Parliamentary debates

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Intrăm în ordinea de zi, prezentarea de către Ioan Stan, preşedintele GRUI, a unei declaraţii privind semnificaţia Zilei Internaţionale a Democraţiei.

Domnule Stan, aveţi microfonul.

Domnul Ioan Stan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am un mesaj pe care vi-l prezint, în calitate de preşedintele Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, cu ocazia Zilei Internaţionale a Democraţiei din 15 septembrie, are titlul "Să-i implicăm pe tineri în democraţie".

Aşa cum cunoaşteţi, Uniunea Interparlamentară, prin cele 164 de parlamente membre, a avut şi are o contribuţie semnificativă, probabil cea mai importantă în plan parlamentar, la promovarea Zilei Internaţionale a Democraţiei, încă de la instituirea acesteia în 2008. Tema propusă de Naţiunile Unite şi UIP pentru ediţia 2015 se constituie într-o invitaţie adresată guvernelor, parlamentelor, organizaţiilor societăţii civile şi de a aduce în prim-plan importanţa participării active a tinerilor la promovarea, apărarea şi consolidarea valorilor şi instituţiilor democratice.

Tinerii, persoane cuprinse între 15-25 de ani, în accepţiunea ONU, reprezintă astăzi o cincime din populaţia lumii. Mulţi dintre ei s-au aflat în centrul mişcărilor recente de masă în sprijinul democraţiei şi libertăţilor şi drepturilor sociale, economice şi adesea au reuşit să-şi pună amprenta asupra proceselor democratice prin intermediul reţelelor de socializare.

Totuşi, prin ansamblu, influenţa tinerilor asupra instituţiilor şi vieţii politice rămâne evitată. Statisticile globale ne confirmă ceea ce constatăm zi de zi cu toţii: interesul îngrijorător de redus al tinerilor pentru politică, pentru cunoaşterea instituţiilor statului, chiar a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi pentru asumarea de responsabilităţi în cadrul comunităţilor.

În majoritatea ţărilor, fie ele cu solide tradiţii democratice sau cu democraţii emergente, tinerii sunt reticenţi în a se implica în politică pe căile tradiţionale. Participarea lor în procesele electorale, ca şi rata de adeziune la partidele politice sunt în general în scădere. Aşa se face că, spre exemplu, la ora actuală, numai 2% din parlamentarii lumii au mai puţin de 30 de ani şi numai 12% dintre ei au sub 40 de ani.

Ca atare, mai puternica implicare a tinerilor în viaţa cetăţii, care incontestabil nu poate reprezenta doar un subiect de o zi pe o agendă naţională, europeană sau internaţională, îşi revendică un loc din ce în ce mai important printre preocupările pe termen lung ale tuturor statelor lumii.

Stimaţi colegi,

În 2010 membrii UIP adoptau rezoluţia Participarea tinerilor în procesul democratic, în care subliniau că participarea deplină şi activă a tinerilor în procesul democratic, la nivel local, naţional şi internaţional, este un element indispensabil pentru o democraţie sănătoasă şi durabilă şi trebuie privită ca o oportunitate de consolidare a democraţiei şi de îmbogăţire a agendei politice.

De la adoptarea documentului sus-menţionat, UIP a făcut demersuri susţinute în sprijinul participării tinerilor la viaţa politică, îndeosebi prin mobilizarea tinerilor parlamentari, facilitarea schimbului de experienţă dintre aceştia şi încurajarea participării lor la activităţile organizaţiei.

Parlamentele membre au fost invitate să includă tineri în delegaţiile naţionale, ceea ce a făcut posibilă constituirea în 2013 a Forumului tinerilor parlamentari ai UIP, care are rolul de a asigura că documentele şi deciziile uniunii, oricare ar fi sfera lor tematică, reflectă şi promovează şi punctul de vedere al tinerilor. Iar în luna octombrie UIP va organiza prima conferinţă mondială a tinerilor parlamentari care va încerca să găsească răspunsuri unor întrebări-cheie:

De ce avem atât de puţini tineri parlamentari? Care sunt obstacolele cu care se confruntă tinerii care doresc să intre în politică şi cum ar putea fi depăşite?

Avem de-a face cu o dublă discriminare, pe criterii de vârstă şi gen, în cazul tinerelor femei?

Cum se poate deschide Parlamentul către tineri, cum se poate transforma mişcarea de tineret în partide politice?

Doamnelor şi domnilor,

Cu certitudine, tinerii de astăzi vor deveni liderii şi decidenţii politici de mâine şi la fel de cert este faptul că nu doar tinerele democraţii, precum România, au nevoie de aportul susţinut al tinerilor români pentru a se dezvolta şi a se consolida.

Lipsa de implicare a tinerilor este o veritabilă provocare la adresa democraţiei şi, implicit, a instituţiei sale fundamentale, Parlamentul, acesta fiind considerentul pentru care astăzi, 15 septembrie 2014, am dorit să mă asigur că acest semnal internaţional de reflecţie şi de mobilizare ajunge la fiecare dintre dumneavoastră. Şi, în măsura în care consideraţi întemeiat, ne putem întreba dacă noi, parlamentarii români, liderii şi decidenţii politici ai prezentului, avem grijă ca transmiterea ştafetei democraţiei între generaţii să se facă fără devieri de la interesul naţional şi de la principiile şi valorile individuale. Iar dacă răspunsul nu ne mulţumeşte, atunci care ar putea fi elementele de fundament şi instrumentele unei strategii prin care să trezim şi să păstrăm viu entuziasmul tinerilor pentru lecţia de democraţie? Ce am putea face ca democraţia să nu mai reprezinte doar un cuvânt moştenit de la vechii greci, ci să constituie un reper esenţial al devenirii noilor noastre generaţii.

Până la momentul în care vom fructifica pe deplin şi rezultatele activităţilor internaţionale la care am făcut referire, mă voi limita la a vă împărtăşi unul din răspunsurile în care cred, şi anume puterea exemplului.

Am în vedere aici un Parlament onest şi performant, exigenţă sporită începând cu noi înşine; asigurarea accesului tinerilor la informaţia politică corectă şi de calitate; o mare deschidere către tineri, prin adoptarea strategiilor de informare şi dialog, atât din punct de vedere al mijloacelor de comunicare, cât şi al subiectelor abordate; încurajarea participării tinerilor la procesul legislativ, începând cu consultările publice privind proiecte de acte normative. Şi, de ce nu, o acţiune mai concertată a tinerilor noştri parlamentari, oricare ar fi apartenenţa lor politică, pentru susţinerea unor obiective comune în beneficiul tinerelor generaţii din România.

Avem datoria de a-i cunoaşte pe tineri şi de a-i ajuta să se cunoască şi să ne cunoască, atât ca parlamentari, cât şi ca oameni. Odată trecut până la capăt puntea peste încă insuficienta comunicare între alegători şi aleşi şi odată estompată criza de legitimitate cu care se confruntă Parlamentul României, ca de altfel majoritatea parlamentelor lumii, vom putea construi, împreună cu noile generaţii, valori. Şi, cu certitudine, la temelia acestora va rămâne în permanenţă consolidarea, îmbogăţirea, de neclintit, a democraţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.