Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de cei 61 de deputaţi.

Conform Regulamentului, întreb dacă vreunul dintre iniţiatori îşi retrage semnătura de pe această moţiune. Nu.

Pentru dezbaterea acestei moţiuni, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele:

- moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;

- Guvernului i se rezervă 40 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor;

- pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 5 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă astfel:

- Grupul parlamentar al PSD - 8 minute;

- Grupul parlamentar AUR - 5 minute;

- Grupul parlamentar al PNL - 4 minute;

- Grupul parlamentar al USR - 3 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR - două minute;

- Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - un minut;

- Grupul parlamentar SOS România - un minut;

- Grupul parlamentar POT - un minut;

- Deputaţi neafiliaţi - un minut.

Total - 26 de minute.

Întreb dacă sunt obiecţii. Nu.

Atunci, am să vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supun votului propunerile prezentate.

Să înceapă votul!

220 de voturi pentru, un vot împotrivă, 2 colegi nu votează. Adoptate.

Rog liderii grupurilor parlamentare, care încă nu au făcut nominalizări, să depună la cei doi colegi, secretarii de şedinţă, lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri.

În continuare permiteţi-mi să invit la cuvânt pe domnul deputat Florea Gabriel-Florinel, pentru citirea textului moţiunii simple.

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu art. 112 alin. (2) din Constituţia României, coroborat cu art. 191-197 din Regulamentul Camerei Deputaţilor privind rolul Camerei Deputaţilor în exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, vă înaintăm moţiunea simplă intitulată: "Când cultivi minciuni, culegi ruşine. Un strigăt pentru salvarea agriculturii româneşti din mâinile incompetenţei".

Agricultura este coloana vertebrală a oricărei naţiuni, sursa hranei, a stabilităţii economice şi a identităţii noastre rurale. Fără agricultori, fără cei care trudesc zi de zi pe câmp, România nu poate exista. În loc să fie sprijiniţi, respectaţi şi protejaţi, fermierii români au fost minţiţi, amăgiţi şi abandonaţi. Lipsa de viziune, promisiunile încălcate şi măsurile haotice ale ministrului Florin Barbu nu doar că au pus agricultura românească în genunchi, ci au devenit o batjocură la adresa celor care cultivă pământul şi asigură hrana poporului român.

Această moţiune nu este doar un act politic, ci este un strigăt de revoltă din partea celor care activează în domeniul agricol şi care nu mai vor ca munca lor să fie tratată cu dispreţ şi indiferenţă.

Am fi putut avea această discuţie în cadrul Orei Guvernului, domnule ministru, însă domnia-sa a ales să ignore Parlamentul, să îi sfideze pe românii care aşteptau să audă explicaţiile sale cu privire la dezastrul către care se îndreaptă agricultura românească.

Deşi domnul Florin-Ionuţ Barbu este titular al postului de ministru din 2023 şi chiar traversează al treilea guvern consecutiv, în întreaga perioadă nu s-a remarcat nicio strategie reală, coerentă şi susţinută pentru a-şi îndeplini obligaţia fundamentală faţă de fermierii români.

Domnule ministru, aţi vorbit despre reforme, dar aţi adus stagnare. Aţi vorbit despre sprijin, dar aţi adus ruină. Aţi uitat de angajamentele luate în faţa fermierilor, aţi uitat de protestele lor, de strigătele disperate din stradă.

Domnul Florin Barbu, în calitatea sa de ministru al agriculturii, a manifestat public şi într-o manieră repetitivă un dispreţ flagrant faţă de fermierii care au ales să protesteze, refuzând să adopte un ton respectuos sau măcar să asculte revendicările lor legitime. Din cele 14 cereri formulate de fermierii români la protestul din 2024, opt au fost călcate în picioare, nerealizate complet. Zero rezultate, zero voinţă, zero respect. Doar vorbe şi amânări. Trei dintre ele au fost atinse superficial, bifate în grabă, pentru a mima interesul. Aceasta nu mai este neglijenţă, ci incompetenţă asumată.

Compensarea minimă de 60 de euro pe tonă pentru pierderile provocate de importurile ieftine din Ucraina? Nici vorbă, zero.

Sprijinul de 3 euro pe tonă pe lună pentru cerealele depozitate între septembrie 2023 şi februarie 2024? Fals. Nu s-a făcut nimic în timp util. Zero.

Derogările GAEC 7 şi 8 pentru anul 2024, absolut necesare pentru planificarea culturilor? Norocul fermierilor a fost la Uniunea Europeană.

Competiţia corectă pe piaţa europeană, invocată de dumneavoastră în toate ieşirile publice? O minciună sfruntată. Zero.

Produsele neconforme continuă să intre în ţară, în timp ce fermierii români sunt sufocaţi.

Controalele vamale pentru oprirea falsificării originii produselor venite din Ucraina? O glumă proastă. Inexistente.

Sectorul agroalimentar, promis că va fi exceptat de la noua taxă pe cifra de afaceri? La fel, o glumă. Zero.

Extinderea Portului Constanţa, necesară şi obligatorie pentru exporturile româneşti? Blocată, uitată, abandonată.

Nici la capitolul realizate parţial nu se poate vorbi de aceste realizări.

Plata subvenţiilor şi a despăgubirilor APIA pentru anii 2023 şi 2024 a fost făcută cu întârziere şi haos administrativ. Fermierii au aşteptat luni de zile.

Creditele garantate de stat, aşa-zisele Programe "Creditul Agricol" şi "Creditul Fermierului", foarte greu de accesat sau inexistente! S-au făcut conferinţe, s-au emis comunicate, dar în teren fermierii nu au primit nimic.

Plata energiei pentru irigaţii, promisă pentru 2023 şi bugetată pentru 2024, a fost un eşec total. Nici termene, nici plăţi, doar explicaţii şi scuze.

Cum poate oare ministrul agriculturii, domnul Florin Barbu, să privească cum oamenii care hrănesc România sunt lăsaţi fără pământ, fără maşini şi fără speranţă?

Cum poate dormi liniştit, ştiind că fermierii şi-au pierdut totul, în timp ce Ministerul Agriculturii se scaldă în justificări?

Nu mai e vorba de incompetenţă. Este cinism pur. Aţi reuşit să demonstraţi, domnule Florin Barbu, că într-o ţară cu un potenţial agricol uriaş, agricultura nu este o prioritate. Şi, din păcate, România plăteşte preţul acestei ruşini.

Aţi permis invadarea pieţei alimentare din România cu produse din Ucraina, produse de o calitate îndoielnică, care nici măcar nu sunt atestate pentru consum în Uniunea Europeană. Produse care pot conţine tot felul de substanţe şi chimicale interzise în cadrul Uniunii Europene. Şi ce aţi făcut? Nimic. La fel, zero!

Importăm ouă, miere, ulei, carne, legume, fructe şi cereale dintr-o ţară care nu respectă standardele europene, în timp ce producătorii români îşi aruncă marfa pe câmp. Aţi asistat impasibil la distrugerea pieţei interne, aţi sufocat fermele româneşti şi aţi pus în pericol siguranţa alimentară a ţării, iar pentru toate acestea nu v-aţi asumat nici măcar o simplă responsabilitate.

Programul "Tomata" a devenit un simbol al eşecului, un program distrus de birocraţie şi lipsă de interes. Aţi mutat acest program de la APIA la Direcţiile Agricole Judeţene. De ce, domnule ministru? Prin APIA, verificările erau corecte, transparente şi precise, realizate cu ajutorul sateliţilor şi al teledetecţiei, care confirmau exact suprafeţele declarate şi existenţa culturilor. Acum, aţi trimis totul la Direcţiile Agricole, unde încă se lucrează cu foaia şi pixul, iar conducerile direcţiilor sunt puse politic pe bază de nepotism.

Prin această decizie, aţi crescut riscul de fraudă, favoritisme şi erori. Aţi întors agricultura cu zece ani în urmă, domnule ministru, în timp ce vă lăudaţi că programul merge foarte bine. În realitate, l-aţi transformat într-un sistem greoi, opac şi vulnerabil, care descurajează fermierii şi îi lasă din nou la mâna funcţionarilor dumneavoastră.

