Parliamentary debates

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

O să continuăm şedinţa cu sesiunea consacrată prezentării interpelărilor de către colegii deputaţi.

Are cuvântul domnul deputat Florin Gheorghe. O interpelare, vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare adresată ministrului sănătăţii, domnului Vlad Voiculescu.

Obiectul interpelării: redresarea Institutului de Cercetări Cantacuzino.

Domnule ministru,

S-au scurs mai bine de trei ani de când Institutul de Cercetări Cantacuzino, un institut cu prestigiu recunoscut internaţional, a devenit un simplu producător de sucuri din cereale.

Chiar dacă anchetele legate de realizarea defectuoasă a unor vaccinuri îşi urmează cursul, acest lucru nu ar trebui să impieteze asupra redresării acestui prestigios institut şi reluării activităţii de cercetare şi producţie de seruri şi vaccinuri care să fie utilizate în politicile naţionale de prevenţie în domeniul sănătăţii.

După cum foarte bine cunoaşteţi, în ultimii ani s-au tot organizat comitete şi comisii, chiar şi grupuri interministeriale, însă singurul rezultat al acestora s-a tradus în diurne de şedinţă şi indemnizaţii generoase pentru cei nominalizaţi să găsească soluţii la problemele institutului.

Deşi informaţiile publice sunt contradictorii, se pare totuşi, că Guvernul României a redresat în cea mai mare parte, din punct de vedere financiar, institutul, ceea ce creează premisele reluării activităţii de cercetare şi producţie.

Având în vedere economiile bugetare uriaşe care s-ar realiza prin relansarea Institutului Cantacuzino şi includerea produselor acestuia în programele naţionale, vă rog, domnule ministru, să aduceţi următoarele precizări: care sunt intenţiile ministerului în legătură cu viitorul Institutului Cantacuzino şi mai ales când anticipaţi că vaccinurile produse de acest institut, la costuri de 5 ori mai mici decât produse similare din import, ar putea reintra în programele naţionale şi vă rog să prezentaţi o evaluare a economiilor bugetare care s-ar realiza chiar şi doar pentru Programul naţional de vaccinare antigripală, dacă vaccinurile ar fi produse de Institutul de Cercetare Cantacuzino şi nu ar mai fi importate de la diverse laboratoare din străinătate?

Solicit răspuns în scris. Florin Gheorghe, deputat al PSD de Constanţa.

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt domnul deputat Sorin-Avram Iacoban. Aveţi 8 interpelări. Vă rog să citiţi una singură, potrivit Regulamentului.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi, o interpelare adresată de asemenea domnului ministru Vlad Voiculescu, cu privire la otrava din băuturile răcoritoare.

Domnule ministru,

Conform ultimelor studii realizate, românii consumă în medie 151 de litri de băuturi răcoritoare pe an, 80% dintre acestea fiind băuturi carbogazoase.

Din păcate, majoritatea acestor băuturi carbogazoase conţin anumiţi compuşi chimici care nu fac altceva decât să sape adânc în sistemul imunitar al românilor.

Conform aceluiaşi studiu efectuat, 75% din băuturile răcoritoare fără zahăr conţin benzoate de sodiu şi 75% din băuturile răcoritoare conţin acid citric.

Producătorii de băuturi răcoritoare insistă asupra necesităţii prezenţei acidului citric în băuturile răcoritoare, acesta nefiind decât cunoscuta vitamina C, însă, uită să precizeze că acest antioxidant, aparent benefic, în combinaţie cu conservantul benzoat de sodiu, formează benzenul, un component chimic otrăvitor şi dăunător pentru organism.

Din păcate, producătorii de băuturi răcoritoare nu dezvăluie standardul de benzen. Mai mult, se pare că în România nu există un standard al benzenului prezent în alimente şi nu ştim dacă s-au făcut teste cu privire la prezenţa benzenului în băuturile răcoritoare.

Într-un studiu realizat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite ale Americii, benzenul a fost găsit în 68 din 70 de alimente analizate, fapt pentru care benzoatul de sodiu este interzis în Statele Unite ale Americii din 2005 şi până în prezent.

Aşa cum am precizat deja, la noi benzoatul de sodiu nu numai că nu este interzis, dar este folosit chiar pe scară largă.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Are România un standard al benzenului cu privire la băuturile răcoritoare?

