Parliamentary debates
Parliamentary debates
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 20, 2011
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.99/2011
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 20, 2011 |
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 20, 2011
| ................................................ | |
|
|
Intrăm în primul punct al ordinii de zi - propunerea primului-ministru privind completarea structurii şi componenţei Guvernului României. Pentru prezentarea acestei propuneri, îl invit la microfonul plenului reunit al Parlamentului României pe domnul prim-ministru Emil Boc. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. (Aplauze.) |
|
|
Domnul Emil Boc (prim-ministrul Guvernului României): Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Distinşi colegi membri ai Guvernului, Doamnelor şi domnilor, Mă prezint în faţa dumneavoastră pentru a face o propunere de modificare a structurii Guvernului, prin înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene. De asemenea, propunerea pentru ministrul afacerilor europene este domnul Leonard Orban, avizat ieri de comisiile de specialitate ale Parlamentului. Fac precizarea din start, că această solicitare pe care o adresez plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului se bazează pe art.85 alin. (3) din Constituţia României. În consecinţă, nu fac obiectul modificării structurii şi componenţei Guvernului celelalte ministere şi ceilalţi membri ai Guvernului, prevăzuţi în Hotărârea Parlamentului nr.39/23 decembrie 2009 pentru acordarea încrederii Guvernului, cu modificările şi completările rezultate din aplicarea art.85 alin. (2) din Constituţia României. De ce un minister al afacerilor europene? Acest minister îşi propune să coordoneze două domenii de politică fundamentală: politica absorbţiei fondurilor europene şi politica afacerilor europene. Fac precizarea, pe componenta care ţine de absorbţia fondurilor europene, acest minister va coordona structurile care au atribuţii în gestionarea fondurilor europene. În fapt, ministerul va avea în interior două componente majore: acis - autoritatea de coordonare a instrumentelor structurale - şi departamentul de afaceri europene. Celelalte structuri acreditate în raporturile cu Uniunea Europeană rămân acolo unde ele sunt, adică autorităţi de management, organisme intermediare, autoritate de certificare şi plăţi. Nu se modifică aceste lucruri, pentru că ele sunt acreditate în raporturile cu Uniunea Europeană, iar schimbarea acestora ar presupune un blocaj de cel puţin 6 luni în absorbţia fondurilor europene, pentru o reacreditare suplimentară. De ce este nevoie acum de un impuls suplimentar în materia absorbţiei fondurilor europene? Este nevoie din două motive: în primul rând, pentru anul următor absorbţia fondurilor europene rămâne unul dintre motoarele principale ale creşterii economice, alături de investiţii. De ce spun asta acum? Pentru că România, în acest moment, stă bine la capitolul depunerii de proiecte europene, de proiecte aprobate, precum şi de contracte sau decizii de finanţare semnate. Acum este momentul decisiv pentru ca aceste resurse europene să aducă plusvaloare în economia românească şi să modernizeze statul român, prin implementarea efectivă a acestor proiecte europene. Şi am să vă dau câteva exemple: în acest moment, există proiecte europene pe fondurile structurale depuse în valoare de 56 miliarde euro. Deci, la acest capitol stăm foarte bine, având în vedere că fondurile de coeziune sunt doar de 19 miliarde de euro, sunt proiecte depuse în valoare de 56 miliarde de euro. Sunt aprobate, în acest moment, proiecte pe fondurile structurale în valoare de 21 de miliarde de euro. Deci, deja avem o valoare totală aprobată de 21 de miliarde de euro. Ceea ce se întâmplă de aici încolo este următorul lucru: în acest moment au fost semnate contracte în valoare de 14 miliarde de euro. Deci, aceasta înseamnă că s-a depus proiectul, s-a aprobat, s-a făcut licitaţia, s-a finalizat licitaţia, s-a semnat contractul şi este în implementare. Aici este marea problemă pe care o avem în momentul de faţă şi unde avem nevoie de sprijinul şi intervenţia dumneavoastră pentru a putea coordona mai bine atât autorităţile de management din cadrul ministerelor, cât şi pentru a întări relaţia cu autorităţile de implementare a fondurilor europene, autorităţi care în esenţă sunt primăriile, consiliile judeţene sau agenţii privaţi, în funcţie de specificul fondurilor europene. Spun aceasta pentru că, în momentul de faţă, avem în implementare 14 miliarde de euro, iar aici avem nevoie de impulsul suplimentar, prin înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene, care să coordoneze acest proces de implementare a fondurilor. Spun aceasta pentru că votul dumneavoastră de astăzi va fi extrem de important pentru sprijinirea primarilor din România, indiferent de culoarea politică, să-şi poată implementa proiectele europene, aşa cum am spus, în valoare de peste 14 miliarde de euro. Pentru aceasta, propunerea pe care o facem este cu un om care răspunde la două calităţi, în primul rând expertiza profesională în domeniu, incontestabilă, în persoana domnului Leonard Orban, şi în al doilea rând, persoana care are legătura cu Uniunea Europeană la Bruxelles, pentru a putea să ajute România într-un moment important al absorbţiei fondurilor europene, să nu avem probleme cu pierderea banilor europeni. Deci, acest vot pe care vi-l solicităm astăzi este un vot în interes naţional, pentru completarea structurii Guvernului, pentru a avea un nou minister, astfel încât să putem îmbunătăţi gradul de implementare al absorbţiei fondurilor europene. Spun aceasta pentru că până la sfârşitul anului viitor avem nevoie de un proces accelerat de implementare efectivă a acestor fonduri europene. Pentru că nu este suficient să depui proiectul, să-l aprobi, să faci licitaţia, este important să se lucreze, să se trimită facturi care să se plătească, după care se trimit la Uniunea Europeană şi vin de acolo rambursările efective. Aici, la acest capitol, avem nevoie de un efort suplimentar. Acest efort suplimentar poate fi asigurat prin înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene. În consecinţă, doamnelor şi domnilor, vă solicităm să ne acordaţi votul dumneavoastră pentru a completa structura Guvernului cu un nou minister, Ministerul Afacerilor Europene, şi cu ministrul Leonard Orban, care să conducă acest minister şi care, de asemenea, să gestioneze unitar problematica afacerilor europene, relaţia României cu Uniunea Europeană, printr-o structură coordonată de la nivelul Guvernului, prin intermediul unui ministru. Vă mulţumesc tuturor! (Aplauze.) |
|
|