Casa de Comerţ "Unirea", gândită pentru a-i ajuta pe producători, a fost îngropată în nepăsare. Domnule ministru, aţi promis, la preluarea mandatului, construirea a 15 spaţii de depozitare şi procesare regionale pentru legume şi fructe, menite să redea demnitatea ţăranului român. Au trecut doi ani şi pe teren nu există niciun semn de viaţă. Niciun şantier deschis, nicio fundaţie turnată, nicio locaţie stabilită. Totul a rămas la stadiul de vorbe aruncate.

O altă problemă majoră din activitatea ministrului Florin Barbu este absenţa oricărei viziuni coerente sau iniţiative concrete privind dezvoltarea capacităţilor de depozitare a cerealelor în România. Deşi această problemă este cunoscută şi recurent semnalată de fermieri, de specialişti şi de organizaţiile de profil, ministrul Barbu a ignorat constant urgenţa şi importanţa ei strategică.

Fermierii îşi vând marfa pe marginea drumului, în ploaie şi în vânt, la preţuri de batjocură, iar dumneavoastră vorbiţi despre proiecte inexistente. Unde sunt depozitele, domnule ministru? Unde este dezvoltarea promisă?

Aţi promis progres şi aţi adus prăbuşire. Aţi promis respect şi aţi adus dispreţ.

Aţi dezarmat agricultura exact în momentul în care avea cea mai mare nevoie de apărare. Pentru că vine iarna imediat este bine să vorbim despre dezastrul provocat de îngheţ, pentru că povestea este aceeaşi - neputinţă şi nepăsare. Aţi fost avertizat, dar nu aţi acţionat, domnule ministru.

Uniunea Europeană a alocat 11,5 milioane de euro pentru despăgubirea fermierilor, însă ministerul condus de dumneavoastră nu a fost capabil să elaboreze o metodologie, şi banii sunt din nou blocaţi la graniţa României! Aţi anunţat un sprijin de 3.000 de euro pe hectar, dar în realitate fondurile nu ajung la nici 600 euro pe hectar. Iar în acest moment fermierii speră cu disperare că cineva la Ministerul Agriculturii se va gândi la ei. Peste 17.000 de hectare au fost afectate de îngheţ, conform Institutului Naţional de Statistică, iar fermierii nu au primit nimic. Pomii s-au uscat, culturile s-au pierdut, iar dumneavoastră aţi ales să nu faceţi nimic. Aceasta nu mai este neglijenţă, ci nepăsare totală faţă de munca şi de viaţa oamenilor.

Domnule ministru, vă lăudaţi că sprijiniţi agricultura, dar bugetul pentru programele de susţinere a producătorilor este cu 3,8 miliarde de lei mai mic în anul 2025 decât în anul 2024. Aţi pierdut 3 miliarde de lei la alocarea bugetară pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Cum poate România să vorbească despre securitate alimentară când propriul său ministru taie din finanţarea agriculturii?

Domnule ministru,

Cu dumneavoastră la conducere, România pierde bani! România devine mai săracă, de la an la an, sub guvernarea din care şi dumneavoastră faceţi parte.

În 2022, participarea agriculturii la bugetul României era de 4,5% din produsul intern brut, în 2023 a scăzut la 3,9%, în 2024 a fost de 3,2%, iar în primele 6 luni din 2025 contribuţia agriculturii la creşterea PIB-ului este zero! Este de neimaginat cum agricultura, un pilon de bază al economiei româneşti, să aibă o contribuţie de zero la bugetul naţional. Adică, România are mai puţini bani la buget, iar românii sunt mai săraci.

Dacă aveam un ministru cu viziune şi o strategie clară, puteam avea mai multe programe pentru fermierii români, pentru producătorii locali, iar angajamentele asumate în faţa acestora trebuiau respectate. Nepriceperea dumneavoastră a adus o gaură în bugetul de stat de 3,35 miliarde de euro, cumulând perioada de aproape 3 ani de când sunteţi la cârma ministerului.

Şi tot dumneavoastră, guvernanţii, ne spuneţi să strângem cureaua, când, din cauza voastră, deficitul bugetar a ajuns la cote alarmante.

Economia României este pe butuci, iar dumneavoastră aveţi tupeul să ne daţi lecţii despre cum să susţinem noi agricultura românească? Dumneavoastră, domnule ministru, cel care aţi adus agricultura la sapă de lemn, aţi ajuns să certaţi românii, într-o declaraţie de un tupeu greu de imaginat, că mănâncă avocado?! Acolo este problema deficitului, domnule ministru?!

Institutul Naţional de Statistică ne spune că anul acesta importăm alimente de 33 de milioane de euro pe zi. Importăm 80% peşte, 70% carne de porc şi multe altele pe care le putem produce în România, în timp ce firmele româneşti dispar una după alta.

Ministerul Agriculturii nu are nici un plan, nu are nici o strategie, nu are nici o direcţie, dar dă dovadă de aroganţă şi dispreţ faţă de fermieri. Domnul ministru Barbu trebuie să conştientizeze că vorbele lui trebuie să fie coroborate cu faptele.

Domnule ministru,

Doamne fereşte să fim puşi la o grea încercare de vreo calamitate! România are astăzi o securitate alimentară aproape zero! Ne amintim foarte bine pandemia, când coridoarele verzi erau închise, importurile blocate, iar românii erau disperaţi că nu aveau ce să pună pe masă, pentru că 70% din alimente veneau din import şi erau oprite la graniţă.

Ce să înţelegem din acest exemplu, domnule ministru? Că 70% dintre români vor muri de foame şi doar 30% vor avea ce să pună pe masă?

Ştim foarte bine că exportăm materii prime şi animale în viu, cu valoare adăugată scăzută, şi importăm alimente procesate şi ambalate, cu valoare adăugată foarte, foarte mare. Atunci am simţit ce înseamnă lipsa stocurilor strategice, lipsa lanţurilor scurte şi lipsa capacităţilor naţionale de depozitare şi de procesare.

Trebuie să punem pe picioare securitatea alimentară a României, acum, urgent, nu mâine. Asta înseamnă subvenţii plătite la timp, lanţ logistic intern funcţional, depozite regionale, irigaţii cu energie asigurată, credite rapide pentru fermieri, controale vamale eficiente, reguli egale pentru toţi jucătorii din piaţă şi sprijin pentru producţia locală, de la sămânţă, până la raft. Fără vorbe, cu termene ferme şi rezultate măsurabile. Altfel, la următoarea criză vom repeta acelaşi coşmar, iar responsabilitatea va fi a ministerului pe care dumneavoastră îl conduceţi.

Zilele trecute am sărbătorit Ziua produsului agroalimentar românesc, dar ce sens mai are o astfel de zi, când produsele româneşti dispar, iar fermierii sunt abandonaţi? Ţara aceasta nu poate trăi doar din importuri şi statistici, ci din munca ţăranului român, pe care dumneavoastră o desconsideraţi.

Prin tot ceea ce aţi făcut şi prin tot ceea ce nu aţi făcut, domnule ministru, aţi demonstrat că sunteţi cel mai mare pericol pentru agricultura României. Sub mandatul dumneavoastră, fermierii au fost împinşi spre faliment, iar siguranţa alimentară a ţării a fost pusă în pericol.

Mâinile crăpate şi frunţile asudate ale producătorului român nu aşteaptă de la dumneavoastră decât o strategie clară pe termen scurt şi mediu, şi o fărâmă de respect.

Încă o dată vreau să vă aduc aminte, domnule ministru, că este momentul ca vorbele dumneavoastră să fie egale cu faptele.

Astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de o agricultură puternică, de fermieri sprijiniţi şi respectaţi, de politici coerente şi de o viziune pe termen lung, nu de improvizaţii şi promisiuni goale. Ţăranii şi producătorii noştri nu cer privilegii, ci doar condiţii corecte pentru a munci şi a trăi demn din munca lor. Nu putem vorbi despre securitate alimentară atâta timp cât lăsăm agricultura românească la voia întâmplării şi la discreţia intereselor de moment.