2. Se fac teste de către ANSV cu privire la prezenţa benzenului în alimente?

3. De ce nu sunt campanii pe televiziune de conştientizare a pericolului consumării băuturilor răcoritoare, care au în componenţă benzoatul de sodiu?

Solicit răspuns scris şi oral pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Cătălin Rădulescu.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată doamnei ministru Raluca Prună, ministrul justiţiei.

Stimată doamnă ministru,

Am asistat cu mare surprindere la diversiunea şi minciuna creată în ceea ce priveşte pensiile magistraţilor, diversiune creată chiar de dumneavoastră, ministrul justiţiei, fără să verificaţi informaţiile care vi s-au dat, printr-o solicitare către Casa de pensii.

Prin această diversiune, nu aţi făcut altceva decât să asmuţiţi lumea împotriva magistraţilor, judecători, procurori, grefieri şi cei din conducerea penitenciarelor.

Aşa cum ştiţi foarte bine, pensia se stabileşte în raport cu indemnizaţia obţinută în ultima lună de activitate, astfel încât ca cineva să aibă o pensie de 100.000 de lei, aşa cum aţi precizat, ar trebui să aibă o indemnizaţie de peste 130.000 de lei; asta pe legea nouă.

Chiar dacă s-ar merge pe legea veche, anterior modificării, în care pensia se stabilea în funcţie de media veniturilor pe ultimele 12 luni, nici aşa nu s-ar putea ajunge la pensii de 100.000 de lei, pentru că drepturile salariale restante obţinute prin hotărâri judecătoreşti nu reprezintă venituri lunare. Ca exemplu care demontează aceste dezinformări crase, pe care le faceţi dumneavoastră, este următorul: un procuror de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu 31 de ani vechime şi funcţie de execuţie, cât şi în echivalent, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are un salariu brut de 13.000 de lei şi un salariu net de aproximativ 11.000 de lei.

Un procuror de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu 30 de ani vechime şi funcţie de conducere, până la şef de serviciu şi similar un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are un salariu brut de 14.000 de lei şi un salariu net de 12.000 de lei.

Procurorului general i se adaugă 1.500 lei la salariul brut şi net al unui procuror Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu funcţie de conducere şi vechime de 30 de ani.

Pentru cei cu doctorat se adaugă încă 15% la aceste salarii.

În sistemul justiţiei militare, un şef de secţie de parchete militare are un salariu brut de aproximativ 27.000 de lei şi un salariu net de 22-23.000 de lei.

Pentru magistraţii detaşaţi la ANP sau Direcţia Penitenciarelor, pensiile sunt de 25.000 - 28.000 de lei, făcând excepţie cei pensionaţi în perioada 2010-2011, care au primit şi sporul de 200-300%, unde pensiile ajung la 30-32.000 de lei.

Magistraţii de penitenciare care au dat în judecată statul în 2008, când s-au pensionat, au primit prin hotărâre judecătorească pensii de 60-70.000 de lei, alegând media veniturilor din ultimele 6 luni, la care s-au adăugat sporuri de circa 600-700%, aceste cazuri fiind excepţii, acest lucru nemaifiind posibil după anul 2008.

Dar, era foarte simplu, doamnă ministru, dacă aţi fi verificat personal, de exemplu, ce pensie are consiliera dumneavoastră personală, doamna Graţiana Isac, şi aţi fi aflat că, venind din CSM, cu grad de Parchet General, are în jur de 15.000 de lei net. Şi, atunci, unde sunt aceste sute de mii de lei pe care cu uşurinţă dumneavoastră le-aţi aruncat în media?

Aceste dezinformări de tip securist, specific anilor înainte de ’89, nu au făcut altceva decât să creeze o antipatie a românilor împotriva magistraţilor, lucru nepermis, dumneavoastră având obligaţia să cereţi ministrului muncii să dea dispoziţie preşedintelui Casei Naţionale de Pensii şi să vă lămurească vizavi de aceste neconcordanţe flagrante.

Pentru acest lucru, vă solicit să-mi prezentaţi atât scris, cât şi oral, un document eliberat de Casa Naţională a Pensiilor, din care să reiasă cât sunt pensiile şi cum se calculează ele conform noii legi, ale magistraţilor, în funcţie de vechime, de funcţia de execuţie sau de conducere, inclusiv pentru cei cu doctorat, cei din parchete militare şi cei detaşaţi la ANP sau Direcţia Penitenciarelor.