Mulţumim, domnule prim-ministru. Aş dori să solicit unuia dintre preşedinţii comisiilor care au efectuat audierea domnului Orban, candidat la funcţia de ministru, să prezinte raportul Comisiilor reunite pentru administraţie publică şi afaceri europene din cele două Camere. Domnule preşedinte Nedelcu... Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Senat va prezenta raportul Comisiilor reunite pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Raportul este în posesia domnului preşedinte Nedelcu şi va fi prezentat plenului reunit. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisiile pentru afaceri europene din Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi Comisiile pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost întrunite ieri, 19 septembrie 2011, pentru a da un aviz comun consultativ. În urma audierii, comisiile avizează favorabil, cu 39 de voturi pentru şi o abţinere candidatura domnului Leonard Orban la funcţia de ministru al afacerilor europene, având în vedere că ministrul desemnat are o îndelungată şi consistentă experienţă în domeniu, capacitate demonstrată de a gestiona probleme de cea mai mare importanţă şi complexitate, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, beneficiază de cunoştinţe profesionale de înalt nivel, propune proiecte concrete de maximizare a absorbţiei fondurilor europene şi este decis să perfecţioneze cadrul de formare a poziţiei naţionale de negociere a proiectele Uniunii Europene, prin implicarea corespunzătoare a Parlamentului României. Vă mulţumesc. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte Nedelcu. Înscrieri la cuvânt, luări la cuvânt din partea grupurilor parlamentare. Rog, dacă există astfel de intenţii? Domnul preşedinte Ponta, Grupul PSD. Îi rog pe ceilalţi lideri să ne comunice dacă există intervenţii, pentru a putea să vă dau cuvântul în ordinea înscrierii la cuvânt. Domnule preşedinte Ponta. Îi rog pe ceilalţi liderii să ne informeze cu privire la eventuale alte intervenţii. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi deputaţi şi senatori, Aş vrea să exprim poziţia Grupurilor parlamentare ale PSD şi în aceeaşi măsură poziţia politică a Uniunii Social-Liberale, faţă de propunerea Guvernului României, o propunere care trebuie tratată serios, pentru că priveşte o problemă extrem de gravă cu care se confruntă Guvernul României şi cu care se confruntă România în ansamblu, şi anume: procedura, sistemul, performanţele sau neperformanţele absorbţiei de fonduri structurale. Aş vrea să exprim, în primul rând, poziţia noastră de fond şi imediat să ridic o problemă de procedură la care, sunt convins, juriştii puterii ne vor da răspunsul corect, legal şi constituţional. Pe fond, înfiinţarea unui minister care să coordoneze cu adevărat absorbţia fondurilor structurale, să aibă capacitatea, puterea şi autoritatea politică pentru a lua măsurile care nu s-au luat până în acest moment este o idee bună şi trebuie salutată în acest fel. Nu poate fi, însă, o idee bună stricată, distrusă de nişte gânduri mai puţin bune care se află în spatele acestei propuneri. Avem trei întrebări pentru primul-ministru, trei critici de făcut Guvernului şi, evident, în baza acestora ne vom formula punctul de vedere şi votul în Parlament. În primul rând, preşedintele dumneavoastră, domnul Traian Băsescu, a afirmat de multe ori că miniştrii care nu au avut performanţă în absorbţia fondurilor europene vor răspunde, evident politic, pentru lipsa lor de performanţă. Astăzi, constatăm că nici un ministru nu se află în această situaţie. Deci, ori înţelegem că lucrurile merg foarte bine - şi atunci nu mai trebuie înfiinţat un nou minister - ori înţelegem că noul minister şi domnul Orban, un tehnocrat liberal, cu legături ideologice şi chiar de sânge în familia Partidului Naţional Liberal, va fi pus doar ca un paravan pentru miniştrii care nu au reuşit până în acest moment să aibă performanţă în domeniul absorbţiei fondurilor europene. Sunt convins că era absolut necesar, de data aceasta, iată, chiar şi eu vă îndemn, să respectaţi solicitarea directă a preşedintelui dumneavoastră, domnul Băsescu, de a-i sancţiona pe miniştrii care nu au avut performanţă, după care, sigur, să veniţi cu înfiinţarea unui minister. A doua critică de fond se referă la atribuţiile pe care noul ministru, în măsura în care va fi votat, le va avea. Din păcate, domnul Orban va fi un ministru nu doar fără portofoliu, ci fără atribuţii. Un nou ministru pe care-l aducem într-un Guvern din păcate neperformant, fără nici un fel de instrument legal, procedural politic, prin care să o roage politicos pe doamna ministru Udrea sau pe doamna ministru Boagiu sau să-l roage pe domnul ministru Igaş sau pe noua ministră a muncii, doamna Sulfina Barbu, să facă ceea ce n-au făcut până acum. Domnul Orban va merge, probabil, la Bruxelles, va ridica din umeri şi va spune că nu depinde de domnia sa, depinde de primul-ministru şi de miniştrii implicaţi. Am fi susţinut înfiinţarea unui minister şi viitorul Guvern al Uniunii Social-Liberale va avea în componenţa sa un asemenea minister, dar cu atribuţii foarte clare şi cu pârghii prin care obligaţiile pe care România şi le-a asumat faţă de Uniunea Europeană pot fi cu adevărat puse în practică. Nu un ministru de sacrificiu, pentru a ascunde în spatele său nerealizările altor miniştri mult mai puternici, evident, şi politic şi instituţional. A treia critică sau a treia întrebare se referă la ce măsuri propune Guvernul României pentru a îndepărta principalele motive pentru care România este un codaş absolut la absorbţia fondurilor europene? Există din partea Guvernului României proceduri mai puţin birocratice prin care să reuşim să accelerăm absorbţia fondurilor europene? Nu există, din păcate! Dacă Guvernul le va adopta, chiar şi noi, opoziţia, le vom sprijini. Există din partea Guvernului României intenţia clară, transpusă într-un act normativ, prin care TVA-ul să nu fie rambursat doar la finalul proiectului, blocând practic foarte multe proiecte în derulare, ci pe măsură ce se desfăşoară acest proiect? Nu există! Şi dacă Guvernul va veni cu această propunere, o vom susţine. Există din partea Guvernului un angajament de a asigura cofinanţarea nu doar pentru autorităţile care aparţin puterii sau pentru primarii care semnează alături de proiectul european şi adeziunea la PDL sau la "partidul copil" al PDL-ului, format în Parlament care să ia primari de la opoziţie? Din păcate, nu există! Vă dau un singur exemplu, şi dacă primul-ministru va dori vom prezenta 10, 20, 50 de exemple. Există un municipiu în judeţul Argeş în care primarul PSD a accesat un fond european, extrem de important pentru dezvoltarea municipiului, reprezentanţii PDL din judeţul Argeş, domnul senator Mircea Andrei şi viitorul candidat la deputăţie i-au spus foarte clar: "Îţi vom contesta proiectul, până când îl pierzi, dacă nu treci la PDL!". Acelaşi lucru se întâmplă... Mă rog, îl apreciez pe domnul Mircea Andrei că nu l-a trimis la UNPR pe primarul respectiv. Acelaşi lucru se