Această moţiune este un semnal de alarmă pentru întreaga coaliţie de guvernare, un apel la responsabilitate şi la redarea respectului datorat celor care, prin truda lor, ţin România vie şi hrănită.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În continuare, îl invit la tribună pe domnul Florin-Ionuţ Barbu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Vă rog, domnule ministru. (Aplauze.)

Domnul Florin-Ionuţ Barbu (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale):

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Se pare că unii colegi din AUR au confundat sezonul recoltei cu sezonul moţiunilor.

Probabil că atunci când aud de semănat, ei se gândesc la seminţe de scandal, iar când vine vremea recoltatului, produc doar confuzii şi adună deziluzii. Aşa se întâmplă când singurul lucru pe care îl cultivi e demagogia.

Îmi pare rău că trebuie să vă ocupaţi timpul cu dezbaterea unui document redactat pe genunchi, cu un singur scop, acela de a bifa producţia de lozinci pe hectar, singurul domeniu în care autorii moţiunii sunt campioni.

Vă spun sincer că mă surprinde cât de mult deformează realitatea autorii acestei moţiuni, având în vedere că unii dintre ei au afaceri în agricultură şi în industria alimentară.

În timp ce ei cultivă scandalul, noi cultivăm fapte.

În timp ce ei seamănă neîncredere, noi sprijinim fermierii români să semene cereale şi să producă alimente de calitate.

Această moţiune nu este despre agricultură, ci despre populism. Este o încercare jenantă a AUR de a obţine capital politic pe spatele celor care muncesc pământul şi hrănesc România.

Din respect pentru fermierii şi producătorii români, din respect pentru această instituţie şi pentru poporul român, o să vă prezint, succint, cum stau lucrurile cu adevărat în agricultură.

Şi, pentru a vă oferi tuturor informaţii complete, v-am adus fiecăruia un document care cuprinde măsurile şi programele pe care le-am dezvoltat la Ministerul Agriculturii, în ultimii 2 ani, împreună cu fermierii români.

Vă rog să le citiţi şi, dacă aveţi propuneri de îmbunătăţire, oricând ne putem aşeza la masă, împreună cu fermierii, cum este normal, pentru a găsi cele mai corecte soluţii.

Între timp, vă invit să privim împreună rezultatele obţinute pentru fermierii români.

În primul rând, sunt mândru că în mandatul meu de ministru fermierii au primit cel mai mare sprijin din ultimii 15 ani.

În 2023, România a plătit fermierilor peste 3,2 miliarde de euro prin APIA, cu o rată de absorbţie de 99,9% din fondurile europene.

În 2024, subvenţiile au fost acordate mai devreme ca niciodată. Peste 780.000 de fermieri au primit plata avansului APIA încă din luna octombrie. La fel am făcut şi anul acesta. Plăţile au ajuns şi au început deja din 16 octombrie.

În plus, pentru anul 2025 am asigurat deja toate fondurile necesare pentru plăţile directe şi pentru finanţarea tuturor programelor de sprijin pentru fermieri.

Autorii moţiunii vorbesc despre haos administrativ şi întârzieri. Realitatea este că România a fost printre primele trei state din Uniunea Europeană care au autorizat plata avansurilor din politica agricolă comună 2023-2027. Ăsta nu e haos, cum spun semnatarii moţiunii. Asta se numeşte eficienţă şi respect faţă de fermierii români.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Să ne amintim, în 2023 şi 2024, agricultura s-a confruntat cu cea mai grea perioadă din ultimul deceniu: război la graniţă, secetă, costuri mari la energie, importuri la preţ de dumping din Ucraina. România a reacţionat ferm, şi împreună cu fermierii am reuşit să trecem cu bine peste acea perioadă dificilă.

România a fost primul stat care a cerut la Comisia Europeană derogări la GAEC 7 şi 8 pentru 2024, exact ceea ce fermierii solicitau în stradă în toată Europa, şi am reuşit să eliminăm acea obligativitate de a lăsa pârloagă 4% din terenul agricol al României.

Am obţinut modificarea - şi acest lucru îl ştiu bine şi semnatarii acestei moţiuni -, dar au ales să bată câmpii pe acest subiect.

Tot noi am oferit soluţia corectă pentru a stopa importurile ieftine din Ucraina, care creau mari probleme fermierilor noştri.

Am instituit licenţierea pentru importurile de produse agroalimentare din Ucraina, pe care o vom prelungi cât va fi nevoie. Modelul nostru a fost preluat şi de alte state europene.

În plus, am obţinut sprijin european de peste 29 milioane de euro pentru pierderile provocate de importurile din Ucraina, la care Guvernul României a adăugat încă 100 de milioane de euro din bugetul naţional.

Şi vă mai ofer şi nişte cifre. Am acordat fermierilor din sectorul vegetal două miliarde de lei despăgubiri pentru secetă, în acelaşi an. Nu s-a întâmplat acest lucru în ultimii 10 ani.

Suplimentar, le-am acordat tuturor fermierilor din sectorul vegetal 100 euro pe hectar, sprijin pe cadrul Ucraina. În total, alte 1,5 miliarde de lei.

Sigur că am oferit sprijin şi crescătorilor de animale - 100 de euro pe cap de animal - în sectorul vacilor de carne, 100 euro pe UVM - în sectorul de porc şi pasăre, în total 650 de milioane.

În plus, le-am dat fermierilor acces la credite avantajoase. Creditul fermierilor este un instrument de finanţare, fără precedent în ultimii 30 de ani, într-un domeniu economic din România, pentru că acest credit a fost cu o dobândă fixă de 1,95%, iar tot ceea ce înseamnă ROBOR şi garantare a fost acoperit de către Ministerul Agriculturii, prin această schemă.

A spune că nu s-a făcut nimic e o minciună flagrantă.

România a fost printre primele state membre care a venit cu un pachet dublu de susţinere financiară, european plus naţional. Asta înseamnă responsabilitate, nu indiferenţă.

Cei care au scris această moţiune vorbesc despre lipsă de viziune.

Le amintesc câteva dintre programele lansate sub mandatul meu: Programul INVESTALIM - 590 de milioane de euro pentru construcţia de fabrici de procesare româneşti. Sunt peste 110 proiecte deja aprobate: fabrici de carne, lapte, panificaţie, conserve, uleiuri şi produse tradiţionale.

Investiţiile în procesare, pe care le derulăm azi, depăşesc două miliarde de euro, ceea ce înseamnă locuri de muncă în mediul rural şi produse româneşti pe rafturile magazinelor.

Ce înseamnă asta? Salvarea satului românesc.

Programul Naţional de Irigaţii - peste 1.000.000.000 de euro, alocat cu 51 de amenajări în lucru şi 1,4 milioane de hectare irigabile.

234 de organizaţii ale utilizatorilor de apă, deţinute de către fermierii români, au primit un sprijin de 400 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii. Prin finalizarea acestor proiecte, suprafaţa irigabilă a României va creşte cu 670.000 de hectare.

În 2025, ca şi în anii precedenţi, fermierii beneficiază de sprijin financiar pentru acoperirea a 50% din costurile cu energia electrică folosită în irigaţii, printr-o schemă derulată de Ministerul Agriculturii, astfel încât povara facturilor să nu mai cadă pe umerii fermierilor români.

Aşa arată incompetenţa de care vorbesc autorii moţiunii: investiţii record, lucrări vizibile din Constanţa până în Timiş.

S-a spus în textul moţiunii că am distrus Programul "Tomata". Fals! Programul "Tomata" nu doar că funcţionează, dar are cel mai mare buget din ultimii ani - 340 de milioane de lei şi peste 24.000 de beneficiari.

Am mutat verificările la direcţiile agricole, pentru că APIA gestionează deja peste 760.000 de dosare din politica agricolă comună, iar noi am vrut simplificare pentru legumicultori. Totul este verificat în teren, cu fotografii geolocalizate şi controale încrucişate cu sateliţi.

