Parliamentary debates

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 27 septembrie, consacrată primirii răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Îl invit la cuvânt pe domnul Dunava Costel, Grupul PSD, cu o interpelare depusă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Obiectul interpelării - "Lucrare de apărare de mal, cu gabioane, în zona comunei Gura Văii, judeţul Bacău".

Stimate domnule ministru,

Comuna Gura Văii se află în partea de sud a judeţului Bacău, pe malul stâng al Trotuşului - în dreptul municipiului Oneşti de pe malul opus -, în bazinul hidrografic al acestuia, în aval de cele 4 confluenţe principale ce formează şi cei mai importanţi afluenţi, respectiv, Uz, Oituz, Caşin şi Tazlău, ultimii 3 revărsându-se în râul Trotuş, la o distanţă de circa 3 km. amonte de Gura Văii.

Poziţionarea pe malul stâng al râului Trotuş a adus inevitabil şi problemele specifice, şi anume accidente hidrotehnice urmate de inundaţii, dar şi revărsări de ape. Printre cele mai însemnate evenimente din istoria comunei Gura Văii amintim - ruperea Barajului Belci din municipiul Oneşti, în anul 1991, ce s-a soldat atât cu victime omeneşti, cât şi cu pagube materiale. De asemenea, în anii 2013, 2016, 2018, 2021, au fost depăşite cotele de inundaţie, ceea ce a dus la accentuarea fenomenului eroziunii avansate a malului stâng al râului Trotuş, ce pune în pericol iminent gospodăriile adiacente, la fiecare creştere de debit provocată de fenomene meteorologice.

La nivelul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în anul 2007, s-a aprobat obiectivul de investiţii "Amenajare râu Trotuş şi afluenţi pe tronson Ghimeş-Urecheşti, judeţul Bacău", iar prin Hotărârea Guvernului nr. 65/2014 s-au aprobat "Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii «Amenajare râu Trotuş şi afluenţi pe tronson Ghimeş-Urecheşti, judeţul Bacău», respectiv Anexa nr. II/97 la Hotărârea Guvernului nr. 446/2007.

Finanţarea obiectivului de investiţii se face din fonduri externe nerambursabile de la titlul 56 - "Programe cu finanţare din fonduri externe nerambursabile - FEN - postaderare", de la bugetul de stat, prin Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Proiectul este implementat de către Administraţia Naţională "Apele Române", prin Administraţia Bazinală de Apă Siret şi este cofinanţat din Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operaţional Sectorial "Mediu" 2007-2013, Axa prioritară 5 - "Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc, domeniul major de intervenţie 1 - "Protecţia împotriva inundaţiilor".

Valoarea estimată eligibilă a proiectului este de 105.168.376 de lei, din care 90% reprezintă contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul de Coeziune, iar restul de 10% este asigurat de la bugetul de stat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să concluzionaţi.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Comuna Gura Văii figurează, alături de UAT Oneşti, la Obiectivul XI, ce prevede o lucrare de apărare de mal cu gabioane pentru o lungime de 1.000 de metri liniari.

De ani de zile, aceste investiţii hidrotehnice extrem de importante pentru toate comunităţile situate pe cursul Trotuşului stagnează nepermis de mult, mai ales că finanţarea a fost asigurată.

Luând act de faptul că, până la această dată, s-au executat lucrări doar pentru obiectivele Ghimeş, Palanca, Brusturoasa, Asău şi Comăneşti, locuitorii din această zonă se întreabă prin câte inundaţii trebuie să mai treacă Gura Văii pentru a beneficia de investiţiile iminente, necesare şi temeinic oportune pentru a preveni şi evita posibile pierderi de vieţi omeneşti sau pagube materiale.

Vă solicit să îmi comunicaţi stadiul actual al acestor lucrări şi data estimativă a finalizării tuturor lucrărilor acestui obiectiv de investiţii.

Solicit răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea Guvernului e cineva prezent? Nu.

Atunci, o să primiţi răspunsul în scris, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Georgescu Nicolae, Grupul PSD. Dacă este? Nu.

Domnul deputat Piper-Savu Florin, Grupul PSD?

Vă rog, domnule deputat.

Rugămintea, să vă încadraţi în timp.

Domnul Florin Piper-Savu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Subiect - "Revenire la interpelarea «Investiţia în infrastructura sportivă înseamnă a investi în educaţie şi în sănătate»".

Domnule ministru,

Ca urmare a interpelării mele din 3 iunie 2021, având ca subiect "Investiţia în infrastructura sportivă înseamnă a investi în educaţie şi în sănătate", am primit răspunsul dumneavoastră, care nu numai că nu este complet, dar este şi evaziv.

Referitor la obiectivele de investiţii - "Sediu şi sală de sport pentru Clubul Sportiv Şcolar din Roşiorii de Vede", îmi comunicaţi că, începând cu anul 2017, lucrările au fost întrerupte deoarece constructorul nu s-a prezentat pentru efectuarea de lucrări, iar la "Sediu şi sală de sport pentru Clubul Sportiv Şcolar din Turnu Măgurele" constructorul a părăsit în anul 2018 şantierul, nemulţumit că nu i-a fost acceptată solicitarea de majorare a preţului, şi vă întreb, domnule ministru, ce măsuri aţi luat în aceste cazuri?

A fost sancţionat/penalizat constructorul pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale?

Răspunsul dumneavoastră face referire doar la obligaţiile care îi revin Inspectoratului Şcolar Judeţean Teleorman şi Clubului Sportiv Şcolar Alexandria pentru continuarea lucrărilor la cele două investiţii, obligaţii ce presupun importante şi noi cheltuieli care sunt departe de a conduce la finalizarea lucrărilor.

Insist să-mi răspundeţi la întrebarea la care aţi evitat răspunsul - ce orizont de timp le oferiţi dascălilor, copiilor, dar şi părinţilor acestora pentru desfăşurarea activităţii în condiţii propice obţinerii performanţei sportive şi nu numai?

V-am întrebat pe ce criterii se alocă bugetul la art. 57 - asistenţă socială, articol în baza căruia se finanţează competiţiile sportive şi mi-aţi transmis o sumă pe care aţi alocat-o Inspectoratului Şcolar Judeţean Teleorman, fără să-mi precizaţi criteriile pe care aţi alocat această sumă. Revin şi vă întreb, aţi luat în considerare şi nevoile cluburilor sportive din Teleorman când aţi alocat această sumă inspectoratului şcolar? Pe ce criterii?

Din păcate, îmi dovediţi că Ministerul Educaţiei nu ştie şi nici nu vrea să ştie care sunt problemele cu care se confruntă cluburile sportive şcolare. V-am prezentat o problemă cu care se confruntă toate cluburile sportive şcolare - lipsa posturilor de şofer salarizate corespunzător acestei funcţii din organigrama cluburilor - şi v-am explicat şi ceea ce presupune lipsa lor. Răspunsul primit nu numai că nu mă mulţumeşte, dar îmi dovedeşte o lipsă de responsabilitate faţă de problemele din sistem. Aveţi de gând să reglementaţi acest aspect? Când şi cum?

Cu speranţa că veţi reconsidera interpelarea depusă, aştept răspunsul dumneavoastră, atât oral, cât şi în scris, la fiecare întrebare, în termenul prevăzut de lege.

Cu respect, PSD, Teleorman, deputat Florin Piper-Savu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Rog reprezentantul Guvernului, dacă e în sală, să precizeze punctul de vedere al ministerului.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Având în vedere că este o revenire la interpelarea dumneavoastră, vom face şi noi o revenire, cu un altfel de răspuns, pe care îl aşteptaţi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În completare, da?

Mulţumesc.

Invit la cuvânt...

(Domnul deputat Florin Piper-Savu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Am rugămintea să primesc un răspuns mult mai bine fundamentat.

Şi am rugămintea să trataţi solicitările parlamentarilor cu maximă responsabilitate, pentru că ele sunt emanaţia solicitărilor venite din teritoriu, de la cetăţeni, de la cei care ne-au ales să-i reprezentăm în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O să vă rog, stimată doamnă, să reformulaţi şi să completaţi răspunsul către domnul deputat.

O invit la cuvânt pe doamna Ana-Loredana Predescu, Grupul PSD. Dacă este? Nu.

Doamna deputat Gianina Şerban, Grupul AUR. Dacă este? Nu.