În plus, cu aceeaşi seninătate şi nepăsare, aţi declarat că aţi minţit la CEDO, dând date false vizavi de situaţia penitenciarelor, a condiţiilor din penitenciare, a faptelor oribile care se întâmplă şi a cazurilor pe care opinia publică le-a prezentat, cât şi date false privind investiţiile de un miliard de lei în construcţia de penitenciare şi a stagiului acestor investiţii, discreditând imaginea României şi a justiţiei în relaţia cu CEDO şi în relaţia cu Comunitatea Europeană, fapt de o gravitate nemaiîntâlnită.

Datorită intoxicării deliberate şi asmuţirii populaţiei împotriva judecătorilor şi procurorilor şi datorită prestaţiei pe care aţi avut-o la CEDO, vă solicit să-mi răspundeţi dacă consideraţi că trebuie să vă daţi demisia şi de ce nu aţi verificat atât datele privind pensiile magistraţilor, cât şi datele privind situaţia penitenciarelor, înainte de a le transmite în mass-media şi ce măsuri aţi luat împotriva celor care, aşa cum spuneţi, eu având rezerve vizavi de buna-credinţă a dumneavoastră, deci asupra celor care v-au informat şi v-au dat date greşite?

Vă solicit să răspundeţi atât oral, cât şi în scris.

Vă mulţumesc. Cătălin-Marian Rădulescu, deputat al PSD.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Udrişte să susţină interpelarea.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată primului-ministru al Guvernului României şi este în legătură cu înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi".

Stimate domnule prim-ministru,

În lumina seriei de acţiuni iniţiate de către Guvernul României pentru achiziţia operei "Cuminţenia Pământului" a artistului Constantin Brâncuşi, vă rog să-mi permiteţi să vă atrag atenţia asupra unui aspect pe care probabil că nu-l cunoaşteţi şi care afectează grav din punctul meu de vedere imaginea Ministerului Culturii şi a Guvernului pe care îl conduceţi.

În urmă cu aproape doi ani, în calitate de deputat în Parlamentul României, am iniţiat şi promovat proiectul legislativ pentru înfiinţarea, la Târgu Jiu, a Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi".

Proiectul de lege a fost votat în unanimitate de plenul Camerei Deputaţilor în luna iunie a anului 2015, iar noua lege - Legea nr. 199/2015 pentru înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi", promulgată de preşedintele României, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 20 iulie 2015, cu precizarea, conform art. 7, că intră în vigoare de la data de 1 ianuarie 2016.

Pentru buna funcţionare a muzeului, Consiliul Judeţean Gorj a atribuit două locaţii în zona centrală a municipiului şi imediata vecinătate a Ansamblului Monumental "Calea Eroilor".

Legea prevede ca principale obiective ale muzeului, următoarele: iniţierea şi elaborarea de lucrări şi programe de cercetare asupra operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi; identificarea lucrărilor şi alcătuirea unui repertoriu al lucrărilor marelui artist, aflate pe teritoriul României, dar şi în străinătate şi organizarea de expoziţii temporare, prin expunerea acestora în muzeu; reunirea tuturor lucrărilor marelui artist într-o expunere de tip virtual cu imagini 3D de tip digital; acordarea de asistenţă tehnică de specialitate autorităţilor locale pentru protejarea şi conservarea Ansamblului Monumental "Calea Eroilor"; iniţierea de tabere de creaţie, de sculptură în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici ş.a.

Conform actului normativ mai sus menţionat, Ministerul Culturii, în subordinea căruia se află instituţia nou creată, ar fi trebuit să elaboreze organigrama şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale muzeului, după care punerea efectivă în funcţiune a muzeului.

Menţionez că, pe tot parcursul procesului legislativ de aprobare a legii, reprezentanţii Ministerului Culturii s-au opus vehement aprobării acestui proiect, dovadă că Senatul, ca primă Cameră sesizată, nici nu l-a aprobat.

Vehemenţa respingerii proiectului de către Ministerul Culturii m-a determinat să cred că evoluţia lucrurilor nu va fi deloc una uşoară.

Confirmarea a venit din faptul că, cu toate încercările mele de a-i determina pe miniştrii în funcţie să pună în aplicare legea, acest fapt încă nu s-a petrecut.

În calitatea mea de deputat, pe căi legale, m-am adresat în două rânduri fostului ministru Vlad Alexandrescu, care, prin răspunsurile date, nu m-a convins deloc, iar actualul ministru, Corina Şuteu, nici nu mi-a răspuns încă la ultima scrisoare adresată, din data - atenţie - de 22 iunie 2016, şi pentru care avea termen de răspuns data de 13 iulie 2016.