Dragii mei,

România a produs, în 2024 - şi sunt datele INS -, peste 200.000 de tone de tomate în spaţii protejate, un record în ultimii 10 ani.

Am extins programul şi pentru ardei, castraveţi, vinete, pentru ca sprijinul să nu se concentreze doar pe o cultură. Asta se numeşte viziune şi adaptare la cerinţele pieţei, nu eşec.

Am plătit ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură - peste 530 de milioane de lei.

Pentru a sprijini fermierii în faţa costurilor crescute cu energia electrică, am implementat schema de energie administrată de Ministerul Agriculturii, prin AFIR, ca parte a Programului naţional de sprijin în agricultură. Prin această schemă, fermele beneficiază de finanţare pentru instalaţii regenerabile în regim de autoconsum, reducând semnificativ factura la energie. Schema este finanţată din fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei şi are o alocare de 500 de milioane de euro. Este prima dată când Ministerul Agriculturii finanţează direct tranziţia energetică a fermelor româneşti.

Am acordat sprijin de 1,5 miliarde de lei pentru crescătorii de suine, bovine şi păsări, prin ajutorul naţional tranzitoriu şi schemele de ajutor de stat.

În anul 2024, România a devenit cel mai mare producător de ouă din regiune şi a crescut exporturile de carne de pasăre cu 17%.

Prin fermele pe care le-am dezvoltat în ultimii 2 ani, asigurăm 8,7 milioane de locuri de cazare, ceea ce înseamnă că producţia anuală de pui de carne, a României, a crescut cu 100 de milioane de pui.

Astăzi, România produce 590 de milioane de pui anual, ceea ce ne asigură consumul integral din producţie internă şi cantităţi importante pentru export în ţări precum Italia, Franţa şi Marea Britanie.

În sectorul suin, prin finalizarea fermelor de reproducţie, începând cu anul acesta, vom produce în plus 1,5 milioane de purcei şi vom continua să investim în acest sector, astfel încât să reuşim să ne asigurăm consumul intern din producţie proprie. Cât voi fi ministru al agriculturii, voi continua acest program, pentru că nu mai vreau ca fermierii români să importe purcel cu 125 de euro din Uniunea Europeană. Mai bine îl produc în România cu 50 euro.

Gândiţi-vă că, anual, peste 200 de milioane de euro plecau din România, nu rămâneau în buzunarele fermierilor români.

Dar toate aceste investiţii derulate de Ministerul Agriculturii, în ultimii 2 ani, se văd în nivelul producţiei. Anul trecut, producţia de carne a înregistrat creşteri substanţiale în toate sectoarele: + 12,2% pentru producţia de carne de bovine; + 9,2% la carnea de porcine, + 62,2% la producţia de carne de ovine şi caprine; + 8,7% la producţia de carne de pasăre.

Acestea sunt cifre oficiale, dragii mei, publicate de către INS, nu lozincile dumneavoastră. Sunt rezultatele sprijinului acordat producţiei româneşti.

De aceea, vă întreb, domnilor şi doamnelor semnatari ai acestei moţiuni, interesele cui le reprezentaţi? (Vociferări.) Cumva ale celor care sunt deranjaţi că România devine un jucător important în sud-estul Europei, în materie de procesare?

Ce vă deranjează? Că au scăzut marjele de profit pentru cei din mafia alimentară? Că România a devenit cel mai mare producător de carne de pui din Uniunea Europeană? De asta se doreşte înlăturarea mea?

Vă spun foarte clar, să înţeleagă toată lumea - voi declanşa un război celor care cred că sunt un cartel mafiot în industria alimentară şi în comercializarea produselor agroalimentare pe teritoriul României.

Dragii mei,

Autorii moţiunii afirmă că bugetul pentru agricultură a scăzut cu 3,8 miliarde de lei. Adevărul este exact invers, în anul 2024, Ministerul Agriculturii a avut un buget de 32,5 miliarde de lei, cel mai mare din istoria ministerului. În 2025 - şi uitaţi-vă pe bugete, că sunt afişate pe site-urile Ministerului de Finanţe, dar şi pe cel al Ministerului Agriculturii -, alocările totale pentru anul 2025 - buget naţional + fonduri europene - depăşesc 40 de miliarde de lei, incluzând credite de angajament pentru noile programe PNDR şi PNS.

Nu ştiu cum aţi calculat ponderea agriculturii în PIB, dar un lucru e sigur - faceţi confuzii majore, menţionaţi nişte cifre ca fiind participarea agriculturii la bugetul României, dar, în fapt, ele reprezintă ponderea valorii adăugate din agricultură la produsul intern brut.

Şi vă mai spun un lucru - când invocaţi cifre, este bine să vă asiguraţi că vă raportaţi la momentul corect. Că, dacă vă raportaţi la luna iunie, adică la momentul la care combinele nu intraseră în lanurile de grâu, vă faceţi de râs.

Dacă aţi fi interpretat corect cifrele publicate inclusiv de Eurostat, aţi fi constatat că România, alături de Spania, deţine cea mai ridicată pondere a agriculturii în PIB din Uniunea Europeană. Şi e normal să fie aşa, pentru că România este în Top 5 producători agricoli ai Uniunii Europene la grâu, porumb şi floarea-soarelui, iar în ultimii 2 ani a deţinut locul întâi la exportul de cereale în Uniunea Europeană -datele sunt tot de la Eurostat.

Doamnelor şi domnilor,

Autorii acestei moţiuni nu au venit cu soluţii, ci cu acuzaţii false; noi am venit cu investiţii, programe şi plăţi directe. Când eu şi echipa Ministerului Agriculturii, alături de fermieri, eram pe teren, unii se ocupau de spectacol politic, iar noi ne ocupam de rezultate. (Râsete. Vociferări.)

Eu nu fac politică pe Facebook, eu fac agricultură pentru oameni. Am fost în fiecare judeţ din ţară, de la Satu Mare la Constanţa, de la Gorj la Iaşi, am văzut fermieri mulţumiţi că şi-au primit banii, că li s-au deschis proiecte, că au apă pe canale şi energie mai ieftină.

Dragii mei,

Agricultura românească nu are nevoie de circ politic, ci de predictibilitate. (Vociferări.) Are nevoie de dialog, de investiţii, de parteneriat cu Uniunea Europeană. Sunt în faţa dumneavoastră... şi am spus-o şi la cealaltă moţiune - eu nu promit, eu livrez. O spun asta în faţa dumneavoastră şi a Parlamentului României. Iar cifrele o dovedesc - peste 5 miliarde de euro, plăţi către fermieri; peste 2.000 de proiecte AFIR, contractate; peste 1,4 milioane de hectare irigate în România.

Stimaţi colegi,

Vă cer să respingeţi această moţiune bazată pe minciună, demagogie şi populism. Să susţinem munca fermierilor, nu ura şi scandalul. Să apărăm agricultura românească, nu să o folosim ca o armă politică, pentru că agricultura a rămas cea mai mare bogăţie a României şi a românilor.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Şi vă mulţumesc din suflet. (Aplauze. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Urmează dezbateri asupra moţiunii simple prezentate. Nu înainte de a vă reaminti că la moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente, potrivit Regulamentului.

Începem dezbaterile şi îl invit, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul deputat Ciunt Ionel.

Domnul Ionel Ciunt:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Am crezut şi cred că politica poate trece dincolo de etichetările maliţioase care o însoţesc, iar portretul moral al omului politic nu poate fi şi n-ar trebui să fie redus la discursurile demagogiei şi conjuncturii.

Respect dreptul democratic de a depune o moţiune, dar consider că un astfel de demers trebuie făcut cu responsabilitate, cu onestitate şi mai ales cu respect faţă de adevăr.

Astăzi, în faţa moţiunii simple, se impune să facem diferenţa între critică şi construcţie, între demagogie şi responsabilitate.