Domnul deputat Burduja Ioan-Sebastian nu este.

Domnul Viorel Salan nu este.

Domnul deputat al PSD, Toma Ilie, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O să-mi permit 10 secunde, să vă întreb, domnule preşedinte de şedinţă şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, s-a schimbat procedura, adică citim interpelarea şi ne dă răspunsul?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu, domnule deputat.

Sunt foarte mulţi colegi. Am încercat să vă ajut pe fiecare dintre dumneavoastră...

Domnul Ilie Toma:

Am înţeles.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...ca să puteţi lua cuvântul cât mai repede.

Dacă vreţi să respect la punct şi virgulă, aşa o să facem.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Nu, nu, n-a fost o întrebare ironică, dimpotrivă, ca să vedem sistemul de organizare.

Mulţumesc.

Voi prezenta una dintre interpelările mele, care va fi direct pentru Ministerul Energiei.

Deşi am mai multe, dar pe aceasta o să o prezint în contextul actual, pentru că, urmare a multor audienţe pe care le-am ţinut la Biroul parlamentar din teritoriu, din judeţul Hunedoara, mi s-au adresat nenumăraţi cetăţeni care vin cu aceleaşi probleme. Aceleaşi probleme, de neputinţă de a-şi plăti facturile la energie, la gaze, la combustibilii solizi şi fosili, care, cu preponderenţă în această iarnă, le va da peste cap tot bugetul familial.

Nu sunt doar problemele judeţului Hunedoara, sunt problemele cetăţenilor din România, sunt problemele cu care ne confruntăm zi de zi, şi anume, se vorbeşte tot mai des despre acest stoc de gaze naturale care se spune că nu ne va ajunge pentru iarna care vine.

Întrebarea pe care o voi pune oficial domnului ministru al energiei este foarte pertinentă, pentru că nu mai vrem să trăim acele zile, ca pe vremea comunismului, când eram raţionalizaţi la energie electrică, eram raţionalizaţi la gazele naturale, eram şi la alimente, pe deasupra.

Probabil că şi la alimente vom fi, doar că vedem cum va decurge şi criza economică.

Făcând referinţă la acest fapt, vreau să atrag atenţia foarte clar şi să spun, pe cetăţenii României nu-i interesează de Bursa de la Viena, nu-i interesează de producţia de gaze naturale a unei entităţi economice din ţară, nu-i interesează nici de luptele noastre politice, îi interesează doar de traiul cu zi cu zi şi este păcat ca să-i lăsăm în frig la iarnă.

Deci, să îmi răspundă domnul ministru al energiei, foarte clar şi concis, cu date exacte şi cu termene de execuţie, cum stăm, în acest moment, cu stocurile de gaze naturale?

Într-o interpelare, într-o... întrebare adresată în Comisia de anchetă, chiar am întrebat acest lucru şi mi s-a spus că am avea undeva la două miliarde de metri cubi, dacă nu mă înşel. Dar îi atrag atenţia că în perioadele de sarcină maximă, pe timp de iarnă, România poate consuma 600.000-700.000 de metri cubi de gaze pe zi, şi asta nu mai înseamnă 60 de zile, cum se preconiza, ci înseamnă, undeva, 4-5 zile şi nu vrem să ajungem în acele zile în care să suferim cu toţii de frig.

Mai departe voi spune foarte clar întrebarea pe care o adresez. Şi aştept răspunsul în scris şi oral.

Întrebarea este următoarea.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarea...

- Care este media europeană a depozitelor de gaze şi care este media depozitelor de gaze din România?

Chiar dacă, contextual, Europa trece printr-o criză a gazelor, să spunem, concretă, nu trebuie să ne asemănăm cu ei neapărat. Noi nu trebuie să ne lăsăm cetăţenii în frig.

Şi următoarea întrebare:

- Ce măsuri veţi lua în următoarea perioadă pentru a evita raţionalizarea furnizării gazelor pe teritoriul României pe timp de iarnă?

Solicit răspuns în scris şi verbal.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Cred că multe dintre răspunsurile pe care le aşteptaţi le-aţi aflat astăzi de la domnul ministru, în cadrul Comisiei de anchetă, dar, cu siguranţă, colegii noştri vor răspunde şi în scris solicitării dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe?