întâmplă în toate judeţele din România. Există aceste garanţii din partea Guvernului, că fondurile europene nu sunt doar pentru cei aflaţi la putere sau pentru cei care sunt dispuşi să treacă la putere ca să poată să acceseze fonduri europene? Din păcate nu există şi, din păcate, aceste cauze pe care eu le-am enumerat sunt adevăratele explicaţii pentru care România este pe ultimul loc la absorbţia fondurilor europene şi va rămâne aşa, cu sau fără domnul Orban ministru de faţadă într-un domeniu în care nu va avea nici un fel de atribuţie. Acestea sunt motivele de fond pentru care Uniunea Social-Liberală şi pentru care membrii Grupurilor reunite ale PSD nu vor vota această propunere. Este păcat că o idee bună, din motive politicianiste, din motive de luptă de putere internă în arcul guvernamental nu poate să fie pusă practică. Îmi asum, în numele Uniunii Social-Liberale, că un minister adevărat, un ministru cu puteri adevărate şi cu o legislaţie nepolitică şi nepolitizată va există în viitorul Guvern, pentru a reuşi să mai recuperăm ceea ce Guvernul Boc, din păcate, nu a reuşit în aceşti doi ani şi jumătate. Din acest motiv, Grupurile parlamentare ale PSD nu vor participa la acest vot. Îmi doresc ca dumneavoastră, cei de la putere, să fiţi mobilizaţi, îmi doresc ca doamna preşedinte Anastase să nu numere voturile de data aceasta şi, evident, dacă aveţi numărul de 235 de voturi necesare, să puneţi în practică propunerea Guvernului. Până atunci, însă, mai vreau să ridic şi o problemă de procedură. Repet, distinşii jurişti ai Partidului Democrat Liberal, cei care ieri ne spuneau că e neconstituţional să-l chemăm pe Regele Mihai în Parlament, înţeleg că până astăzi a devenit constituţional lucrul acesta şi felicit Parlamentul României şi pe toţi deputaţii şi senatorii de la orice partid, care au votat cu mintea lor, şi nu cu lipsa de minte a şefilor lor. Am o problemă şi avem cu toţii o problemă, conţinută chiar în scrisoarea primului-ministru. Se invocă în mod corect, de altfel, Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Dau citire celor două articole, mai jos este semnătura premierului, domnul Emil Boc. Articolul 36: "Ministerele şi miniştrii se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului la învestitură". Articolul 37: "Primul-ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului, prin înfiinţarea, desfiinţarea sau, după caz, divizarea ori comasarea unor ministere". În astfel de situaţii - şi vreau să vorbesc foarte rar, ca să înţeleagă şi cei care nu sunt jurişti - se aplică prevederile articolului 36. Deci, cel care vorbeşte despre acordarea votului de încredere asupra programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului. Stimaţi colegi, Înţeleg că astăzi daţi un vot de încredere programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului. Dacă nu se întrunesc cele 235 de voturi, sper să daţi această veste bună României, înseamnă că Guvernul este demis şi putem să încercăm să construim un nou Guvern, care să se ocupe şi de fonduri europene şi de problemele României. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Mulţumesc. Domnul deputat Máté András, Grupul UDMR. |
|
|
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Grupurile UDMR de la Cameră şi de la Senat va vota înfiinţarea acestui minister şi vom fi prezenţi şi la vot. Vă mulţumesc mult. (Aplauze.) |
|
|
Domnul deputat Varujan Pambuccian. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota pentru. Aş vrea să spun, însă, câteva lucruri legate de fonduri şi de absorbţia lor, înainte de aceasta. Şi aş vrea, domnule prim-ministru, să vă sugerez un lucru care s-a făcut şi în cazul SAPARD-ului şi despre care s-a vorbit de la această tribună cu puţin timp înainte. Dacă vrem să accelerăm absorbţia, trebuie să facem TVA-ul eligibil. Sunt, în momentul de faţă, impozite, ca impozitul pe venit, cotele de asigurări, sunt eligibile. Neeligibilitatea TVA-ului este una dintre frânele majore în calea absorbţiei. Ar trebui ca lucrul acesta să se întâmple. S-a întâmplat când a existat SAPARD-ul şi după ce TVA-ul acolo a fost făcut eligibil, absorbţia s-a accelerat rapid. O a doua chestiune sunt ghidurile, neuniformitatea, impredictibilitatea anunţurilor. Toate aceste practici trebuie să se termine şi sper că înfiinţarea acestui minister se va ocupa şi de aspectele acestea mai birocratice, uniformizând, simplificând, clarificând tot ce înseamnă ghiduri şi hârtii care trebuie scrise fie pentru a depune proiectul, fie pentru a accesa finanţările. Şi mai trebuie încă ceva - eu sper ca acest minister să dureze, să dureze mult. Ar trebui ca planul naţional de dezvoltare a României să nu fie făcut doar din birou. Sunt foarte multe domenii în care în momentul acesta fondurile europene se duc pe conferinţe, mese rotunde, publicitate şi alte forme de tăiat frunza la câini. Şi e păcat, pentru că scopul nu este doar să luăm nişte bani, ci să şi rămână ceva în urma lor. Vă mulţumesc. |
|
|
Mulţumesc domnului deputat. Domnul lider Toader, vă rog. |
|
|
Domnule preşedinte, Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal susţin propunerea Guvernului, susţin mandatarea domnului Orban cu această funcţie şi vom vota, în consecinţă, pentru. |
|
|
Mulţumesc. Înţeleg că nu mai sunt alte intervenţii. Domnule prim-ministru, dacă doriţi să faceţi câteva precizări la comentariile făcute de antevorbitori? Vă rog. |
|
|
Domnul Emil Boc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, În primul rând, un răspuns din punct de vedere formal cu privire la procedura pe care am solicitat-o în faţa dumneavoastră. Am fost foarte explicit, încă din prima frază în care am spus foarte clar că solicitarea pe care o adresez celor două Camere ale Parlamentului este în baza art. 85 alin. (3) din Constituţia României şi citez: "Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru". În consecinţă, astăzi nu suntem în prezenţa unui nou Guvern. În prezenţa unui nou Guvern suntem atunci când venim şi solicităm pentru întreaga listă a Guvernului un vot de învestitură. Doi, vreau să precizez faptul că şi în 3 aprilie 2007, când a avut loc o schimbare a structurii şi a compoziţie politice a Guvernului, în hotărârea adoptată atunci, susţinută de PNL şi PSD, s-a menţionat foarte clar şi expres în articolul 2: "Nu fac obiectul modificării structurii şi componenţei Guvernului celelalte ministere şi ceilalţi membri ai Guvernului". Deci, foarte clar, astăzi, Guvernul vine în faţa dumneavoastră cu o propunere de a completa structura Guvernului cu un nou minister, Ministerul Afacerilor Europene, şi de a vă propune în persoana domnului Leonard Orban numele viitorului ministru al afacerilor europene. Mai mult decât atât, din punct de vedere constituţional... şi mă mir că domnul Ponta care, totuşi, este jurist, ştie foarte precis că situaţiile de încetare a mandatului Guvernului sunt expres şi limitativ prevăzute în Constituţie. Mandatul unui Guvern încetează în urma unei moţiuni de cenzură, încetează în urma demisiei primului-ministru sau la terminarea mandatului. Acestea sunt situaţiile de fond în urma cărora poate înceta mandatul unui Guvern. Aici suntem foarte clar şi expres într-o situaţie de schimbare a structurii Guvernului, prin înfiinţarea unui nou minister. Dacă dumneavoastră aprobaţi, de mâine România va avea şansa să poată mai bine aduce şi implementa în ţară cei 14 miliarde de euro semnaţi de către primari, consilieri judeţeni, consilii judeţele, oameni de afaceri, sau Guvernul îşi continuă activitatea fără acest minister, dar cu greutăţile pe care le avem. Suntem în faţa unei decizii de interes naţional, nu de interes de partid. Şi persoana pe care v-o propunem nu are o culoare politică, tocmai pentru că absorbţia fondurilor europene nu are şi nu trebuie să aibă culoare politică. Iar acum trec la fondul problemei. Domnule Ponta, aţi început cu o întrebare şi v-aţi dat tot dumneavoastră răspunsul pe parcursul discursului. Aţi spus că în funcţie de răspunsuri veţi decide dacă susţineţi interesul naţional, iar la urmă aţi tras concluzia, fără măcar - din eleganţă democratică - să aşteptaţi unele precizări cu privire la solicitările făcute. În al doilea rând, domnule Ponta - şi profit de ocazie să vă urez încă o dată la mulţi ani -, este o zi frumoasă şi vă doresc multă sănătate şi din acest punct de vedere vă doresc la mulţi ani! Dar, domnule Ponta, în programul dumneavoastră, al USL-ului, aveţi înfiinţarea Ministerului Fondurilor Europene. Adică, atunci când într-o problemă de interes naţional avem 14 miliarde de euro, repet, contracte semnate în fază de implementare şi vă cerem să puneţi şi dumneavoastră umărul ca banii aceştia să se cheltuiască în interesul României şi al românilor în această ţară, de către primarii PSD, PDL, UDMR, UNPR şi de la alte formaţiuni politice, în interesul cetăţenilor pe care îi servesc, dumneavoastră veniţi şi spuneţi pentru că nu face Guvernul viitor, după 2020, al USL-ului propunerea, şi o face acest Guvern, nu susţinem interesul ţării. Eu cred că este o chestiune de a ne arăta dacă într-adevăr lucrăm în interes naţional sau în interes privat în Parlamentul României. Persoana pe care v-o propunem este una care răspunde exigenţelor dumneavoastră: apolitică, extrem de competentă în materia absorbţiei fondurilor europene şi care cunoaşte mecanismele absorbţiei fondurilor europene de la Bruxelles. Deci, întruneşte toate calităţile necesare pentru a servi interesul naţional. Iar acum, când venim cu o asemenea propunere să cerem un sprijin clasei politice româneşti, că această ţară are şansa aceasta, să-şi accelereze creşterea economică în 2012 prin absorbţia fondurilor europene, pentru că vedeţi că în Europa şi în lume lucrurile se înrăutăţesc din punct de vedere economic. România şi-a câştigat stabilitatea macroeconomică în acest moment, într-un deficit de 4,4, într-o creştere economică de cel puţin 1,5%. Ne îndreptăm spre o creştere economică superioară în 2012, coborâm cu deficitul bugetar în jur de 3%. Avem nevoie, în condiţiile acestea în care în Europa vedeţi ce se întâmplă în Grecia, vedeţi în zona euro, lucrurile nu merg în direcţia bună, în ţară, haideţi să punem toţi umărul şi să aducem banii europeni care stau la dispoziţia noastră şi depinde de decizia noastră, a fiecăruia dintre dumneavoastră, să implementeze cei 14 miliarde, repet, de euro care sunt semnaţi, şi până la 19 miliarde cât sunt pe fonduri structurale să-i implementăm până la sfârşitul programului. Nu am venit cu o propunere politică, care să ofenseze opoziţia. Am venit cu o propunere extrem de constructivă, cu un om extrem de competent. Atunci, întrebarea rămâne: până la urmă, opoziţia interesele cui serveşte în această ţară, când este vorba de interesul naţional de a aduce bani europeni? Pentru aceasta, cred că avem nevoie cu toţii să urnim şi să ne aducem contribuţia, pentru că cu toţii suntem plătiţi din bani publici. Şi eu şi domnul Ponta suntem plătiţi din bani publici. Pe domnul Antonescu nu-l văd; m-aş fi adresat şi Domniei Sale, dar are alt program de lucru, înţeleg. (Aplauze) Dar, oameni buni, această ţară are nevoie de decizii politice la momentele potrivite, când trebuie să fie salvaţi aceşti bani europeni. Şi acum să vă prezint cum stau lucrurile: România trebuia să înceapă efectiv procesul de absorbţie a fondurilor europene în 2007. Dar, în primii doi ani, s-au realizat următoarele lucruri - şi, repet: aici nu fac critici, ci doar constat; în doi ani de zile, 2007 şi 2008, doar un singur program operaţional sectorial din 7 a fost acreditat. Adică, înainte să poţi lua un ban de la Uniunea Europeană, trebuie să te acrediteze Uniunea Europeană, să-ţi spună: eşti recunoscut că poţi aduce bani europeni. În doi ani de zile, un singur program din 7. Credeţi că acele întârzieri nu se plătesc acum? Se plătesc, din nefericire, dar nu avem timp acum să aruncăm vina unii pe alţii. Am venit cu o propunere constructivă, să maximizăm ce avem. Iar rolul domnului Orban este să sprijine miniştrii, primarii, autorităţile de management în relaţia cu Bruxelles-ul, să putem face faţă acestei provocări şi să avem bani în România. Vă dau alte exemple. În 2009, când am ajuns la guvernare, practic, în 22 decembrie 2008, erau proiecte aprobate de 2,1 miliarde de euro. Astăzi, sunt proiecte aprobate în valoare de 21 de miliarde de euro. Deci, acest lucru s-a realizat. Câte contracte de finanţare erau semnate în 22 decembrie 2008, când am ajuns la guvernare? În valoare de 1,3 miliarde de euro. Câte sunt astăzi? 14 miliarde de euro. Deci, s-a făcut o muncă intensă. Câte plăţi interne către beneficiari erau făcute? În 2008, la preluarea guvernării - 156 de milioane de euro. Astăzi, plăţi interne către beneficiari - 2,8 miliarde de euro. Acum, însă, avem nevoie de impulsul decisiv ca cei 14 miliarde de euro, semnaţi, să poată fi efectiv implementaţi de către autorităţile locale sau naţionale. Pentru aceasta, simţim nevoia acum de a accelera prin apariţia Ministerului Fondurilor Europene. În această perioadă de timp, repet, am recuperat partea care a ţinut de acreditarea programelor europene. În prima parte a lui 2009 eraţi în Guvern, domnule Ponta, ştiţi foarte bine, am făcut tot ce ne-a stat în putinţă ca până în iunie să acredităm programele. Pentru că nu fuseseră acreditate, asta e realitatea. Au fost depuse proiecte, au fost aprobate, au fost semnate, s-au organizat licitaţii. Acum este momentul, practic, final al absorbţiei fondurilor europene, adică rambursarea efectivă a sumelor de la Uniunea Europeană. Dacă nu facem acest lucru, România pierde banii europeni. Banii care nu se întorc în România rămân pierduţi şi nu se utilizează pentru modernizarea infrastructurii oraşelor, satelor, comunelor din România. Deci, există riscul dezangajării