Domnilor deputaţi semnatari ai moţiunii,

Este uşor să spui "zero" de mai multe ori într-un text; este greu însă să aduci un proiect concret, un amendament, o lege, care să aducă bunăstare şi să crească calitatea vieţii românilor.

Aţi scris în moţiune că domnul ministru Barbu ar fi adus stagnare. Fals! (Vociferări.) În ultimii doi ani, Ministerul Agriculturii a adus cea mai mare sumă de plăţi efectuate la timp către fermieri, peste 3 miliarde de euro prin APIA, şi a reuşit absorbţia completă a fondurilor europene pe măsurile de sprijin pentru investiţii rurale.

Vorbiţi de lipsa sprijinului pentru fermieri. Fals şi neadevărat! Subvenţia la motorină pentru fermieri, despăgubirile acordate fermierilor pentru culturile afectate de seceta din 2024, amânarea debitelor, în anul 2024, pe care le aveau fermierii la furnizorul de inputuri, Programul naţional INVESTALIM de 600 milioane de euro, în creştere spre 1.000.000.000 de euro, măsurile de sprijin pentru irigaţii, acordurile bilaterale privind exportul produselor româneşti în Orientul Mijlociu şi Asia sunt lucruri concrete care arată că ministrul Florin Barbu ştie să gestioneze perioade dificile şi să sprijine fermierii români.

Vorbiţi despre importurile din Ucraina. Ştiţi adevărul, doar trebuie să-l recunoaşteţi.

Domnul ministru Barbu a sistat importurile de cereale din Ucraina prin iniţierea Ordonanţei de urgenţă nr. 84/2023 şi a solicitat prorogarea termenului de aplicare până la 31 decembrie 2026, iar România, distinşi colegi, a fost printre puţinele state europene care a obţinut compensaţii financiare pentru fermieri.

Aceasta este realitatea, o realitate fără lozinci, o realitate făcută din cifre, din ordine de plată şi proiecte duse la bun sfârşit.

Domnilor deputaţi semnatari ai moţiunii simple,

În loc să demolaţi tot ce se construieşte, poate ar fi momentul să construiţi. Era să zic, să construiţi ceva durabil, nu aşa cum aţi construit casele acelea cu 35.000 de euro, pe care nu le-am mai văzut. (Vociferări.)

România are nevoie de stabilitate şi continuitate în agricultură... (Vociferări.) nu de haos şi populism. (Vociferări.)

Cred cu tărie că viitorul României se decide şi se construieşte în mare măsură în satele noastre, locuri în care resursele locale, capitalul uman şi patrimoniul cultural au început să fie valorificate inteligent şi sustenabil.

Stimaţi colegi,

Moţiunea depusă de Grupul AUR împotriva ministrului agriculturii nu este, din păcate, o analiză, ci un exerciţiu de imagine construit pe sloganuri, fără fundament şi fără soluţii.

De aceea, vă invit să respingem această moţiune şi să ne concentrăm pe adevărata datorie şi responsabilitate - viitorul agriculturii româneşti, al fermierilor şi al satului românesc, care trebuie să rămână inima identităţii noastre naţionale.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan. (Vociferări. Domnul deputat Călin-Gheorghe Matieş solicită să ia cuvântul.)

Era o altă ordine în listă. Domnul deputat Matieş Călin- Gheorghe.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Chiar nu v-aţi emoţionat? Chiar n-a reuşit nici domnul Ciunt... (Vociferări.) să vă ia o lacrimă? Chiar n-a reuşit nici ministrul să vă scoată o lacrimă, să vă facă pielea de găină? (Aplauze. Râsete. Vociferări. Gălăgie.) Mai aveaţi un pic... (Râsete.) mai era un pic şi îl treceam cu cruce roşie în calendarul ortodox! Atâtea a făcut! (Aplauze. Gălăgie.) Este spectaculos domnul ministru, l-aţi văzut - "Vom face...", "Am făcut..." - ceea ce, cu bani europeni, cu buzunarul plin, normal că a reuşit să facă. (Aplauze.)

Dar haideţi să vă spun, dragi prieteni, o revistă de genul ăsta (Arată revista.) nici nu trebuia tipărită. Dânsul a fost chemat, acum vreo două săptămâni, la Ora Guvernului; putea să vină să explice parlamentarilor unele lucruri. Lucruri pe care nu le-a făcut sau pe care le-a făcut. Dar a preferat să strice vreo 30.000 de euro... (Vociferări.) din banii Guvernului - sursele de la minister spun că... (Aplauze.) 30.000 de lei, scuze, sunt de la Ministerul Agriculturii.

Nu ştiu de ce. Bine, 62 de pagini, lustruite, aranjate. Sunt frumoase, nu?

Mai mult de atât, dragi prieteni, ne spune dânsul că nu ştie ale cui interese le reprezentăm.

Ale românilor, domnule ministru, dacă aţi uitat, ale românilor!

Dumneavoastră aţi reuşit şi în legea... Directiva europeană, practici comerciale neloiale, să faceţi interesele străinilor şi ale hipermarketurilor. Noi le facem pe ale românilor şi pe ale producătorului român. Să ştiţi lucrul ăsta! Şi vă rog să vă notaţi! (Aplauze. Gălăgie.)

Ne-am uitat, aţi citit exact ce scrie aici. (Arată revista.) Ne-aţi şi dat-o şi aţi şi citit-o.

L-am văzut pe domnul Ciunt că a explicat exact ce aţi spus dumneavoastră. Parcă eraţi fraţi de cruce, parcă aveaţi aceeaşi mamă de informare.

Domnul Ionel Ciunt (din sală):

Ca să înţelegeţi.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Nu, domnule Ciunt.

Domnule Ciunt, vă trebuie dumneavoastră mult mai mult timp să înţelegeţi agricultura. Din primar şi până la agricultură vă trebuie mai mult, credeţi-mă, nu-i vorba de asfalt aici şi de canalizare, este vorba de mai mult. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Vorbeaţi de strategie, domnule ministru. Păi, haideţi să vă spun ce strategie aţi avut dumneavoastră, singura - să transformaţi în păşune luciul de apă şi stuful din Delta Dunării. Aia a fost strategia dumneavoastră. Altceva pentru producătorul român, nimic. Aţi cârpit. Aţi fost ministrul cârpaci - aţi mai pus o bucată aici, aţi mai pus o bucată acolo şi atât. N-aţi avut o strategie. Nu discutăm de o strategie de viitor, pe termen scurt, pe termen lung. Nimic. Doar cârpeli şi marketing. Sunteţi vrăjitorul aburelilor. Le spuneţi tuturor fermierilor ce o să faceţi. Alea 15 depozite regionale, unde trebuiau procesate, unde trebuiau... legumele, pe care acum, producătorul, la roşii - le produce la 2 lei, în hipermarket le găsim la 7 lei; la varză - la 50 de bani, în hipermarket - la 3 lei; la cartofi - la un leu - producătorul - şi le găsim la 3,50 lei. Atât plăteşte pentru tot ceea ce aţi spus dumneavoastră - subvenţii, ajutor şi aşa mai departe.

Nu se simte nimic în buzunarul românilor, şi nici al producătorilor, deoarece câştigul îl iau hipermarketurile, domnule ministru. (Aplauze. Vociferări.)

Şi mă uit un pic la... (Vociferări.) mă uit un pic, domnule...

Aşa, domnule Ciunt, mai am o... cu dumneavoastră - spuneaţi că... colegii de la AUR nu vin cu iniţiative.

De câte ori am venit şi cu amendamente - ştiţi foarte bine, dar văd că vă luaţi după minciunile domnului ministru.

Ştiţi că stă... stă în Comisia pentru agricultură lanţul scurt de aprovizionare, unde instituţiile statului care folosesc bani româneşti trebuie să cumpere de la români. Şi stă la dumneavoastră în sertar. A stat şi la domnul ministru, că era preşedintele Comisiei pentru agricultură. Bun.

Mai aveam şi cu mierea, şi cu apicultorii, susţinerea apicultorilor - la fel, tot în sertar, că stă bine acolo.

