Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

12. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Dezvoltarea în continuare a integrării pieţelor de capital şi a supravegherii în Uniune COM (2025) 940; PHCD 28/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Vă rog, stimate coleg, din partea Comisiei pentru afaceri europene, prezentarea punctului de vedere.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Autorităţii de Supraveghere Financiară şi Consiliului Concurenţei, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a salutat obiectivul integrării şi aprofundării pieţelor europene de capital;

- a evidenţiat, din perspectiva României, oportunitatea de a atrage capital pe termen lung pentru proiecte strategice în domeniul energiei curate, infrastructurii şi inovării, alături de aportul la maturizarea pieţei de capital naţionale; a subliniat imperativul de a consolida capacitatea instituţională, conştientizarea financiară şi încrederea investitorilor;

- a solicitat evaluarea impactului de ordin competitiv asupra pieţei de capital din România generat de acţiunile de eliminare a barierelor din calea procedurii de "paşaport";

- a remarcat posibile efecte benefice asupra consumatorilor, atrase de consolidarea rolului Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe în supravegherea furnizorilor de servicii de criptoactive, dar a considerat că se impun clarificări suplimentare privind potenţialul impact la nivel naţional al sporirii rolului Autorităţii Europene.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 21 aprilie 2026 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Obiecţii sau comentarii de ordin general?

Doamna Monica-Elena Berescu, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Înainte de a vă spune câteva cuvinte despre această comunicare, aş vrea să profit de ocazie şi să-i salut pe elevii liceelor "Paradis" şi "Grigore Moisil" din Iaşi. Aveţi sus, la balcon, două echipe de robotică premiate internaţional în această vară.

Sunt mândră că sunt din acelaşi oraş cu voi, vă urez mult succes!

Şi, dacă se poate, aş vrea să îi aplaudăm. (Aplauze.)

Şi acum să vorbim şi despre comunicarea aceasta pe care o discutăm astăzi.

Comunicarea urmăreşte o interconectare mai bună a pieţelor de capital, reducerea fragmentării şi aplicarea uniformă a regulilor de supraveghere, însă pentru România această comunicare poate însemna un acces mai bun la capital pentru start-upuri şi pentru companii, dar şi mai multe investiţii pentru infrastructură, pentru energie şi inovare.

Însă noi nu pornim de la zero în acest demers, pentru că prin PNRR a fost creat "Recovery Equity Fund", care este un instrument financiar prin care au fost alocate 380 de milioane de euro către 20 de fonduri de venture capital, private equity şi infrastructură. Este una dintre moştenirile importante ale PNRR-ului, la elaborarea căruia USR, prin ministrul Ghinea şi echipa sa, a avut un rol esenţial. Şi pentru prima dată România a folosit fonduri europene la această scară, nu doar pentru granturi sau proiecte publice, ci şi pentru a construi o piaţă locală de capital şi pentru a atrage investiţii private în economia românească.

PNRR-ul ştim cu toţii că şi-a încheiat perioada de implementare, dar fondurile create prin acest mecanism vor continua să fie investite în următorii ani.

Practic, acesta este efectul pe termen lung pe care trebuie să-l urmărim – bani europeni care ar crea capital privat.

Cam asta înseamnă concret apartenenţa la Uniunea Europeană, nu doar reguli comune, ci şi acces la finanţare, investiţii şi o piaţă în care companiile româneşti pot creşte.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

În urmă cu exact 6 ani, la 21 septembrie 2020, sub o guvernare liberală, piaţa de capital din România câştiga statutul de piaţă emergentă, fiind inclusă în indicii Russell. A fost un moment istoric pentru piaţa de capital din România, care a permis Bursei de Valori de la Bucureşti să crească în cel mai rapid ritm din regiune şi să atragă finanţări importante pentru companiile româneşti.

La acea vreme aveam aproximativ 20.000 de investitori în pieţele de capital. După 6 ani, astăzi, avem peste 300.000 de investitori în pieţele de capital în mod direct, 8,4 milioane de investitori indirect, prin Pilonul II, 1,1 milioane de investitori indirect, prin Pilonul III.