sumelor de către Uniunea Europeană, dacă acum nu apăsăm acceleraţia necesară absorbţiei fondurilor europene. Acum avem nevoie, la sfârşitul lui 2011, să renegociem utilizarea unor sume europene. Sunt unele programe care merg foarte bine, sunt unele programe care nu sunt la fel de solicitate. Şi, atunci, trebuie să negociem cu Uniunea Europeană realocarea unor bani. Şi, de exemplu, o situaţie: reabilitarea termică a blocurilor este o măsură care serveşte economiei româneşti, populaţiei, creşterii economice a ţării. Dorim să utilizăm o parte din fondurile europene în cadrul procesului de realocare la sfârşitul anului 2011 pentru a reabilita blocurile din această ţară, astfel încât românii, cetăţenii români să plătească mai puţin la factura la energia termică. Pentru aceasta vă opuneţi? Ce argumente aţi putea avea, să nu sprijiniţi un asemenea demers? Pentru că în aceste blocuri din România locuiesc şi membri PSD, şi PNL, şi UDMR, şi UNPR. Adică, este o chestiune de interes naţional, banii aceştia europeni ne stau la îndemână. Haideţi să-i folosim pentru aceste resurse de care ţara are nevoie în acest moment. În consecinţă, a doua întrebare pe care o aveaţi: ce mai face Guvernul în acest moment pentru a accelera implementarea fondurilor europene? Aceasta este cea mai importantă măsură pe care am agreat-o cu Uniunea Europeană - înfiinţarea unui minister care să gestioneze şi să aibă coerenţă în relaţia cu autorităţile locale, cu beneficiarii fondurilor europene. În al doilea rând, am modificat legislaţia, astfel încât să fie o foarte clară şi precisă delimitare de atribuţii între ANRMAP, UCEVAB, autorităţi de management, autoritatea de audit Curtea de Conturi, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, autorităţile şi organismele intermediare de la diverse ministere. Lucrurile s-au luat şi s-au făcut pe parcursul verii. Hotărârea de Guvern este în implementare, tot în baza solicitărilor Uniunii Europene. Şi, nu în ultimul rând, am luat decizia în această vară, unilaterală, în raport cu Uniunea Europeană, pentru ca România să nu piardă bani, să suspendăm noi trimiterea de facturi la Uniunea Europeană, pentru a face corecţiile financiare interne, astfel încât ţara să nu piardă bani europeni. Pentru că dacă vine Uniunea Europeană şi ne găseşte greşeli, acei bani se pierd definitiv de către România. Dacă facem corecţiile financiare noi, intern, şi deja, de exemplu, pe axa 2 de la Ministerul Dezvoltării Regionale, corecţiile sunt încheiate, banii rămân în România şi se alocă altor proiecte. Avem nevoie de un minister al absorbţiei fondurilor europene, repet, de un nou ministru, care să coordoneze acest demers, aceste probleme, să fie un sprijin pentru România şi pentru români, astfel încât banii europeni să rămână aici, la noi în ţară. Încă o dată vreau să spun: ministrul nu are culoare politică. Absorbţia fondurilor europene nu are culoare politică. Vă cerem un vot pentru România, pentru ca banii europeni să rămână aici, la noi acasă. Vă mulţumesc foarte mult şi cred în înţelepciunea şi în maturitatea dumneavoastră. (Rumoare, aplauze.) |
|
|
Domnul Ponta, un drept la replică. |
|
|
Domnule prim-ministru, în primul rând, vă mulţumesc pentru urările de astăzi. De altfel, şi eu v-am urat în urmă cu câteva zile, la fel, la mulţi ani. Mâine va fi şi ziua liderului PNL, domnul Antonescu. Mă bucur că în fruntea celor trei partide importante din România sunt trei fecioare. Iată, cred că politica avea nevoie de aşa ceva. (Amuzament.) Apreciez cu atât mai mult politeţea dumneavoastră din partea unui lider de partid, care are un prim-vicepreşedinte care tocmai m-a numit satanist. Cred că trebuie să faceţi un curs de limba română la partid, pentru că mulţi dintre colegii dumneavoastră - pe unii îi aveţi chiar foarte aproape - au probleme cu limba română şi este păcat să nu se exprime corect, ca să înţeleagă şi alegătorii. Mai am, de asemenea, o rugăminte la dumneavoastră: aţi pronunţat foarte des cuvintele "interes naţional". Mi-aţi stârnit anumiţi fiori. M-am gândit că veţi deveni şi dumneavoastră migrator politic şi treceţi la partidul interesului naţional, alături de oameni care chiar ştiu ce este interesul naţional. Mă gândesc la domnul Şerban Mihăilescu, la domnul Culiţă Tărâţă, la domnul Nicolicea, oameni care chiar au luptat întotdeauna doar pentru interesul naţional şi aş vrea, totuşi, ca dumneavoastră să rămâneţi la Partidul Democrat Liberal şi să lăsaţi oamenii cu interesul naţional să se ocupe, să nu le luaţi acest subiect. Aţi precizat că domnul Orban este o propunere pe placul opoziţiei, mi se pare că aţi zis. Sigur, dacă vă referiţi la Ludovic Orban, probabil că este pe placul ei. Eu ştiu că domnul Orban, o persoană pe care, sigur, o apreciez, ştiu că a ajuns în această funcţie pentru că a fost consilier prezidenţial, cum au mai fost şi alţii, parcă, în urmă cu trei luni, aceleaşi cuvinte la foloseaţi despre un alt ministru care, ca şi Albă ca Zăpada, a venit şi a plecat. Sper că pe domnul Orban îl va ajuta în viitoarea carieră nu faptul că a fost consilier al preşedintelui Traian Băsescu, ci, sigur, competenţa Domniei Sale. Mai vreau să mai spun un lucru: au fost trei puncte discutate de preşedintele României cu preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, la începutul acestui an. Trei puncte extrem de importante, pe care România trebuia să le îndeplinească: înfiinţarea unui minister cu adevărat cu atribuţii şi cu putere politică şi instituţională care să poată, în mod clar, să ceară miniştrilor de resort - şi mă gândesc din nou la doamna ministru Udrea, la doamna ministru Boagiu, la doamna ministru Sulfina Barbu. Iată, trei doamne ministru care, sigur, vor tremura în faţa domnului Orban când le va chema cu fondurile europene să le verifice. A doua condiţie a fost îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice. Dar, cât timp la ANRMAP este şef o bună prietenă a doamnei ministru Udrea, mă îndoiesc că veţi putea să schimbaţi legislaţia privind achiziţiile publice. Şi, în al treilea rând, să acceptaţi experţi europeni care tocmai acest lucru să-l verifice, ca fondurile europene să nu fie ale PDL-ului sau ale primarilor care trec la putere şi să fie ale României. Din păcate, toate cele trei solicitări ale Comisiei Europene nu au fost îndeplinite decât într-o, iată, în această ultimă fază, în septembrie, când aţi venit, încă o dată spun, nu cu un minister al fondurilor, ci cu un minister al formelor. Ce va face domnul Orban? Ce atribuţii are? Cum le va chema la ordin pe cele trei distinse doamne ministru? Nu aş vrea să ridic această problemă, pentru că probabil unii dintre colegii mei vor zâmbi pe această temă. Mai vreau să mai spun un singur lucru. Eu v-am ridicat o problemă de procedură; aşa cum dumneavoastră faceţi de multe ori, eu v-am întrebat de mere şi dumneavoastră mi-aţi vorbit de pere. Eu v-am citit din