Asta face PSD-ul, asta face Ministerul Agriculturii, împreună cu dumneavoastră, că nu este moment să nu-l sunaţi.

Trecem mai departe. (Vociferări.)

Trecem mai departe.

Haideţi că o luăm aşa, pe etape, ca să v-o traduc, că voi aţi citit numa', n-aţi ridicat capul către oameni. (Vociferări. Gălăgie.)

Discutaţi... (Vociferări.) discutaţi - şi v-am spus, puteţi să-l treceţi pe ministru, să solicitaţi să-l treceţi pe ministru cu cruce roşie în calendarul ortodox, că aşa de multe a făcut şi atât de bune de, pe cuvânt, este ca un sfânt al agriculturii româneşti.

Bun. Vorbim... (Vociferări.) vorbim de 5 miliarde, deficit la alimente... (Vociferări.) 5 miliarde de euro. Vi se par puţine? Importăm de 11 miliarde şi exportăm de 6. 5 miliarde! (Vociferări.) Nu cred. La fel, Bulgaria... (Vociferări.) este un deficit cu Bulgaria de 25 de ori, cu Polonia de 12 ori şi cu Unga... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Scarlat George.

Domnul George Scarlat:

Sărut mâna, doamnă preşedinte de şedinţă!

Domnule ministru,

Domnule secretar de stat,

Dragi colegi,

Aşa este, domnule ministru, e o moţiune prost scrisă.

Haideţi să vă dau un pont, stimaţi colegi cosemnatari - la o cafea, dacă vreţi, într-adevăr, să facem o moţiune simplă împotriva ministrului agriculturii. Avem câteva subiecte importante, aici sunt de acord cu dumneavoastră. V-o putem scrie. (Vociferări. Gălăgie.)

Dar e prost scrisă... (Vociferări. Gălăgie.) e prost scrisă. Nu pot să votez o chestie prost făcută.

Am citit textul moţiunii. "Când cultivi minciuni, culegi ruşine". E un titlu meşteşugit, e un titlu frumos la moţiune. Păcat! Că e chiar şi poetic pe alocuri, dar fără substanţă. Doar că, din păcate, autorii au cultivat exact ce reproşează: confuzie şi populism.

Şi, da, astăzi vorbim despre un ministru care, sunt de acord, nu e perfect, dar vorbim şi despre un ministru care nu a fugit... (Vociferări.) nu fuge de responsabilităţi, şi chiar a încercat, pe alocuri, să aibă şi soluţii... (Vociferări.) la toate problemele din sectorul agroalimentar. (Vociferări.)

Cum s-ar spune la noi la ţară, să ştiţi, dragi colegi, omul se vede la treabă, nu la vorbă.

Dacă ar fi să credem tot ceea ce scrie în moţiune, am zice că România a rămas fără agricultură, că fermierii n-au niciun sprijin, că ministerul este în paragină. Asta consideraţi. Şi spuneţi, mai pe alocuri, "zero".

Cred că "zero" ăla e o jignire imensă pentru cei care trudesc, pentru cei pe care noi toţi, aici, îi reprezentăm într-o formă sau alta. Şi aici mă doare, şi mă simt subiectiv când spui că agricultura şi industria agroalimentară românească reprezintă un mare zero.

Indiferent care ministru ar fi al agriculturii, datorită celor care trudesc în sectorul agroalimentar, din păcate, avem o mare responsabilitate şi trebuie să înţelegem că această datorie pe care o avem faţă de ei este să venim cu soluţii concrete.

Şi dragă coleg parlamentar, domnule Matieş, ştii foarte bine, atunci când eram preşedinte în cadrul Comisiei pentru agricultură din Senat, şi eram colegi.. mă simt mai tânăr cu vreo 4 ani, că atunci îmi spuneai cât de frumos şi bun este ministrul de la acea vreme (Vociferări. Gălăgie.) cât de buni sunt colegii noştri din PSD... (Vociferări. Gălăgie.) şi mereu ai spus-o... (Vociferări. Gălăgie.) "Sunt susţinătorul tău". Astăzi nu mai este niciunul. O să te văd eu, peste vreo 15-20 de ani, ce ministru bun ai să fii!

N-am să vorbesc de cifre şi de măsuri... (Vociferări. Gălăgie.) acum, pentru că, într-adevăr, în ultimii ani, s-au plătit la timp cele 2,5 miliarde de euro pentru plăţi directe, s-au atras şi sunt într-adevăr în Programul Naţional Strategic - şi aici poate îl aşteptăm pe domnul ministru, într-adevăr, în cadrul Comisiei pentru agricultură, să dezbatem, aşa cum s-a angajat, inclusiv la Legea bugetului de stat, şi nu numai, să discutăm de anumite programe şi scheme din Programul Naţional Strategic, pe care, într-adevăr, trebuie să le deblocăm. Suntem în oarecare întârziere, să găsim soluţii, într-adevăr, la ceea ce înseamnă partea de garantare şi de finanţare a tot ceea ce reprezintă proiecte pe fonduri europene, şi nu numai, şi activitate comercială pentru tot ceea ce înseamnă sector agroalimentar - aici sunt într-adevăr de acord cu dumneavoastră, să avem un dialog.

Dar să venim şi cu soluţii. Nu se regăseşte nicio soluţie în moţiunea dumneavoastră.

Asta nu e o ruşine, într-adevăr, ca să faci ceea ce a prezentat domnul ministru înseamnă şi muncă, poate imperfect pe alocuri.

Cine munceşte greşeşte, cine nu munceşte doar critică.

Eu prefer prima categorie, pentru că agricultura nu se face în bănci, în partid.

Şi, da, stimaţi colegi, recunosc că nu este perfect totul, că mai sunt şi întârzieri birocratice, dar sunt şi aprecieri. Din păcate, la noi, în mediul rural, ştiţi, câinele moare de drum lung şi unii politicieni de grija altora.

Aşa că, dragi colegi din opoziţie, vă mulţumesc sincer pentru grija faţă de minister şi de sector şi vă doresc ca... împreună...

România are nevoie de stabilitate, nu de spectacol. Fermierii au nevoie de certitudine, nu de zgomot... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Timpul a expirat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Marussi George-Nicolae, din partea Grupului parlamentar al USR.

Şi vă aduc la cunoştinţă că minutul de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a fost convenit să meargă spre Grupul USR.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş (din sală):

Drept la replică, doamnă preşedinte! Mi-a pomenit numele! (Vociferări.) Cum să nu, mi-a pronunţat numele! (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog, domnule coleg de la USR!

Domnul George-Nicolae Marussi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ca inginer, am întâlnit foarte des o vorbă: "Hârtia suportă orice!".

Acum, ca parlamentar, cred că aş putea completa: "Hârtia şi tribuna Parlamentului României suportă orice!".

Avem în faţă o nouă moţiune a AUR şi nu putem să nu apreciem cele cinci pagini de emoţie, revoltă şi grijă faţă de ţară şi popor. Un nou exerciţiu de marketing politic. Şi mie îmi aduce aminte de ziarul "Scânteia".

Desigur, în textul moţiunii regăsim şi informaţii corecte.

Este adevărat, agricultura este un sector vital pentru economie şi pentru societatea noastră.

Este adevărat, acest domeniu a fost neglijat ani la rând, ajungând astăzi într-o situaţie extrem de dificilă.

Da, agricultura românească se confruntă cu numeroase provocări uşor de pus pe hârtie, lipsa unei viziuni şi a unei strategii pe termen lung, birocraţia şi accesul dificil la finanţare, schimbările climatice şi creşterea generală a costurilor, lipsa sprijinului pentru tinerii fermieri.

Dar s-a pierdut o idee principală din textul moţiunii. Situaţia gravă în care se află astăzi agricultura nu este rezultatul acestui mandat de 120 de zile. A fost nevoie de mai multe promisiuni electorale nerespectate şi de mai mulţi miniştri nepregătiţi pentru a se ajunge unde suntem astăzi.