Şi, în tot acest timp, "Cuminţenia Pământului", stimate domnule prim-ministru, care tronează pe frontonul clădirii Guvernului României, priveşte trist şi în tăcere către miile de oameni care trec zilnic prin Piaţa Victoriei, în speranţa că va veni şi timpul ei.

Domnule prim-ministru,

Interpelarea mea vizează activitatea lamentabilă şi iresponsabilă a ministrului culturii şi funcţionarilor din subordinea acestuia, în contextul mai sus prezentat, anume:

• superficialitatea, neglijenţa sau reaua-credinţă în pregătirea dosarului şi a retragerii acestuia în cadrul acţiunii de includere a Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" din Târgu Jiu pe lista monumentelor din patrimoniul universal UNESCO;
• faptul de a nu se pune în aplicare o lege a statului român, Legea nr. 199 privind înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi" de la Târgu Jiu, la aproape zece luni de la data intrării în vigoare;
• faptul că un ministru al Guvernului României sfidează şi nu răspunde unei întrebări adresate acestuia fie chiar şi de către un parlamentar.

Aşadar, domnule prim-ministru, aş vrea să aflu de la dumneavoastră:

1. Când va funcţiona Muzeul Naţional "Constantin Brâncuşi"?
2. Care sunt perspectivele finalizării dosarului privind includerea pe lista monumentelor din patrimoniul Universal UNESCO a Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" din Târgu Jiu?
3. Care sunt măsurile ce le veţi dispune faţă de ministrul culturii şi personalul din subordine, în legătură cu sabotajul acestora faţă de Brâncuşi şi opera sa?

Gheorghe Udrişte, deputat de Bucureşti.

Aştept răspuns şi în scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Din partea colegilor deputaţi înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa din 10 octombrie 2016, o să-i citesc pe fiecare şi, dacă sunt prezenţi, o să-i rog să spună prezent: domnul Cristian Buican, Liviu Laza-Matiuţa, Ion Cristinel Marian, Virgil Guran, Ion Eparu, Lucia-Ana Varga, Liviu Harbuz, Scarlat Iriza, Mirel Gheorghe Taloş, Florin-Cristian Tătaru, Paul Dumbrăvanu, Ioan Sorin Roman, Viorel Blăjuţ, Cornel Itu, Florin-Costin Pâslaru, Camelia Khraibani, Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Am trei interpelări, toate către Ministerul Transporturilor.

Voi prezenta una dintre ele, care vizează pasarela pietonală din localitatea Tâncăbeşti, comuna Snagov, judeţul Ilfov.

Domnule ministru,

Am înţeles că, într-un final, după o lungă întârziere nejustificată, în cursul anului 2016 a fost aprobat, de către ministerul pe care-l conduceţi, proiectul pentru refacerea pasarelei pietonale de pe DN 1 la km 28+700 m, în zona Tâncăbeşti, într-un punct rutier care face legătura între localităţile Snagov şi Periş din judeţul Ilfov, loc unde s-au produs numeroase accidente grave care au implicat pierderi de vieţi omeneşti.

Vă rog să dispuneţi avizarea de urgenţă subordonaţilor dumneavoastră din cadrul CNADNR, care, în baza unor inutile prejudecăţi birocratice, refuză să avizeze proiectul de refacere a pasarelei prăbuşite în urma gravului accident rutier de acum opt ani. Aştept un răspuns prompt şi rezolvarea rapidă a acestei situaţii care reprezintă un factor de mare risc pentru locuitorii comunelor Snagov şi Periş, dar şi pentru toţi participanţii la trafic de pe DN 1 Bucureşti-Ploieşti.

Cer răspuns scris, dar aştept şi un răspuns verbal din partea domnului ministru al transporturilor şi rog să se consemneze că aştept pe cineva de la minister aici să răspundă la această întrebare foarte dificilă pentru cei din minister.

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dacă în sală se mai află următorii colegi: Natalia-Elena Intotero, Dănuţ Gheorghe Bogdan şi Carmen Ileana Moldovan?

În situaţia aceasta, având în vedere că nu mai există colegi în sală înscrişi pe lista deputaţilor care urmau a prezenta interpelări în şedinţa de astăzi, declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor din 10 octombrie 2016.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,20.