scrisoarea dumneavoastră despre legea privind organizarea Guvernului. Bănuiesc că nu o consideraţi neconstituţională, din moment ce aţi invocat-o în scrisoarea dumneavoastră. Mai e un lucru: vorbeaţi de precedentul Guvernului Tăriceanu. Guvernul Tăriceanu a obţinut votul de învestitură al Parlamentului. Dumneavoastră ne pregătiţi pentru ideea în care nu o să aveţi 236 de voturi şi vă duceţi frumuşel la Guvern şi spuneţi că vreţi să guvernaţi în continuare. Este alături de precedentul moţiunilor de cenzură în care nu aţi avut niciun vot de susţinere, ci aţi avut numai voturi împotrivă. S-ar crea un nou precedent extrem de periculos. Vreau să spun în încheiere că, tocmai pentru că nu ne dorim să facem greşelile pe care dumneavoastră le-aţi făcut, să-mi iau un angajament politic aici. Viitorul Guvern al Uniunii Social-Liberale nu-şi va ţine parlamentarii în băncile puterii şi nu va mai rămâne în funcţie dacă Parlamentul României nu-i acordă 235 de voturi pentru o propunere atât de importantă. Aici vorbim de normalitate şi de bun-simţ politic şi sper că de la anul acest bun-simţ şi această normalitate va reveni. Vă mulţumesc. Precizez că nu am dorit, nici în cazul dumneavoastră, nici al altui coleg, să adresez vreo acuzaţie de vreun fel. Ba chiar i-am lăudat pe unii dintre colegii mei, dacă consideră că la laudele mele pentru dedicaţia lor şi viaţa închinată interesului naţional simt nevoia să dea vreo replică, sper să mă fi înţeles bine. Nu am vorbit ca domnul Igaş. Cred că am fost foarte clar. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|
|
Vă mulţumesc. Un drept la replică; domnul deputat Nicolicea, care va spune cum a înţeles acest mesaj. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul deputaţilor progresişti susţine... (Râsete; rumoare.) După ce v-aţi săturat de râs, poate că veţi râde şi mai tare, auzind acest lucru. Grupul PSD+PC s-a desfiinţat. Desfiinţându-se, Grupul PSD+PC trebuia să piardă toate funcţiile. Atunci, aţi zis că şi-a schimbat doar denumirea. Toată lumea s-a făcut că acceptă acest argument mincinos. În realitate, Grupul PSD+PC nu mai există şi s-a înfiinţat doar Grupul PSD. Şi, într-o şedinţă de Birou permanent, ni s-a explicat că poţi să-ţi alegi ce nume vrei, dându-se ca exemplu Grupul socialist progresist. Şi, atunci, noi ne-am ales numele de progresist, lăsând socialist pentru dumneavoastră. (Aplauze.) În ceea ce priveşte dreptul la replică: Grupul deputaţilor progresişti susţine această reorganizare a Guvernului, pentru că, într-adevăr, este de interes naţional. Iar ceea ce faceţi dumneavoastră, opunându-vă prin toate mijloacele, arată că nu susţineţi interesul naţional. Acesta este un lucru foarte clar. Cu privire la laudele adresate de domnul Ponta, am să-i fac şi eu câteva laude. A reuşit performanţa să chiulească de la şedinţele comisiei, cel puţin un mandat şi, totodată, să ia diurna de deplasare şi banii cuveniţi ca şi cum ar fi prezent. Aceasta se numeşte ubicuitate, şi anume, caracteristica unui corp de a fi în mai multe locuri simultan. De aceeaşi proprietate s-a bucurat şi ne-a bucurat domnul Ponta când dădea interviu la Cotroceni, în timp ce cartela lui vota liniştit. Adică, fura, după cum spunea domnul Ponta, potrivit propriilor cuvinte. În ceea ce priveşte... (Rumoare, discuţii.) Văd că vă bucuraţi foarte tare. Vreau să vă spun că aţi reuşit să ne faceţi şi de râsul Europei, pentru că, în momentul în care francezii făceau pe unii păduchioşi şi că au fost prin legiunea străină, argumentele lor erau din blogul domnului Ponta, care spune că a dus o viaţă de aurolac la Paris, dormind în gară, spălându-se în fântânile arteziene şi trăind din banii din cărucioarele din gară. (Râsete.) |
|
|
Bun. Haideţi să trecem la o situaţie cu adevărat specială. (Rumoare, vociferări.) Am să-l invit pe domnul deputat Ludovic Orban să spună câteva cuvinte, înaintea unui moment inedit şi pe care doreşte să-l precizeze în faţa noastră. Vă rog, domnule deputat. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Scopul prezenţei mele la acest microfon astăzi este unul de natură procedurală, şi anume, vreau să fac o declaraţie înainte de vot. Şi al doilea, conform regulamentului, uzez de acele drepturi la replică pentru domnul Victor Ponta, care mi-a pronunţat numele în contextul în care a spus că ar putea să-mi fie mie pe plac nominalizarea domnului Leonard Orban la funcţia de ministru al afacerilor europene în Guvernul Emil Boc. Şi am să încep cu dreptul la replică. La mulţi ani, domnule Ponta! Vă doresc sănătate şi vă doresc să nu mai fiţi niciodată într-un Guvern Boc, aşa cum aţi fost în anul de graţie 2009! (Aplauze.) În ceea ce priveşte anunţul domnului Ponta, că mi-ar fi pe plac poziţia fratelui meu, pentru orice om de bun-simţ, această ironie loveşte undeva unde nu trebuie. Astăzi, ştiţi foarte bine că mă aflu între ciocan şi nicovală, într-o dilemă pe care nu i-o doresc nimănui dintre voi, în care trebuie să aleagă între sentimentul de familie şi convingerile de 20 de ani. Ca atare, astăzi nu pot să votez nici pentru, pentru că ar însemna să votez cu Guvernul Boc, un lucru pe care nu-l voi face niciodată, pentru că tot ceea ce s-a născut din Traian Băsescu nu a făcut altceva decât să dea foc României, să creeze un rău imens fiecăruia dintre români. Şi nu aş putea niciodată să votez nici cu Traian Băsescu, nici cu Guvernul Boc. (Aplauze.) Nu pot să votez, în schimb, şi tuturor celor care se uită câş la mine, din tabăra opoziţiei, invidiindu-mă unii sau vorbind pe la colţuri, că, uite, domnule, ce familie e asta, în care un frate e la putere şi un frate e în opoziţie, am să le spun: nu pot să votez împotriva fratelui meu, pentru că niciodată nu aş putea să fac nimic rău şi nimic împotriva niciunui membru al familiei mele. (Aplauze.) Înainte de a vă spune ce decizie am luat, vreau să vă spun un lucru, dragii mei, din barca puterii: cu o floare nu se face primăvară. Să nu credeţi că, dacă astăzi îl votaţi pe Leonard Orban ministru, problema absorbţiei fondurilor europene este rezolvată. Sigur că veţi avea un om care-şi riscă o carieră profesională fără cusur, care-şi riscă credibilitatea pe care o are în faţa instituţiilor europene şi a oficialilor europeni aflaţi în funcţii, îşi riscă credibilitatea pe care o are pe plan intern. Să nu vă imaginaţi, în schimb, că-şi riscă lucrurile astea pentru voi, cei care astăzi guvernaţi România. Dacă o face, o face numai şi numai pentru că, altfel, riscăm ca, pe termen mediu şi lung, să privăm România de miliarde de euro care ar putea să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi a românilor şi care astăzi, dragilor, sunt puşi sub semnul întrebării, iar cei care sunteţi bine informaţi, ştiţi foarte bine ce sabie a lui Damocles stă asupra României în privinţa fondurilor europene. O face numai pentru ţara în care trăieşte şi pentru concetăţenii lui. Iar dacă vă