Să nu uităm, în ultimii 10 ani, România a avut nouă prim-miniştri şi şapte miniştri ai agriculturii. În 8 din aceşti 10 ani, Ministerul Agriculturii a fost condus de acelaşi partid din care provin mai mulţi dintre semnatarii moţiunii de azi.

Sperăm ca toţi fermierii să fie conştienţi de această realitate şi să aprecieze corect responsabilitatea celor care au decis soarta agriculturii româneşti.

Soluţia nu este simplă şi necesită o reală voinţă politică. Avem nevoie de viziune, depolitizare, multă competenţă şi stabilitate.

Suntem convinşi că domnul ministru cunoaşte bine situaţia reală din agricultură şi sperăm că va lua în continuare măsurile necesare pentru a corecta aceste probleme.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Goidescu Ionel.

Domnul Ionel Goidescu:

Stimaţi colegi,

Agricultura românească nu suferă de lipsă de pământ roditor sau de oameni harnici, ci de lipsa unei direcţii clare de acţiune şi a unei conduceri responsabile.

În ultimii ani, acest domeniu vital a fost condus fără viziune şi fără consecvenţă. Munca ţăranilor a fost răsplătită cu întârzieri, birocraţie şi tăcere.

Ministerul Agriculturii a devenit un loc unde se explică neputinţa, nu unde se caută soluţii.

România, care odinioară era grânarul Europei, astăzi, trăieşte paradoxul unei ţări care cumpără ceea ce ar putea să producă singură.

România trebuie să-şi reconstruiască securitatea alimentară. Nu mâine, nu în următorul mandat, acum. Asta înseamnă sprijin real pentru producţia naţională. O agricultură puternică nu se construieşte prin declaraţii, ci prin fapte şi prin respect faţă de munca celor care o ţin vie.

SOS România votează pentru moţiune, pentru demnitatea fermierului român, pentru suveranitatea alimentară şi pentru dreptul acestei naţii de a trăi din... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Magyar Loránd-Bálint.

Vă rog.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Am parcurs cu sufletul la gură, recunosc, textul moţiunii. Am căutat nu doar lista de îngrijorări a opoziţiei, ci şi lista cu măsuri concrete; nu o listă de cuvinte goale şi acuze, ci un set de soluţii.

Prezentarea de date şi informaţii scoase din context este o tehnică deosebit de dăunătoare; cred că face parte din manualul fabricării ştirilor false, a creării de panici artificiale.

Să dau numai un exemplu: "Participarea agriculturii la bugetul României" - afirmă autorii - de fapt, contribuţia agriculturii la formarea, respectiv creşterea PIB ar fi fost conceptul corect.

Datele Eurostat arată că agricultura a contribuit la formarea PIB, în România, cu 3,6% în 2024 - nu cu 3,2%; dar nu ne contrăm pe 0,4 puncte procentuale!

Ceea ce doresc să subliniez este că, în 2005, era de 9,6, iar perspectiva este de scădere a ponderii agriculturii, în paralel cu creşterea sectorului serviciilor.

Statele dezvoltate au ponderi mici în agricultură, media în statele membre ale Uniunii Europene fiind de 1,7%.

Nu vede opoziţia nicio problemă în faptul că România înregistrează procentaj dublu?

UDMR a sprijinit dintotdeauna agricultura şi agricultorii: de la măsuri de stimulare a comasării terenurilor şi de predictibilitate a exploatării lor, până la programe de susţinere a zootehniei şi a cultivatorilor de legume şi fructe, de asociere în vederea desfacerii produselor primare, de sprijin în vederea prelucrării acestora cât mai aproape de gospodării sau de ferme, iar acestea sunt demonstrabile.

Domnule ministru,

Aştept din partea dumneavoastră o strategie clară, cel puţin pe termen scurt şi mediu, cu finanţări şi subvenţii transparente, predictibile, echitabile, astfel ca fermierii să aibă siguranţa că ele vor fi plătite la timp.

Stimaţi colegi,

UDMR considere că, în condiţiile actuale, nu este oportun să facem schimbări.

În concluzie, UDMR va... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Dragi români,

Vă vorbesc astăzi şi din calitatea de fermier, nu doar de deputat.

Realitatea pe care o descrie moţiunea simplă împotriva ministrului agriculturii ar trebui să ne sperie pe toţi. Suntem lăsaţi fără speranţă şi fără hrană sigură.

Care e situaţia actuală? O masă mai scumpă şi mai nesigură. Produsele din străinătate au umplut pieţele, în timp ce producătorii români sunt împinşi spre faliment. O securitate alimentară zero la următoarea criză.

Ne amintim cu toţii pandemia, când 70% din importuri au fost blocate, şi românii nu aveau de unde cumpăra produse de bază. România are nevoie de stocuri, de depozite moderne, de lanţuri scurte de aprovizionare.

Prima măsură pe care trebuie să o luăm de azi, de fapt de ieri, zero TVA la produsele alimentare de bază, produse de origine românească.

E timpul să eliberăm România de un sistem care blochează agricultorii români, prin lipsă de negociere la Bruxelles, prin dezinteres pentru susţinerea lor şi a pieţelor de desfacere.

Cerem o strategie clară, cu termene ferme şi rezultate măsurabile pentru agricultorii români.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea colegilor neafiliaţi, domnul deputat Coarnă Dumitru.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc într-un minut, cât am la dispoziţie, să-i explic domnului ministru cum au distrus agricultura din România.

Astăzi, dacă mergem în mediul rural, o să vedeţi că 80% din micii fermieri sunt în incapacitate de plată, în insolvenţă.

Aţi majorat preţurile excesiv la combustibili, inputuri şi aşa mai departe, iar preţul final a scăzut.

Vă dau un exemplu, domnule ministru.

Când motorina era 3,80 lei, preţul grâului final era de un 1,40 lei.

Acum motorina este 8 lei, iar preţul la grâul de panificaţie este 0,80 lei şi la furajer este 0,70 bani.

Trageţi concluziile cuvenite.

Deci dumneavoastră, astăzi, acum, în ultimii 4 ani, aţi sprijinit şi aţi investit în cerealele din Ucraina; acolo aţi investit masiv. Aţi creat această discrepanţă între fermierii români şi fermierii ucraineni, i-aţi pus în imposibilitate pe cei din România, i-aţi băgat în faliment cu bună ştiinţă.

Eu cred că trebuie să plecaţi, pentru că dumneavoastră, efectiv, aţi distrus agricultura din România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, cel de-al doilea vorbitor, domnul deputat Plujar Andrei George.

Domnul Andrei George Plujar:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Domnule Simion, domnule Matieş, ce aţi căutat, domnilor, la inaugurarea magazinului Camerei de Comerţ Unirea de la Afumaţi?! (Vociferări.)

Când aţi tăiat panglica de inaugurare, în locul ministrului, era marketing politic?! (Vociferări.)

Iată că AUR face ce ştie cel mai bine: marketing politic, mult scandal, moţiuni scrise cu ChatGPT sau informaţii slab documentate.

Da, este adevărat că fermierii se confruntă cu o multitudine de probleme, iar noi suntem obligaţi să luptăm pentru drepturile lor şi să fim atenţi la negocieri cu privire la viitorul politicii agricole comune 2028-2034 şi strategiile de dezvoltare ale agriculturii româneşti.

Este imperios necesar să participăm activ la dezbaterea reformei bugetare europene, care are un impact direct asupra finanţării destinate agriculturii şi dezvoltării rurale.

Urmează doi ani dificili pentru agricultura din România, iar menţinerea politicii agricole comune cu cei doi piloni tradiţionali - plăţi directe şi dezvoltare rurală - rămâne prioritatea noastră.

Trebuie să solicităm Comisiei Europene fonduri dedicate investiţiilor în tehnologii critice, digitalizare şi managementul riscului, şi garanţii pentru alocarea fondurilor destinate plăţilor directe, măsuri... (I se întrerupe microfonul)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Şi vă mulţumesc pentru că aţi şi generat drept la replică...

Domnule deputat Matieş, vă rog.

Da.