Cu siguranţă că bursa românească s-ar fi dezvoltat şi mai puternic în ultimii ani dacă nu ne-am fi lovit de opoziţia absurdă a PSD şi AUR de a lista la bursă pachete minoritare din companiile de stat. Listarea la bursă ar fi adus transparenţa activităţii companiilor de stat, deparazitarea lor de clientelismul politic şi sprijinirea dezvoltării pieţei naţionale de capital.

Chiar dacă PSD susţine astăzi acest dosar al aprofundării integrării pieţei de capital în UE, nu mai poate să convingă pe nimeni că este un partid proeuropean, atâta vreme cât PSD s-a aliat în Parlament cu AUR, SOS şi POT, partide care ne-ar dori cât mai departe de Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,

Pentru România, în mod particular, o piaţă europeană de capital mai integrată, mai convergentă, mai sigură va genera o serie de oportunităţi financiare pentru finanţarea de obiective strategice, pentru fondurile de pensii administrate privat şi pentru finanţarea şi dezvoltarea firmelor autohtone.

Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de hotărâre şi va vota pentru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Unii au memoria scurtă. PSD s-a opus vânzării accelerate a unor acţiuni la companiile de stat, deci nu a fost vorba despre o listare.

Cred că ar trebui să fiţi mai atenţi la semantică şi să înţelegeţi ce se discută cu adevărat în Parlament şi nu numai.

În acelaşi timp, în economia de piaţă există cerere şi ofertă, iar integrarea pieţei de capital ar trebui să aducă o ofertă de capital în România şi ar trebui să aducă pentru companii şi pentru statul român posibilitatea împrumutului la nişte dobânzi rezonabile.

Or, în acest moment, la nivel european, suntem ţara care avem dobânzile cele mai mari în raport cu tot ceea ce înseamnă ţările europene.

Deci piaţa de capital înseamnă beneficii pe care ar trebui să le avem aici, la noi, în piaţa locală. Or, în acest moment nu se întâmplă acest lucru.

În acelaşi timp, tot ce există aici ca declaraţie este foarte bine şi susţinem acest proiect, însă de la realitate până la teorie este o diferenţă foarte mare şi cred că atenţia noastră ar trebui să fie focusată pe lucrurile care cu adevărat contează. Iar ceea ce contează cu adevărat sunt rata şi dobânzile la care se împrumută firmele româneşti şi aşa mai departe.

Sunt firme străine care vin şi investesc în România, în condiţiile în care pot, pentru că există şi acolo o mapare a riscurilor, care nu ne avantajează, care iau împrumuturi din ţările lor cu 1%, cu 2%. Or, în România să-mi spuneţi cine poate să se împrumute la o asemenea rată a dobânzilor.

Deci cred că este o cale lungă până a avea într-adevăr o integrare a pieţei de capital, dar aici trebuie depuse eforturi tehnice serioase, împreună cu Banca Naţională, cu Guvernul, lucru care în acest moment nu se întâmplă. Doar discutăm aici, în Parlament, aprobăm şi acest PHCD, dar până la urmă, lucrurile adevărate vin din altă direcţie.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Adevărul e că îţi trebuie foarte mult tupeu, foarte mult tupeu îţi trebuie, dar un tupeu din ăla abject, de ăla care îţi întoarce stomacul pe dos, să-i asculţi pe cei de la PNL cum ne vorbesc nouă, celor de la AUR, despre distrugerea României şi despre modul în care AUR se opune dezvoltării României.

Să guvernezi România de 36 de ani şi tu să arăţi cu degetul înspre AUR, îţi trebuie un tupeu cu adevărat abject.

AUR nu s-a opus niciodată privatizărilor. Ce aţi vrut voi să faceţi, PNL, USR, UDMR? Aţi vrut să vindeţi pe repede înainte, fără o procedură transparentă, unor beneficiari predefiniţi, pe care îi alegeaţi voi. Asta aţi vrut să faceţi. Şi nu cu orice fel de companii, ci cu veritabile cloşti cu pui de aur pe care încă îi mai avem noi.

