|
Domnul Adrian Moisoiu: Ce sunt ăştia de la 100 m în 9 secunde sau 9,8? Dar dumneavoastră îi depăşiţi pe toţi. Ce aş dori să spun în legătură cu această iniţiativă parlamentară? Adineauri, domnul deputat Calimente, mi se pare din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, a venit aici la tribună şi a spus că ar trebui susţinuţi toţi acei care au suferit de pe urma comunismului şi să se facă un act de dreptate. Aşa este. Şi iată că îi dau dreptate şi am vrut atunci să vin la microfon, pe urmă am amânat exact pentru această ocazie. Ce aş dori să spun? Adică, s-au întâmplat o serie întreagă de situaţii în care, din punct de vedere politic, părinţii au fost închişi. Au suferit ani grei de temniţă. Partea proastă este că, în afară de cei care au stat în puşcării, au suferit cei care au rămas afară. Familiile acestora au fost mutate din locuinţă, copiii au fost daţi afară din şcoli, mamele sau taţii, membrii de familie care lucrau undeva au trebuit să schimbe locul de muncă şi să plece dintr-o localitate într-alta şi aşa mai departe. Iată că această iniţiativă parlamentară, de fapt, se adresează unui grup de oameni care au suferit din această cauză. Şi anume, e vorba de cei care au fost exmatriculaţi din facultăţi şi cărora la momentul respectiv, în felul acesta, li s-a deturnat viitorul. Unii şi-au reluat activitatea mai târziu, adică au fost admişi în şcoli după 1963-1964, alţii niciodată. Şi atunci, s-ar fi pus o problemă: dacă acestor persoane tot li se recunosc o serie întreagă de drepturi - scutire de impozit, nu ştiu, scutire de taxă la televizor, la radio -, de ce nu li se acordă şi acestor persoane o indemnizaţie? Indemnizaţie care a fost propusă în valoare de 200 lei. Pentru că nu s-a putut prevedea exact, ca în cealaltă perioadă, câţi ani a fost persoana respectivă închisă, câţi ani a fost persoana respectivă exmatriculată. Suma de 200 lei mi se pare o sumă care este normală într-o asemenea situaţie. Şi atunci, într-o asemenea prezentare, fac un apel către cei de faţă şi către dumneavoastră: gândiţi-vă dacă modul cum a fost concepută legea este corect şi dacă nu este cazul să se facă un act de dreptate. Mai ales şi specific că, ca iniţiator, nu am fost invitat la comisia care a făcut raportul, nici la Senat, nici la Cameră, pentru a-l susţine. Ca unul dintre iniţiatori, pentru că ştiţi, de fiecare dată există un iniţiator principal şi ceilalţi care susţin de la alte partide. Eu sper ca în acest caz să ne modificăm punctul de vedere. Dacă este nevoie ca aceasta să se facă numai prin schimbarea punctului de vedere al comisiei, atunci solicit reîntoarcerea la comisie. Domnule preşedinte, dumneavoastră aveţi pâinea şi cuţitul. Vă las pe dumneavoastră să decideţi care este calea pentru ca să se facă o reparaţie acestor persoane. Vă mulţumesc.
|