Puşcaşu Lucian-Florin, Grupul AUR?

Gheorghe Daniel, Grupul PNL?

Domnul deputat Ghiţă? Nu.

Domnul Molnar Radu-Iulian, Grupul USR?

Vă rog.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului, Florin Cîţu.

Obiectul interpelării - "HoReCa are nevoie de predictibilitate în contextul pandemiei".

Odată cu finalul verii, activitatea din domeniul HoReCa se va muta de pe terase în spaţii închise. Pentru ca acest lucru să se întâmple, operatorii din domeniu au nevoie să se pregătească logistic şi economic. Ei trebuie să ştie de cât personal au nevoie, la ce cheltuieli se pot angaja sau ce evenimente pot organiza şi cât de mari pot fi ele. De asemenea, trebuie să prevadă un flux de clienţi, pentru a-şi estima veniturile, iar acest lucru va depinde de restricţiile impuse de Guvernul României.

Pe scurt, antreprenorii şi angajaţii au nevoie de predictibilitate în perioada următoare.

În acest context, vă rog să-mi indicaţi următoarele:

• Măsurile potenţiale care se au în vedere pentru combaterea pandemiei în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, având în vedere estimările privind evoluţia numărului de cazuri;
• Dacă se are în vedere păstrarea sistemului actual, prin care, în funcţie de incidenţa cazurilor la nivel local, se poate ajunge la limitarea activităţii sau chiar închiderea operatorilor din HoReCa;
• Dacă se are în vedere schimbarea diferitelor praguri ale incidenţei cazurilor din strategia curentă, în funcţie de care se aplică măsurile restrictive.

În funcţie de măsurile pe care le va lua Guvernul în perioada următoare, vom avea o evoluţie pozitivă sau negativă a întregii industrii HoReCa, una dintre cele mai afectate până acum.

De aceea, cred că previzibilitatea deciziilor este imperativă pentru angajaţi şi angajatori, deopotrivă.

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul verbal şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Guvernului? Nu.

O să rugăm atunci colegii din Guvern să vă răspundă în scris, în termenul legal solicitării dumneavoastră.

Domnul Teniţă Dragoş-Cătălin, Grupul USR? Nu.

Doamna deputat Enachi Raisa, Grupul AUR? Nu.

Domnul deputat Badiu Georgel, Grupul AUR, cu o interpelare depusă? Nu.

Doamna Oana-Consuela Florea, Grupul PSD? Nu.

Doamna deputat Bulai Oana-Gianina, Grupul PSD?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebare - domnului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei.

Stimate domnule ministru,

Asociaţia Energia Inteligentă arată că nu doar facturile uriaşe vor reprezenta o problemă majoră la iarnă. Potrivit acesteia, ţara noastră ar putea rămâne fără gaze din cauza stocurilor mici.

Iulian Iancu, fost preşedinte al Comisiei pentru industrii, a precizat că acest avertisment poate deveni real, mai ales din cauza directivelor europene care au anulat obligativitatea realizării stocurilor.

În data de 15 septembrie aţi infirmat, în mod clar, că vom rămâne fără gaze la iarnă. Aţi spus că în România avem stocurile la 70% din capacitatea maximă, în vreme ce Asociaţia Energia Inteligentă arăta că depozitele de înmagazinare a gazelor naturale, la data de 31 august, se găseau la un nivel de 58%, iar Iulian Iancu preciza că stocurile sunt cu 40% mai mici decât anul trecut.

Domnule ministru, pentru români, facturile uriaşe la energie reprezintă deja o mare problemă. Nemţenii cu care am discutat mi-au spus că este un adevărat chin pentru ei să plătească actualele facturi.

Să ne trezim în mijlocul iernii că nu avem stocuri suficiente şi că va trebui să importăm la preţuri uriaşe, nu este o soluţie. E adevărat, o să avem gaze, dar o să le plătim de o să ne usture pielea. Şi nu ştiu câţi îşi vor permite acest lucru.