Noi am spus că dacă România mai are încă bogăţii, toate beneficiile acestor bogăţii trebuie să se regăsească în portofelele românilor, nu în portofoliile unor companii străine. Atât am spus.

Să guvernezi România de 36 de ani, colegul de la PNL, şi să-i acuzi pe ăia de la AUR că ei sunt vinovaţi că nu se dezvoltă România -repet, pare că voi, ăştia de la PNL, uşor-uşor alunecaţi în zona asta a USR-ului, care e evident o boală psihică.

Deci nu se poate să ne acuzaţi pe noi, cei de la AUR, că ne opunem dezvoltării României atâta timp cât voi guvernaţi România – cum a făcut şi ieri colegul, la Comisia juridică. Ne acuzaţi pe noi, cei de la AUR.

Voi aţi vândut ţara asta, PNL, cot la cot cu USR, cot la cot cu UDMR. Sigur, de multe ori şi cu PSD. (Vociferări.) Voi aţi vândut-o, nu AUR a vândut-o. Aţi îngropat atâtea companii, atâtea fabrici, în 36 de ani, iar acum veniţi şi ne spuneţi că AUR se opune dezvoltării.

Nu AUR se opune dezvoltării, voi aţi îngropat România, voi o îngropaţi, voi! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, Grupul parlamentar al USR.

Nu mai doriţi să interveniţi, am înţeles.

Domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Domnii de la AUR spun că n-au fost la guvernare de 36 de ani, în schimb, în conducerea acestui partid sunt persoane care făceau parte din Cabinetul domnului Năstase, care conducea partidul-stat... (Vociferări.) şi jaful naţional în acea perioadă. (Vociferări.)

Sunteţi... (Vociferări.) e plin de traseişti...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să faceţi...

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

...la AUR...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...referire la proiectul...

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

...de oameni care au fost în structurile...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...pe care îl dezbatem.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

...statului de 37 de ani.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declaraţiile politice s-au încheiat.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Ţineţi în spate... (Vociferări. Gălăgie.)

Lăsaţi-mă să vorbesc!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă las să vorbiţi pe proiectul...

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Păi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...la care suntem.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

...pe acest proiect vorbesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, vă rog.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Cei de la AUR sunt traseişti, au fost în conducerea statului.

Prin urmare, nu vorbim de un partid...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci nu are nicio legătură cu...

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

...care nu a fost la...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...proiectul...

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

...conducere.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...nostru.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

I-am dat o replică...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

...colegului de dinainte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Adrian Câciu, din partea Grupului...

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

O să revin la...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...parlamentar...

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

...următoarele. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...al PSD, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

E bine că vorbesc despre pieţele de capital oameni care sunt doar raportori ai unei comisii, care cred că n-au văzut ce înseamnă piaţă de capital.

Este important pentru Uniunea Europeană să-şi facă, dacă vreţi, convergenţa şi integrarea pieţelor de capital dacă vrea să-şi consolideze moneda.

Pentru cei care nu ştiu, o ţară care are monedă nu poate avea o convergenţă totală până nu are o piaţă de capital care are aceleaşi reguli, până nu are reguli fiscale care sunt aceleaşi pentru toate regiunile. La fel e şi în Europa.

Acest deziderat al integrării pieţelor de capital este vechi, dar este important pentru consolidarea zonei euro şi pentru moneda euro, pentru piaţa comună europeană.

Am auzit oameni care vorbesc de piaţa noastră de capital, o piaţă care s-a dezvoltat puternic în ultimii ani şi care, chiar dacă unii au spus că va cădea în acest an, s-a capitalizat cu 29% în aceste 9 luni. 29% într-un singur an, în 9 luni, faţă de 20 de ani de existenţă a Bursei de Valori, peste 20 de ani.

Deci, când cântaţi prohodul unor măsuri sau decizii, cred că ar trebui să vă uitaţi la investitori. Investitorii n-au emoţii politice, investitorii capitalizează, investitorii îşi finanţează afacerile prin obligaţiuni. Iar Bursa de Valori Bucureşti este un exemplu de emergenţă în pieţele de capital din regiune şi din Europa.

