Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii; Pl-x 186/2026; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu sunt solicitări.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei raportoare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnul preşedinte Ciucă Liviu-Bogdan.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Vă mulţumesc.

Voi prezenta acest raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Precizăm că suntem prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat negativ acest proiect de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de lege.

Guvernul României nu susţine acest proiect de lege.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ proiectul la care facem referire.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea grupurilor parlamentare, invit la cuvânt pe domnul deputat Munteanu Valeriu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

Ani la rând, USR, o grupare antinaţională ce poartă hramul Bruxellesului, ne-a spus că PNRR este aproape o biblie administrativă a României, că jaloanele trebuie respectate cu sfinţenie, că orice abatere pune în pericol banii europeni, iar acum USR a alunecat într-o contradicţie politică majoră. Cele 3 legi arhicunoscute - 303, 304 şi 305 -, pe care USR vrea astăzi să le modifice substanţial, reprezintă chiar fundamentul Jalonului 423 din PNRR - "Intrarea în vigoare a legilor justiţiei", jalon inclus în Cererea de plată nr. 4, depusă de România în decembrie 2025 şi aflată în evaluare.

România a raportat acest jalon ca fiind îndeplinit tocmai prin adoptarea şi intrarea în vigoare a acestor legi.

Iar acum USR vine cu 10 proiecte de lege şi vrea să desfacă bucată cu bucată construcţia legislativă pe baza căreia România a declarat Comisiei Europene că şi-a îndeplinit obligaţia.

Cum se împacă acest lucru cu pretinsa grijă a USR pentru PNRR? În niciun fel.

Într-un moment în care România se confruntă cu un deficit bugetar uriaş şi are nevoie de fiecare leu disponibil, nu putem să ne permitem experimente legislative care pot ridica semne de întrebare asupra unui jalon deja îndeplinit.

Şi nu o spune doar AUR.

Consiliul Legislativ a avizat negativ aceste iniţiative.

Consiliul Superior al Magistraturii a emis, de asemenea, avize negative.

Iar Guvernul României, prin punctele de vedere semnate de prim-ministrul Ilie Bolojan, pe care USR îl zeifică, a arătat că nu susţine aceste iniţiative legislative.

Mai mult decât atât, avizul Guvernului a fost întocmit de consilierul de stat Andrei Lupu, fost deputat USR.

Legile justiţiei nu pot deveni un laborator pentru experimentele politice ale USR. Orice intervenţie asupra statutului magistraţilor, organizării judiciare sau funcţionării CSM trebuie făcută cu maximă rigoare şi cu respectarea Constituţiei, a jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a independenţei justiţiei.

AUR nu va su... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Am să vorbesc o singură dată pentru tot pachetul acesta de reglementări - Pl-x 186 până la 194. Şi am să spun câteva lucruri care ţin nu numai de raţiunile care au determinat adoptarea acestor iniţiative, ci şi de carenţele de constituţionalitate grave pe care ele le prezintă.

A spus colegul nostru înainte lucruri pe care n-aş vrea să le mai repet, dar ele se regăsesc, multe dintre ele, în avizele - toate negative - ale tuturor autorităţilor competente.

Dragii mei,

Abia am reuşit să înnoim, să primenim pachetul de reglementări cu privire la justiţie, astfel încât a veni acum cu alte reglementări, disipate în 7-8 proiecte de acte normative, nu ştiu care a fost raţiunea. Probabil că s-a considerat că dintre toate se vor strecura unul, două care să fie aprobate în final.

Eu m-am cam săturat, şi cred că şi dumneavoastră, să discutăm acte normative care sunt prezentate ca salvatoare, că fac bine, când ele, prin finalitatea şi efectele lor, sunt departe de a realiza acest lucru. Şi este clar că dacă ele s-ar adopta, principiile constituţionale fundamentale privind independenţa judecătorilor, independenţa justiţiei, care este o valoare supremă garantată, o limită de revizuire a Constituţiei, statutul de autonomie al CSM-ului ar fi grav afectate.

De aceea, noi nu vom susţine aceste proiecte de acte normative şi votul nostru va fi, pentru toate, negativ.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solici...

Nu, mai avem o solicitare, doamna Mariana Vârgă, Grupul parlamentar UPR.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest pachet de legi pe justiţie nu este decât o încercare profund greşită din partea USR de a schimba din temelii arhitectura instituţională a sistemului judiciar. Este un fel de decalog al schimbărilor în justiţie, dar nu un decalog precum cel biblic, care aduce repere, ordine şi responsabilitate, este un decalog care dezechilibrează şi comite ingerinţă în actul de justiţie, aşa cum au spus şi colegii dinaintea noastră.

Rapoartele asupra statului de drept 2025, întocmite de Comisia Europeană, de Comisia de la Veneţia, chiar de Organizaţia OCDE - au apreciat reformele pe actul de justiţie în România, ca urmare a adoptării acestor legi.

Schimbarea arhitecturii instituţionale este şi neproductivă, pentru că - vă dau un singur exemplu. Suntem pe Legea CSM, s-a adoptat modificarea în 2022. USR spune că sunt disfuncţionalităţi majore în privinţa funcţionării şi alegerii membrilor CSM. Dar nu a avut loc niciun scrutin cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, din 2022 până în prezent, ca să spunem acum că sunt disfuncţionalităţi în alegerea membrilor CSM.

Problema acestui partid este alta - această majoritate conjuncturală politică, frumoasă şi sănătoasă pentru România, care, da, domnilor, poate să dea un guvern la care voi vă opuneţi de atâta amar de vreme. Asta este problema de fapt. Pentru că toate legile au raport de respingere şi aşa trebuie să rămână.

Eu zic că USR-ul nu poate să conducă justiţia, s-o dirijeze conform agendei de partid şi propriilor interese.

Vă rog să votaţi pentru raport de respingere la toate legile.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Vorbiţi prea mult de USR. După cum vedeţi, s-au trimis singuri acasă, n-a trebuit să ajungă să-i trimită românii. O să-i trimită şi românii acasă. Hai să nu-i mai băgăm atât în seamă.

Dar totuşi, pentru că suntem de la tribuna Parlamentului, ar trebui să spunem o realitate. Legile justiţiei au fost jalon PNRR. Aceşti politicieni de la USR au încercat să pună un pachet de legi peste acel jalon îndeplinit de către România între condamnarea de la Curtea de Apel a lui Fritz şi condamnarea definitivă de la Înalta Curte a lui Fritz, în speranţa că or schimba ei justiţia din România, doar să fie salvat Fritz.

Problema pe care n-o văd aceşti indivizi este că România ar fi pierdut două miliarde de euro dacă ar fi reversat aceste reforme. Şi asta trebuie să rămână - sunt... câte legi avem astăzi de respins, aceste încercări ale lor de fapt însemnau subminarea statului de drept, pe de o parte, dar şi a economiei naţionale şi a statului român, prin pierderea banilor europeni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative. Aceasta rămâne pentru votul final.