Domnule ministru, aş dori să-mi transmiteţi următoarele informaţii:

1. Care este cantitatea de gaze în depozitele de stocare a gazelor naturale şi cât reprezintă din capacitatea totală de stocare a României?;

2. Care sunt stocurile de cărbune şi combustibili pe care România le are la ora actuală şi cât reprezintă din capacitatea totală de stocare a ţării noastre?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

O să transmitem solicitarea dumneavoastră de răspuns scris către ministrul energiei.

Mergem mai departe.

Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităţilor.

E marcat pentru solicitare online.

Vă rog, domnule deputat.

Ne auziţi?

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin audioconferinţă):

Interpelare adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei.

Obiectul interpelării - "Situaţia juridică a Liceului Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, singurul liceu cu predare în limba ucraineană din România.

Stimate domnule ministru,

Cu fiecare modificare a conducerii Ministerului Educaţiei, am adus la cunoştinţa miniştrilor, inclusiv dumneavoastră, problemele cu care se confruntă învăţământul în limba ucraineană, implicit, Liceul Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, singurul liceu cu predare în limba ucraineană din ţara noastră.

Mult prea bine este cunoscut faptul că această unitate de învăţământ vine în întâmpinarea elevilor din localităţile Valea Vişeului, Bistra, Crasna Vişeului, Rona de Sus, Coştiui, Crăciuneşti, Bocicoiul Mare, Lunca la Tisa, Tisa, Remeţi, Teceul Mic, Poienile de sub Munte, Repedea, Ruscova, Sighetu Marmaţiei din judeţul Maramureş, precum şi a elevilor din judeţul Satu Mare.

Problema cea mai gravă, pe care o cunoaşteţi mult prea bine, se referă la reparaţiile urgente de care are nevoie clădirea unde funcţionează liceul, reparaţii ce sunt blocate de situaţia juridică a imobilului, proces care stagnează de foarte mulţi ani.

Un oarecare interes am putut observa în al doilea trimestru al anului 2019, când o echipă din cadrul Ministerului Educaţiei s-a deplasat la Sighetu Marmaţiei pentru a se convinge de problemele cu care se confruntă această unitate de învăţământ, unică în ţara noastră, ocazie cu care a fost iniţiată o întâlnire, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, UAT-ului Sighetu Marmaţiei, Liceului "Taras Şevcenko", Uniunii Ucrainenilor din România, Clubului Şcolar Sportiv, Inspectoratului Şcolar Judeţean.

În cadrul întâlnirii, toţi cei prezenţi au constatat că singura soluţie viabilă constă în parcurgerea a două etape, şi anume - Primăria Sighetu Marmaţiei emite o hotărâre de consiliu local prin care pune la dispoziţia Clubului Şcolar Sportiv două săli - precum cele din incinta imobilului situat în Piaţa Libertăţii nr. 22 sau a imobilului situat în str. Dragoş Vodă -, necesare pentru desfăşurarea activităţii Clubului Şcolar Sportiv; Ministerul Educaţiei Naţionale iniţiază un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru a trece imobilul în care funcţionează liceul în administrarea UAT Sighetu Marmaţiei.

Elevii, părinţii, colectivul didactic au primit asigurări că problema Liceului "Taras Şevcenko" va fi remediată în cel mult o lună de la acea întâlnire, însă, ca urmare a lipsei de responsabilitate, manifestărilor de birocratism, după mai bine de 2 ani, situaţia a rămas neschimbată, adăugând acea clădire emblematică listei lungi de unităţi şcolare necorespunzătoare procesului educaţional.

În astfel de condiţii, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceţi cu privire la problemele cu care se confruntă Liceul Pedagogic "Taras Şevcenko", precum şi cât va mai dura această stare de neosteneală de a aduce la zi, după mulţi ani, situaţia juridică a imobilului în care funcţionează unicul liceu cu predare în limba ucraineană din ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Intotero Natalia-Elena.

Fac precizarea că mai sunt înscrişi pe listă doamna deputat Huţu Alexandra, domnul deputat Şlincu Dan, domnul deputat Ivan Bogdan-Gruia şi doamna deputat Dumitrescu Raluca Giorgiana.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al transporturilor şi infrastructurii.

Stimate domnule ministru

În acest moment, Drumul Naţional 7A Petrila - Obârşia Lotrului, drum considerat de importanţă pentru turismul românesc, se află într-o stare deplorabilă. Acest drum leagă Valea Jiului de Transalpina. Situaţia critică a sectorului de drum menţionat, respectiv amânarea lucrărilor în zonă se datorează litigiului pe care statul îl are cu firma care a câştigat iniţial licitaţia pentru aceste lucrări.