imaginaţi că l-am numit pe Leonard Orban ministru al afacerilor europene - atenţie, nu al fondurilor europene - lucrurile s-au rezolvat, sunteţi departe de adevăr. Va trebui să vă schimbaţi. Pentru că, dacă nu vă schimbaţi obiceiurile, dacă nu vă schimbaţi modul de a acţiona, procedurile pe care le cunoaşteţi foarte bine şi la care nu vreau să fac referire, pentru ca să nu-mi priviţi discursul ca pe un discurs politicianist, degeaba îl veţi numi pe Leonard Orban, iar banii europeni vor continua să fie blocaţi la intrarea în România şi românii nu vor beneficia de aceşti bani europeni. În final, am să vă spun că mă consider într-un vot dat către un membru al familiei mele, chiar dacă în Legea nr.161 privind conflictul de interese nu este o prevedere expresă legată de conflictul de interese între persoane de familie, în toate celelalte legi, în mod evident şi în legislaţia europeană şi în recomandările Consiliului Europei, mă consider în situaţie de conflict de interese, pentru că nu pot să votez un membru al familiei mele, deşi, practic, funcţia publică pe care o deţin, aceea de a-i reprezenta pe cei care mi-au acordat încredere, nu pot să mi-o exercit fără să influenţez lucrul respectiv. Şi, ca atare, nu voi vota. Şi am să vă spun că nu voi vota, nu pentru că-mi spune Victor Ponta sau Crin Antonescu. Nu votez, pentru că aşa îmi cere legea şi bunul-simţ. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Domnul deputat Ponta. Vă rog. |
|
|
Domnule preşedinte, l-am ascultat pe colegul meu, pe domnul deputat Orban şi vreau să fac un lucru care nu e neapărat uzual Parlamentului. Vreau să consider că ironia mea la adresa Domniei Sale a fost deplasată şi-mi cer scuze Domniei Sale. (Aplauze.) (Domnul deputat Victor-Viorel Ponta se îndreaptă către domnul deputat Ludovic Orban; cei doi îşi strâng mâinile şi se îmbrăţişează. Aplauze.) |
|
|
Feciorelnic... Domnul senator Mihăilescu. |
|
|
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă spun cinstit că, din 2004, (Rumoare, vociferări)... din 2004, nu am mai vorbit la acest pupitru. Am devenit membru al Senatului. Am văzut pupitrul şi m-am gândit, atunci, să-i spun lui Victor: băi, ciocu mic. Pentru că viaţa mea nu a depins de dânsul, viaţa mea a avut cu totul altă culoare şi ideea de a mă ataca săptămânal nu e cea mai bună soluţie. Încă o dată, Victoraş, ciocu mic! (Râsete.) |
|
|
Iată cum dăm culoare vieţii parlamentare. Stimaţi colegi, haideţi să încercăm să şi avansăm. Aş dori doar să precizez, în timp ce pregătiţi, vă rog să pregătiţi urnele, iar chestorii să se pregătească pentru a intra în dispozitiv şi, evident, tot ritualul pe care-l cunoaştem deja foarte bine, aş dori să adresez o invitaţie tuturor colegilor şi colegelor ca, indiferent de decizia politică cu privire la acest vot, avem, în continuare, un număr de voturi pe buletine pentru celelalte numiri. Deci, am rugămintea, indiferent de situaţia de la primul punct, să încercaţi să vedeţi dacă putem să asigurăm prezenţa pentru a continua voturile pentru celelalte instituţii. Sunt voturi importante. În timp ce se fac aceste pregătiri, daţi-mi voie să vă dau citire proiectului de hotărâre care este de fapt supus votului dumneavoastră. Evident, hotărârea va fi aprobată prin votul dumneavoastră secret cu bile. "În temeiul prevederilor art.85 alin.(3) din Constituţia României, republicată: Art.1 - La propunerea primului-ministru se aprobă completarea structurii şi componenţei Guvernului, după cum urmează: I. Se înfiinţează Ministerul Afacerilor Europene. II. Se va numi domnul Leonard Orban în funcţia de membru al Guvernului, ministrul afacerilor europene. Art.2 - Nu fac obiectul modificării structurii şi componenţei Guvernului celelalte ministere şi ceilalţi membri ai Guvernului. Art.3 - Prezenta hotărâre se comunică Preşedintelui României, în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute de Constituţie cu privire la acest subiect." Ultima dată, senatorii au fost cei care au început. Sunt extrem de atent la această ordine. Deputaţii încep, de această dată. Data viitoare, va fi rândul senatorilor se înceapă. Rog pe domnul secretar al Camerei Deputaţilor, Pop, dar nu înainte ca domnii chestori să-şi ocupe locurile aici. Şi dacă veţi dori, să şi verificaţi bilele şi urnele şi tot ceea ce credeţi că este necesar pentru bună rânduială, vă rog să o faceţi acum. Chestor de la Cameră şi de la Senat, vă rog. Întâi de la Cameră, aşa cum am anunţat. Întâi Camera, aşa este cutuma; alternăm, pentru a păstra echilibrul şi colegialitatea între cele două Camere. Când chestorii sunt confortabili cu pregătirea votului, domnul secretar al Camerei, domnul secretar Georgian Pop va începe să lectureze alfabetul pentru exercitarea votului, după ce se preiau bilele. |
|
|
Adomniţei Cristian Mihai - prezent, nu votează Barna Maria Eugenia este prezentă. |
|
|
Îi rog pe domnii chestori ai Senatului să preia ştafeta de la colegii deputaţi. Mulţumim domnului secretar al Camerei Deputaţilor, Pop Georgian. Domnul Verestóy, domnul Ruşanu, vă rog să veniţi pentru a prelua ştafeta de la colegii chestori ai Camerei Deputaţilor. Şi, evident, domnul senator David, secretar al Senatului, va proceda la invitarea la vot a senatorilor României. Domnii chestori Marcu şi Verestoy şi domnul secretar David, vă rog. |
|
|
Îmi spuneţi când e gata. Da, putem începe. Albert Álmos - prezent Da. Banias Mircea - prezent Cinteză Mircea? Crăciun Avram? Feldman Radu-Alexandru? |
|
|
Am să rog membrii Birourilor permanente... |
|
|
Numai un pic, n-am votat eu. Vă rog să-mi daţi voie şi mie... |
|
|
Mai sunt senatori care trebuie să voteze, domnule secretar David? |
|
|
Da. |
|
|
OK. Membrii Birourilor permanente ale celor două Camere sunt invitaţi în sala de Birou permanent a Camerei, pentru a proceda la numărarea voturilor şi întocmirea procesului-verbal rezultat. Chestorii vor însoţi urnele către sala de Birou permanent a Camerei Deputaţilor. Membrii Birourilor permanente ale celor două Camere sunt invitaţi, cu căldură şi insistenţă, să procedeze la numărarea voturilor. |
|
Pauză |
|
|
|
Domnul secretar al Senatului Gheorghe David ne va anunţa rezultatul votului şi va lectura procesul-verbal aferent. |
|
|
Proces-verbal cu privire la rezultatul votului referitor la propunerea primului-ministru privind completarea structurii şi componenţei Guvernului. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra propunerii primului-ministru privind completarea structurii şi componenţei Guvernului, au constatat următoarele: Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 469 Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 423 Numărul total de voturi exprimate - 245 Numărul de voturi anulate - 0 Numărul de voturi valabil exprimate - 245, din care: voturi pentru - 245, voturi împotrivă - 0. (Aplauze.) Având în vedere că din totalul de 469 de parlamentari 245 au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor cerută de Constituţie, Birourile permanente constată că este întrunit numărul de voturi necesar pentru aprobarea propunerii primului-ministru privind completarea structurii şi componenţei Guvernului. Semnează membrii celor două Birouri permanente. Mulţumesc. |