Pe de altă parte, este o datorie a politicienilor, a guvernelor să nu mai mănânce din capital prin politicile fiscal-bugetare. Pentru că foarte mulţi nu ştiu că inflaţia mănâncă din capitalul investitorilor. Poate foarte mulţi nu ştiu că dobânzile mănâncă din capitalul investitorilor.

Aşa că haideţi să... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar AUR a avut deja două intervenţii. (Vociferări.)

Domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Văd că este foame mare de tot în tabăra suveranistă. (Vociferări.) V-aţi apucat deja să vă împărţiţi ciolanul.

Nu vă este ruşine, stimaţi colegi de la AUR, să veniţi după ce conduceţi ţara asta de facto, în alianţă cu PSD, de peste 4 luni de zile, aveţi blaturi în comisiile de specialitate şi în plenul Parlamentului, pe diverse proiecte, ieri v-aţi împărţit funcţiile şi sinecurile de la TVR şi Radio România Actualităţi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat...

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

...să veniţi să spuneţi de PNL...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat, vă rog să...

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

...de USR...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...faceţi referire...

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

...sau de UDMR...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...la proiectul pe care îl dezbatem.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Foame mare, la ciolan! (Vociferări. Gălăgie.) La ciolan! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să vă calmaţi. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog să vă calmaţi şi să nu mai urlaţi, că n-are rost.

Domnul chestor Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Nu voi alege să vorbesc despre ciolan, mai ales către cei care sunt cu gura plină de ciolan şi ne acuză pe noi că, vezi, Doamne, avem alte obiective. (Vociferări.)

În schimb, o să vreau să vă vorbesc despre punctul 6 din acest COM sau, mai bine zis, răspunsul statului român - "evidenţiază ca efecte potenţiale ale introducerii unui paşaport european pentru depozitarii fondurilor, care va permite depozitarilor autorizaţi într-un alt stat membru să furnizeze servicii pe piaţa românească: creşterea presiunii concurenţiale asupra depozitarilor locali; necesitatea ajustării structurilor de cost şi a nivelului comisioanelor"; se identifică "un posibil avantaj competitiv pentru grupurile bancare mari din Uniune".

Cu alte cuvinte, până şi statul român, în acest răspuns, în acest COM, recunoaşte faptul că piaţa de capital românească este bună de dat la alţii, pentru că noi nu avem bănci româneşti puternice, noi nu avem fonduri de capital, structuri de capital autohtone şi vor fi înghiţite rând pe rând de actori externi.

Avem o lege, dacă vă aduceţi aminte, dar probabil aţi uitat, precum Banca Agricolă; zace în Parlamentul ăsta de atâţia ani.

Spuneţi-mi dumneavoastră: câte bănci româneşti şi câte structuri de capital româneşti mai avem noi?

Şi dacă reuşiţi să vă răspundeţi la întrebarea asta, să îmi spuneţi mai departe: ce veţi face când tot ce înseamnă piaţă de capital va fi înghiţită de fonduri din Germania, de bănci din Austria, de bănci din Franţa şi cum vom putea noi să reglăm comisioanele?

Vă atrag atenţia că România se confruntă cu o criză majoră a comisioanelor. Dacă în alte ţări poţi să-ţi iei credit agricol cu 2%-3%, în România nici măcar nu poţi să-ţi iei credit agricol, indiferent cât ar fi dobânda, pentru că nu te bagă nimeni în seamă, şi, în felul ăsta, fermierii sunt obligaţi să ajungă la IFN-uri.

Da, aţi auzit bine, la IFN-uri.

Dacă vreţi în continuare să omorâţi agricultura prin lipsa de capital şi lipsa de acces la capital românesc, nu aveţi decât să încurajaţi astfel de practici şi să vă miraţi mâine-poimâine că nu mai aveţi ce să mâncaţi, pentru că nu mai are cine să producă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Dacă sunt obiecţii la preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.