Dat fiind acestea, doresc să vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este situaţia litigiului mai sus-menţionat?

Şi 2. Când încep lucrările de asfaltare şi modernizare a DN 7A Petrila - Obârşia Lotrului?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Dacă doamna deputat Alexandra Huţu este în sală?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi are ca obiect "Situaţia actuală a direcţiilor judeţene pentru tineret şi sport" şi este adresată domnului Carol-Eduard Novak, ministrul tineretului şi sportului.

Stimate domnule ministru,

Cu toţii cunoaştem faptul că politicile pentru tineret se implementează deficitar, deşi acestea sunt mai mult decât necesare, deoarece în cazul unor acţiuni concrete şi coerente tinerii ar beneficia de un real sprijin în dezvoltarea armonioasă atât a personalităţii, cât şi a organismului.

Tinerii trebuie încurajaţi şi atraşi în programele pe care direcţiile judeţene le implementează, fie că acestea sunt culturale, artistice, distractive, educative, turistice, sportive sau de agrement, fie că sunt interdisciplinare.

Consider că direcţiile judeţene pentru tineret şi sport au menirea de a contribui la crearea unei temelii echilibrate între corp şi minte pentru viitorii adulţi ai României, deci, practic, pentru viitorul ţării noastre.

De aceea, vă rog să-mi comunicaţi următoarele informaţii cu privire la situaţia direcţiilor judeţene pentru tineret şi sport:

1. Care sunt programele derulate în prezent de aceste direcţii la nivelul fiecărui judeţ din România?

2. Care este numărul de beneficiari ai programelor derulate în anul 2021 sau aflate în derulare în prezent de către direcţiile judeţene de tineret şi sport, la nivel naţional şi defalcat pe fiecare judeţ?

Vă rog să-mi prezentaţi aici o situaţie, sub formă tabelară, care să conţină pentru fiecare judeţ numărul beneficiarilor, denumirea programului şi luna desfăşurării acestuia.

În momentul de faţă, vă întreb dacă la nivelul Ministerului Tineretului şi Sportului şi/sau la nivelul direcţiilor judeţene există programe sau măsuri specifice, cu subvenţii sau servicii gratuite, destinate copiilor şi tinerilor care provin din familii cu venituri mici?

Iar ultima solicitare, vă rog să-mi transmiteţi care este strategia ministerului pe care îl conduceţi pentru redresarea şi dezvoltarea activităţilor dedicate tinerilor şi sportului la nivel naţional şi distinct la nivelul judeţului Botoşani?

Vă mulţumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Înainte de a vă ruga să luaţi cuvântul, îi anunţ pe reprezentanţii Guvernului că, pentru solicitările pe care le-aţi avut dumneavoastră, la ce mă uit în sală, nu sunt colegii prezenţi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului interimar al transporturilor şi infrastructurii, domnului Dan Vîlceanu.

Stimate domnule ministru,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că municipiul Dorohoi şi comunele limitrofe sunt legate de sudul ţării prin două drumuri naţionale, DN 29A Dorohoi-Suceava şi DN 29B Dorohoi-Botoşani. Deci, atât dorohoienii, cât şi locuitorii din oraşul Darabani şi din comunele limitrofe sunt nevoiţi să circule pe aceste două drumuri naţionale.

Vă amintesc faptul că, în toamna anului 2018, Drumul Naţional 29A Dorohoi-Suceava a fost reabilitat, prin efectuarea unui tratament dublu invers cu piatră şi bitum modificat, o soluţie dată de specialişti pentru acest tronson de drum cu dale din beton, care a asigurat un strat de legătură pentru un viitor covor asfaltic. Lucrările au fost realizate în mare parte în 2018, iar atunci s-a stabilit că după 2 ani se va turna un covor asfaltic, dar până acum acest lucru nu s-a întâmplat. Tronsonul respectiv este pe departe de a fi practicabil în condiţii de siguranţă şi de confort.