|
|
Mulţumesc domnului senator David. (Aplauze.) Domnule prim-ministru, dacă mai doriţi să mai spuneţi un cuvânt... |
|
|
Domnul Emil Boc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vreau să vă mulţumesc sincer, în numele Guvernului, pentru votul dumneavoastră de astăzi. Vreau să mulţumesc Partidului Democrat Liberal. Vreau să mulţumesc Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Vreau să mulţumesc, UNPR, vreau să mulţumesc Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor pentru susţinerea politică şi pentru faptul că astăzi, cu toţii, aţi dat un vot în interesul României, în interesul ţării, în interesul aducerii banilor europeni în ţara noastră. Regret că nici de această dată opoziţia nu a putut să se detaşeze de maniera populistă şi a incapacităţii de a înţelege că uneori în politică este nevoie să susţii interesul naţional, indiferent că eşti la putere sau în opoziţie, nici astăzi n-a reuşit să se ridice la nivelul unei opoziţii într-o ţară democratică şi să susţină acele măsuri care ţin de interesul naţional. De fapt, dragi colegi din Coaliţia guvernamentală, suntem singura ţară din Uniunea Europeană care în această perioadă de criză n-a beneficiat niciodată de suportul opoziţiei pentru nicio măsură. Singuri am reuşit să trecem România prin recesiunea economică şi România a ieşit din recesiunea economică, datorită dumneavoastră şi a efortului pe care l-aţi făcut în Parlamentul României. Pentru asta vă mulţumesc. (Aplauze.) Le mulţumesc, ca de fiecare dată, românilor, pentru că, spre deosebire de opoziţie, au înţeles că în aceste vremuri grele, doar cu măsuri corecte poţi să asiguri viitorul acestei ţări. Acum, după ce am ieşit din recesiunea economică, repet, din recesiune ca primă etapă spre ieşirea din criza economică, mai avem lucruri de făcut. Încă în Europa, vedeţi, vremurile sunt grele, situaţia unor ţări din zona euro este gravă, să nu spun chiar foarte gravă. Datorită dumneavoastră şi românilor, mă refer la Coaliţia guvernamentală şi la sprijinul dat de români, am reuşit să stabilizăm ţara şi să pornim pe drumul creşterii economice: 1,5 anul acesta şi vom avea la sfârşitul lunii octombrie evaluarea împreună cu Comisia Europeană, cu Fondul Monetar, cu Banca Mondială, prognoza de creştere economică pentru anul 2012, în raport cu care vom veni în faţa dumneavoastră cu proiectul de buget. Vreau să fiţi siguri că la Palatul Victoria este un Guvern responsabil care se uită în primul rând la interesul României şi al românilor. (Rumoare; vociferări.) Acolo s-au luat decizii pentru că am avut încredere întotdeauna că aici, în Parlament, am avut o susţinere pentru ce înseamnă salvarea României de la colapsul economic. În fiecare ţară din Uniunea Europeană s-au luat măsuri de austeritate. Să ştiţi că noi am fost singurii care n-am avut sprijinul vreunui partid de opoziţie în tot acest demers greu. S-au înşelat însă. Au pornit iluzoriu că vor câştiga voturi. Dar, după cum vedeţi, gogoaşa USL se dezumflă în fiecare zi. Se dezumflă pentru că este populistă şi este incapabilă să fie alături de interesul naţional atunci când este nevoie. Aceasta este realitatea. (Aplauze.) Iar dacă noi, mă refer la Coaliţia de guvernământ, păstrăm ritmul reformelor, nu facem niciun pas înapoi, nu cădem în patima populistă a opoziţiei, vă asigur că avem drumul deschis spre continuarea guvernării şi din 2012. Vă mulţumesc şi vă doresc succes. (Aplauze; urale; vociferări.) |
|
|
Bun. Eu personal regret că finalul votului ne aduce din nou în această prăpastie politică şi această lipsă de dialog, dar cred că este util şi necesar, după ce partea politică s-a consumat, să-l invităm să ne spună câteva cuvinte pe noul ministru al afacerilor europene, domnul Leonard Orban, care, dincolo de patima politică, are, cel puţin din punct de vedere al carierei europene, un parcurs onorabil şi util. Deci cred că după ce s-a consumat partea politică, câteva gânduri din partea ministrului pentru afaceri europene ar fi necesare, şi-l invit la microfonul Parlamentului României pe domnul ministru Leonard Orban. (Aplauze.) |
|
|
Domnul Leonard Orban (ministrul afacerilor europene): Doamnelor şi domnilor senatori, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Mai întâi de toate, aş dori să vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o prin alegerea în poziţia de ministru al afacerilor europene. Voi fi foarte scurt. Vreau să vă spun că voi încerca să fac tot ce depinde de mine, astfel încât să gestionez cele două aspecte extrem de importante pe care le implică poziţia mea: pe de o parte, coordonator al afacerilor europene, într-un context din ce în ce mai complicat şi dificil, când sunt necesare decizii din ce în ce mai inteligente şi care să apere poziţia pe care o avem în interiorul Uniunii Europene. Şi, în al doilea rând, voi face tot ce depinde de mine pentru a îmbunătăţi rata de absorbţie a fondurilor comunitare. S-a tot spus, s-a tot insistat asupra faptului că în momentul de faţă acest minister are atribuţii limitate, are o putere limitată. Vreau să vă spun foarte clar că, prin actele normative care vor fi aprobate în scurt timp, vom încerca să definim foarte clar atribuţiunile ministerului, rolul ministerului şi rolul ministrului pentru afaceri europene. Şi finalmente insist pe un concept pe care l-am apărat întotdeauna: cel al interesului naţional. Nu ştiu, nu cred că se poate vorbi de partidul interesului naţional, ci cred că se poate vorbi de oamenii care au crezut şi cred în acest destin, în această obligaţie pe care o am. De când am început să lucrez în acest domeniu, din 1993, şi până în prezent, inclusiv în postura de comisar european, lucrul care m-a călăuzit cel mai mult a fost această chestiune, cea a apărării interesului naţional. Şi vreau să dau doar două cifre, ca să se înţeleagă foarte clar care este miza creării acestui minister. Până la sfârşitul lui 2012, România va trebui să cheltuiască minimum 1,9 miliarde de euro ca să nu piardă, să nu aibă dezangajate fonduri. Până la sfârşitul lui 2013, România va trebui să mai cheltuiască un plus de 6,7 miliarde de euro. Dacă nu se iau acţiuni, nu se întreprind acţiuni, acum, imediat, problemele cele mai mari, riscurile cele mai mari de dezangajare nu vor fi în 2012, ci vor fi în 2013, cu toate consecinţele legate de afectarea dezvoltării economice a României. Aceasta este miza jocului, mi-am asumat-o, ştiu care sunt riscurile, ştiu care sunt dificultăţile, voi încerca să duc la bun capăt această misiune. Vă mulţumesc încă o dată pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o. (Aplauze.) |