Vă rog.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş (din sală):

Aţi auzit acum?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, am auzit injuriile care v-au fost adresate... din păcate.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Un minut.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mă bucur că a doua oară aţi auzit că mi s-a rostit numele.

Cu minciuni, cum veniţi, USR-ul, puteţi continua, că n-o să vă creadă nimeni!

Aduceţi-vă aminte, acum vreo doi ani, un an şi ceva, domnul Cernat se dădea cu fundul de pământ, ce slab îi ministrul Barbu!

Acum, dintr-o dată, luceşte, are o altă aură, dar asta e altă discuţie!

Dar dânsul...

Vreau să spun efectele tuturor lucrurilor bune pe care le-a făcut domnul ministru. Avem mai puţin cu 100.000 de porci, avem mai puţin, ca în 2024, cu 6.000 de bovine. Importăm 60% din laptele pe care-l consumăm în România, şi domnul a plătit.

Efectele? Stăm mai rău ca anul trecut!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Şi ultima intervenţie, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Vuşcan Voicu.

Domnul Voicu Vuşcan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Chiar dacă domnul Matieş şi-a făcut din susţinerea aceasta...

Domnul Călin-Gheorghe Matieş (din sală):

Iar drept la replică, doamnă preşedinte!

Domnul Voicu Vuşcan:

Domnule Matieş, o să fiu scurt!

Chiar dacă aţi făcut din susţinerea acestei moţiuni un spectacol de stand-up comedy, exerciţiul moţiunii este unul democratic şi util.

În cazul de faţă, utilitatea acestui exerciţiu constă în faptul că demonstrează lipsa completă de înţelegere a unor reprezentanţi AUR, pentru că doar unii au scris moţiunea, ceilalţi doar au semnat-o, a rolului pe care Ministerul Agriculturii îl are, dublată de o neînţelegere a realităţii în care trăim. Un om normal nu poate să citească textul acestei moţiuni şi să nu se amuze, pentru că în ea sunt formulate fel şi fel de acuzaţii la adresa domnului Barbu, şi nu i se pun în cârcă decât grindina, seceta şi alte calamităţi naturale. Doar de ele se pare că domnul Barbu nu este vinovat.

Distinşii parlamentari din opoziţie nu par să înţeleagă foarte bine rolul Ministerului Agriculturii, cum probabil nu înţeleg rolul niciunui minister.

Atribuţiile domnului Barbu şi ale Ministerului Agriculturii, pe care îl conduce, sunt implementarea unor politici guvernamentale, nicidecum însămânţatul ogoarelor, cum îşi imaginează colegii de la AUR.

Nemulţumirile prezentate în textul moţiunii îşi au toate răspuns în cifrele şi rezultatele prezentate de ministrul Barbu, în repetate rânduri.

Discutăm despre peste 20 de miliarde de lei plătiţi fermierilor din fonduri europene sau de la bugetul de stat, în ultimii 2 ani.

Discutăm despre fonduri europene de peste 3 miliarde de lei atrase spre sectorul agricol.

Vorbim despre programe coerente şi cu rezultate, precum cele care au prevăzut limitarea adaosurilor pentru a combate creşterile de preţ excesive, în special în cazul produselor de bază, pe care şi dumneavoastră le-aţi susţinut.

Vorbim despre INVESTALIM, prin care au fost stabilite politici clare pentru susţinerea şi dezvoltarea industriei alimentare, pentru că România trebuie să devină, din importator, producător şi exportator.

Vorbim despre programele pentru susţinerea producătorilor de legume.

Şi exemplele pot continua cu programele de investiţii în sectoarele zootehnic sau schemele de ajutor de stat pentru susţinerea sectorului agricol.

Da, stimaţi colegi din opoziţie, agricultura este un sector fundamental, iar siguranţa alimentară este şi va rămâne o prioritate.

Da, trebuie să subvenţionăm sectorul agricol, însă, poate chiar mai important, trebuie să-l impulsionăm, să creăm un cadru legal cu măsuri care să-i permită să devină competitiv.

Soluţia, atât în sectorul agricol, cât şi în orice alt sector, este competitivitatea.

Suntem în Uniunea Europeană şi facem parte din piaţa comună.

Rolul nostru, atât al Parlamentului, cât şi al Guvernului, este să venim cu politici clare, pe care să le implementăm corespunzător, astfel încât sectorul agricol să devină competitiv, să reducem deficitul balanţei comerciale şi să redevenim un exportator important pe piaţa agricolă comună.

Sigur că subvenţiile actuale nu sunt suficiente şi există loc mereu de mai bine.

Sigur că trebuie, toţi cei din această sală, cât şi colegii din Guvern, să facem mai mult şi mai bine pentru sectorul agricol.

Însă ceea ce visează oamenii de la AUR şi de la celelalte partide din opoziţie nu poate şi nu trebuie să devină vreodată realitate.

Aţi citit cu toţii, cred, textul acestei moţiuni şi cred că este clar pentru toată lumea că, mai departe de băgatul de vină şi arătatul cu degetul, oamenii de la AUR nu înţeleg mare lucru despre cum ar trebui să funcţioneze agricultura.

Stimaţi colegi de la AUR,

V-aţi făcut damblaua, aţi depus moţiunea, a fost consemnată, a fost dezbătută... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Timpul a expirat.

Ultima intervenţie...

(Domnul deputat Ionel Ciunt solicită să ia cuvântul.)

Drept la replică?

Domnul Ionel Ciunt:

Da.

Pentru colegul de la AUR care mi-a rostit numele, n-am să-i dau o replică, pentru că eu am învăţat să mă comport cu oamenii aşa cum aş dori să se comporte şi ei cu mine. Dar o să-l invit, totuşi, aş vrea să-i sugerez să iasă din cultura ambalajului fără conţinut.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbaterile fiind finalizate, am să îl invit la tribună pe domnul ministru Florin-Ionuţ Barbu, pentru o intervenţie.

Domnul Florin-Ionuţ Barbu:

Nu am vrut să mai iau cuvântul, dar voiam să vă transmit că, atunci când trebuia să fiu prezent la Ora Guvernului, eram împreună cu comisarul european pentru agricultură.

Şi, dacă nu ştiaţi, România a reuşit să introducă animalele de reproducţie pe fonduri europene.

Am modificat regulamentul, a fost iniţiativa României, iar de anul viitor - ceea ce nu s-a întâmplat de la aderare - România poate achiziţiona animale de reproducţie pe fonduri europene.

2. Ştiu, mă întrebaţi politica cui o fac.

Dar dumneavoastră, că băgaţi produse agroalimentare în magazinele de retail, nu vă întrebaţi a cui politică o faceţi?

3. Vreau să vă asigur că sunteţi dezinformaţi.

Preţul la motorină în agricultură, în România, este de 4 lei; pentru că acciza este 2,2 lei, iar toţi fermierii din agricultură, având în vedere că au o taxare inversă la cereale, rambursează TVA-ul încă 2,1 lei. Asta înseamnă că preţul la motorina utilizată în agricultură este de 4 lei.

Acestea sunt realităţile!

Şi eu vreau să ştiţi că tot ceea ce am prezentat, tot ceea ce aveţi în faţă, prezentat de mine - mandatul de 2 ani, toate proiectele pe care le-am implementat -, toate au ajuns la fermierii români din România.

Nu puteţi să spuneţi că sunt un ministru mincinos, pentru că toate programele care sunt în acea revistă sunt accesate de către fermierii români. (Aplauze.)

Mai mult de atât, vreau să vă spun ceva.

Vreau să vă uitaţi mai cu atenţie în datele INS, în datele Eurostat şi să ştiţi - nu încercaţi să vă ridicaţi în Alba pe spatele fermierilor! Nu contaţi în AUR! Un singur om contează în AUR, George Simion! Restul sunteţi zero! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colegi,

Stimaţi colegi,

Am încheiat dezbaterile asupra acestei moţiuni şi reamintesc că votul pentru această moţiune va fi dat în şedinţa de miercuri, de vot final, 22 octombrie.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.32.