De asemenea, în ultima perioadă, au avut loc lucrări de reparaţii pe Drumul Naţional Dorohoi - Botoşani, dar aceste lucrări consider că au fost făcute în bătaie de joc. În acest moment acel tronson de drum este plin de denivelări, chiar şi acolo unde a fost turnat asfalt, aceste defecte fiind resimţite de şoferii care circulă pe acest drum.

Vă invit să veniţi personal la Botoşani să vedeţi cum se circulă pe cele două tronsoane de drumuri naţionale şi cum au fost făcute reparaţiile pe aceste drumuri, care sunt tranzitate zilnic de mii de cetăţeni din zonă, cetăţeni care îşi plătesc taxele, la fel ca şi ceilalţi români, dar în schimb nu beneficiază de aceleaşi condiţii. Oamenii sunt pur şi simplu revoltaţi de indiferenţa cu care sunt trataţi de către lucrătorii din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, instituţie care administrează cele două tronsoane.

Domnule ministru,

Vă solicit să-mi transmiteţi când se vor face lucrări de reparaţii sau de modernizare pe drumul Dorohoi - Suceava şi dacă în planul acestor lucrări a fost prinsă şi reabilitarea podului de pe râul Siret de pe acest tronson.

De asemenea, referitor la DN 29B Dorohoi - Botoşani, vă rog să-mi comunicaţi care este costul lucrărilor de reparaţii şi numele firmei care a făcut acele aşa-zise lucrări şi de ce a fost acceptată din partea DRDP Iaşi recepţia unor lucrări care nu corespund în niciun fel condiţiilor normale de trafic.

Solicit răspuns în scris şi oral.

Deputat Dan Şlincu, Botoşani.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Dumitrescu Raluca Giorgiana.

Vă rog.

Domnul deputat Ivan e în sală? Nu.

Mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este către domnul Attila Cseke, ministrul sănătăţii.

Stimate domnule ministru,

Vă scriu având în vedere situaţia medicilor de familie din România. Numărul cabinetelor medicale de familie a scăzut constant în ultimii ani, astfel că în doar 4 ani, în perioada 2015-2019, numărul de cabinete medicale de familie a scăzut cu 1.910, adică 16,7%, conform Institutului Naţional de Statistică, iar deficitul de medici de familie la nivelul anului 2019, înaintea declanşării pandemiei COVID-19, era de 2.165, conform studiului realizat de Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie.

Actele normative care reglementează în prezent pensionarea medicilor nu se bazează pe dreptul pacienţilor de a avea acces la servicii medicale de calitate efectuate de medici competenţi, spre deosebire de ţări precum Germania, Franţa, Anglia, în care legislaţia naţională prevede dreptul medicului de a se pensiona la o anumită vârstă, fără însă a i se impune să părăsească sistemul medical de stat, dacă acesta este apt şi vrea să profeseze după vârsta de pensionare.

Cred cu tărie, la fel ca şi dumneavoastră, că nimic nu este mai important decât o viaţă omenească, iar medicina este o vocaţie, fapt care o face să difere fundamental de toate celelalte profesii, că abilităţile sau competenţele unui medic s-au dezvoltat şi demonstrat în timp, medicul trebuie evaluat corect, după capacitatea de a lucra în scopul asigurării sănătăţii populaţiei, iar vârsta cronologică nu este un indicator al competenţei şi nu trebuie folosită pentru a alunga medicii mai în vârstă care au performanţe egale sau superioare colegilor mai tineri.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Când consideraţi că România va putea implementa Directiva 2000/78 a Consiliului Europei din 27 noiembrie 2000, astfel încât pensionarea medicilor la o anumită vârstă să fie un drept, fără a li se impune să părăsească sistemul medical, dacă medicul este apt să profeseze şi la vârsta pensionării?

2. Ce acţiuni plănuiţi să demaraţi pentru a asigura un act medical de calitate în comunităţile din România fără a face discriminare pe motive de apartenenţă religioasă, convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, în sensul Directivei 2000, ţinând cont că în Legea nr. 113/2016 pentru modificarea art. 391 alin. (8) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii nu clarifică noţiunea de "necesitatea prelungirii activităţii", fiind lăsată la liberul arbitru al reprezentanţilor comisiei?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Cu aleasă consideraţie, deputat Dumitrescu Raluca.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.