Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul, în aceste condiţii, domnului Tiberiu Sbârcea şi va urma domnul Paul Magheru.

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mesajul meu politic se va referi la bugetul pe anul 2003.

Spre dezamăgirea opoziţiei, este al doilea an consecutiv când, după cucerirea puterii, Partidul Social Democrat, prin Guvernul Adrian Năstase, reuşeşte să pună la dispoziţia Parlamentului proiectul de buget pe anul viitor în luna octombrie a anului în curs, aşa cum prevăd legile în vigoare. Sigur că legea ce prevede această obligaţie a Guvernului era în vigoare şi atunci când la putere se aflau forţele politice de dreapta, dar ea, ca multe alte legi, a fost terfelită în picioare de Guvernele Ciorbea, Vasile sau Isărescu. Aceste guverne, prin indolenţa şi nepăsarea faţă de interesele naţiunii, au prezentat proiecte de buget pe anul în curs la jumătatea acelui an, astfel încât cifrele înscrise în buget nu mai prezentau nici un fel de credibilitate.

Aşadar, ce îi supără pe cei din opoziţie: faptul că Guvernul Năstase respectă legea sau cele cuprinse în proiectul de buget? Evident că supărarea cea mai mare rezidă din faptul că cei ce nu au respectat niciodată legea nu acceptă ideea că alţii pot face acest lucru.

Cifrele înscrise în proiectul de buget pot fi comentate, dar nu în sensul în care unii analişti bugetari din partidele de opoziţie încearcă să le persifleze sau să le interpreteze în funcţie de interesele lor. Să fi parlamentar de ani de zile şi să nu şti că nu poţi repartiza decât ce ai produs e o ruşine şi acest aspect este descalificabil.

Să comentăm puţin cifrele proiectului de buget. Proiectul pe anul 2003 a fost construit pe baza evoluţiei prognozate a principalului indicator macroeconomic, şi anume creşterea economică cu 5,2%, indicele preţului de consum 14%, faţă de decembrie 2001, rata şomajului 8,9 procente, precum şi a obiectivelor politice, fiscale şi bugetare. Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 30,1% din p.i.b., cheltuielile de 30,7% din p.i.b., iar deficitul la 2,65% din p.i.b. Această construcţie bugetară promovează un buget orientat către susţinerea proiectului de integrare europeană şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale prin sprijinirea politicilor din domeniul protecţiei sociale, sănătăţii, educaţiei, mediului, apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Foarte interesant este faptul că proiectul de buget reorientează întreaga gestiune publică către domeniul performanţei prin extinderea metodei de finanţare pe bază de programe. Astfel, pentru anul viitor, ordonatorii principali de credite au elaborat deja peste 190 de programe direcţionate către toate domeniile de activitate, urmărindu-se asigurarea cu eficienţă a fondurilor publice. Aceste fonduri publice au fost orientate cu precădere către: protecţia socială - 10,1 %, învăţământ - 4%, sănătate - 3,8%, agricultură - 3,3%, gospodărirea apelor şi protecţia mediului - 0,2% din p.i.b.

În domeniul apărării naţionale, principalele acţiuni vizează realizarea obiectivelor de parteneriat, îndeplinirea angajamentelor asumate în România la NATO privind operaţionalizarea comandamentelor marilor unităţi din cadrul forţelor terestre, aeriene şi navale stabile, precum şi atingerea nivelului de instruire convenit cu NATO. Importante sume de la bugetul de stat pentru 2003 sunt propuse a se aloca şi pentru asigurarea finanţării programelor iniţiate şi finanţate de către Uniunea Europeană prin PHARE, ISPA şi SAPARD în valoare de 9.300 miliarde lei, reprezentând 0,5% din p.i.b.

În ceea ce priveşte bugetele locale, cotele defalcate din impozitul pe venit, aflate la dispoziţia consiliului judeţean, respectiv la Consiliul general al municipiului Bucureşti pentru echilibrarea bugetelor comunelor, a oraşelor, a municipiilor şi judeţelor şi respectiv pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor şi municipiului Bucureşti au fost suplimentate cu un procent. Aşa cum este dimensionat, este absolut sigur că nu pot exista derapaje în execuţia bugetului spre nemulţumirea celor care nu îl vor vota.

Mai facem menţiunea că deşi bugetul României a fost discutat şi cu reprezentanţii F.M.I., deciziile sunt ale noastre, ale românilor.

În analiza efectuată am folosit cifre relative tocmai pentru a demonstra faptul că Guvernul Năstase este interesat în dezvoltarea tuturor sectoarelor economice şi nu numai. Dacă p.i.b.-ul ar fi mai mare şi cifrele în valoare absolută ar fi fost mai mari. Să sperăm că aşa va fi anul viitor. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.