Uniunea Europeană, ci şi pentru întreaga lume.

Ceea ce s-a întâmplat cu romii din Franţa seamănă izbitor de mult cu deportări care au premers toate crimele masive ale secolului XX. Şi eu sper ca lucrurile să se oprească aici. Sper ca cei care le-au pornit să realizeze eroarea în care sunt, s-o recunoască public şi să se oprească. Pentru că dacă lucrurile nu se opresc aici, ele pot continua aşa cum au continuat de fiecare dată într-un secol pe care, din acest punct de vedere, ar trebui să-l uităm.

În Germania nazistă, prima acţiune politică îndreptată împotriva evreilor a plecat de la ideea de deportare şi s-a sfârşit în lagăre de exterminare. Cred că este un lucru pe care nu doar noi, cei de aici, nu doar cei din alte parlamente naţionale, care gândesc ca noi, ar trebui ca toţi cei care pot decide, oricât de puţin în lumea asta, să-l înţeleagă şi să-l oprească în momentul în care el se naşte în capul cuiva, nu în momentul în care se transformă într-o circulară care are putere de lege, pentru că asta este, până la urmă, şi o circulară şi o lege, este un mijloc legitim de acţiune în interiorul unei societăţi organizate.

În Franţa, lucrul acesta a ajuns prea departe. De aceea cred că este important ca el să fie recunoscut ca o eroare, oprit şi nerepetat niciodată, nicăieri.

Am să-i dau cuvântul, cu permisiunea dumneavoastră, domnului Nicu Păun şi o să-l rog să ne spună din perspectiva comunităţii dânşilor (eu am încercat să vă vorbesc din perspectiva Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale) să vă spună câteva cuvinte despre această temă.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule deputat.

Eu îi dau cuvântul domnului Nicolae Păun, cu multă plăcere, cu acceptul dumneavoastră, bineînţeles. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Păun, vă rog.

Domnul Nicolae Păun:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt sincer când afirm că această declaraţie este binevenită şi, din punctul meu de vedere şi nu numai al meu, şi al comunităţii de romi, pe care o reprezint, o apreciem şi o apreciez ca un gest de maturitate din partea clasei politice româneşti.

Vreau să mulţumesc, cu acest prilej, mai multor persoane importante din scena politică românească, care, în ultima vreme, au apărut pe posturile de televiziune sau în presa scrisă sau de la tribuna Parlamentului, din ambele zone politice ale Parlamentului şi care au simţit nevoia să spună câte ceva în ceea ce priveşte minoritatea romă şi, nu în ultimul rând, cu privire la evenimentele care au avut loc în această vară privitoare la expulzarea romilor sau readmisia romilor, cum îmi place mie să spun, expulzare este un cuvânt greu, nici nu vreau să mi-l întipăresc în vocabular, dar readmisia romilor către România.

Le mulţumesc din suflet, le mulţumesc în numele meu, le mulţumesc în numele comunităţii de romi din România pe care o reprezint.

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi domni parlamentari,

Pentru mine foarte important este cum va arăta Europa viitorilor ani. Sunt tot mai multe voci care spun că ba este nevoie de o strategie şi de o abordare a problematicii romilor în context european, ba nu. În continuare, cred, în opinia mea, că există o confuzie de atitudine politică la nivelul Uniunii Europene, ceea ce, în curând, înseamnă că ne putem aştepta la acţiuni asemănătoare celor din Franţa întreprinse şi de alte state, cum ar fi Italia, Spania etc.

Vreau să afirm de la această înaltă tribună un lucru care pentru mulţi reprezintă o noutate şi anume că minoritatea romă din România este mai dornică ca oricând de a se integra în societate, nu de a fi asimilată, şi de a trăi paşnic alături de populaţia majoritară. Dar, înainte să-i criticăm, e bine să le oferim şi alternative.

Închei prin a spune că aşa de mult discutatele fonduri venite către comunităţile de romi nu ştiu cum au fost dirijate, nu ştiu cum au fost consumate, nu ştiu cum vor fi consumate pe parcurs, dar, după câte ştiu eu, un proiect sau un program se raportează unui grup ţintă. Aici vorbim de o populaţie de peste un milion şi ceva de persoane care are nevoie de o intervenţie categorică din partea clasei politice româneşti, fapt ce pare că s-a împlinit începând cu data de astăzi.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, vă mulţumesc că m-aţi ascultat.

Sper ca, în următorii ani, împreună, să construim o nouă generaţie de cetăţeni români europeni, care să aibă o altă mentalitate, nu cea de care a dat dovadă domnul Sarkozy, cu toată stima şi cu tot respectul pentru domnia sa.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Domnul lider Toader, vă rog.