Parliamentary debates

Doamna Roberta Alma Anastase:

Punctul 6, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului Aeroport Internaţional Braşov - Ghimbav.

Este în procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului. Din partea Guvernului, dacă domnul secretar de stat Hoinaru şi domnul ministru Radu Berceanu vor să intervină.

Domnul Marian Hoinaru (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin efectul actului normativ, după construirea aeroportului, pistele de decolare, aterizări, căi de rulare şi platformele pentru îmbarcare-debarcate situate pe acestea şi terenurile pe care sunt amplasate vor intra în domeniul public al statului, potrivit pct. 1, Anexa nr.1 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare.

Suprafaţa care face obiectul prezentului proiect trece din administrarea ADS în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din judeţul Braşov.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Ministerul Transporturilor este, de asemenea, iniţiator şi am să-l invit pe domnul Radu Berceanu să susţină proiectul.

Domnul Radu Mircea Berceanu (ministrul transporturilor şi infrastructurii):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această chestiune legată de realizarea unui aeroport la Braşov este una mai veche.

Eu am fost la Braşov în perioada în care am fost ministru, 2006, începutul anului 2007, şi am spus acolo nişte lucruri în legătură cu Aeroportul Braşov, pe care am să le repet în faţa dumneavoastră acum, aici, aceleaşi lucruri, şi anume: sigur că nu numai Braşovul, oricare capitală de judeţ din România are nevoie de un aeroport; până la urmă, orice mare oraş sau chiar oraşe mai mici au nevoie de aeroporturi pentru a deservi chestiuni utilitare (mă refer aici la bolnavi care să fie transportaţi de urgenţă cu avionul), aeroporturi sportive, aeroporturi turistice ş.a.m.d.

Din acest punct de vedere, nu ideea de a face un aeroport la Braşov este o idee care ridică semne de întrebare, ci dimensiunea la care se doreşte realizarea acestui aeroport.

Aş vrea să vă aduc tuturor aminte că, în România, există, transferate la consiliile judeţene, vreo 15 aeroporturi, toate de dimensiuni destul de mari, multe dintre ele foste aeroporturi militare sau cel puţin care deserveau şi partea militară, dintre care câteva, pentru că sunt amplasate în locuri care determină un aflux de pasageri regional, s-au dezvoltat (Aeroportul Cluj, Aeroportul Sibiu, Oradea - sigur, putem cita Timişoara, care este în continuare un aeroport de stat, deci nu aparţine Consiliului judeţean), iar altele, foarte multe, nu reuşesc, deşi au toate dotările de care noi vorbim aici (pistă, turn de control, instalaţii de decolare-aterizare le au pe toate, sunt existente) nu reuşesc nici măcar să aibă veniturile ca să le poată întreţine, începând de la Caransebeş şi terminând cu multe altele, inclusiv, dacă vreţi, Bacău, care, de curând, a trecut de la Consiliul judeţean, printr-o asociere, în mâini private.

De aceea, am spus atunci la Braşov şi am venit să spun şi aici, în faţa dumneavoastră, că probabil trebuie să discutăm sau ar fi trebuit discutat mai întâi ce fel de proiect de aeroport urmează să se realizeze la Braşov, pentru că există un proiect care nu are nevoie de nicio suprafaţă nouă de teren, un proiect care înseamnă o pistă de 1500 sau 1800 de metri şi care poate fi realizată pe terenurile aparţinând IAR Ghimbav - Întreprinderea de Avioane Ghimbav - şi ale Aeroclubului, care sunt alăturate Întreprinderii de avioane. Acest proiect este, practic, tot în aceeaşi zonă, ceva mai departe şi pe o altă direcţie şi necesită această suprafaţă foarte mare, care trebuie transferată de la stat la Consiliul judeţean pentru realizarea proiectului.

Eu aş vrea să atrag atenţia că, atunci când va fi gata Aeroportul Braşov, va fi la o oră, o oră şi ceva de mers cu maşina de la Bucureşti pe autostrada care se realizează şi care, oricum, va fi gata înaintea aeroportului, în mod sigur. Este actualul amplasament la o distanţă de 100 şi ceva de kilometri de Aeroportul Sibiu, care nici el nu are foarte mulţi pasageri sau foarte multă marfă. Acolo, pista a existat de foarte multă vreme, s-a mărit cu câteva distanţe la un capăt şi la celălalt şi este o pistă care poate să primească tot acest trafic.

Nu mai vorbesc de Târgu Mureş sau alte aeroporturi poate aflate într-o altă direcţie sau la o altă distanţă.

Aeroportul, ca să fie o investiţie solidă, are nevoie, după ce va fi realizat, de trafic. Or, tocmai acest trafic, am spus şi în 2006, spun şi acum că nu are cum să existe, n-are de unde să existe.

Acolo, probabil că vor ateriza (şi fără doar şi poate acest lucru se va întâmpla) avioane mai mici, care vor aduce turişti în zona Braşov, avioane care, probabil, vor aduce diverse materii prime, materiale care se pot transporta cu avionul pentru industria din jurul Braşovului, dar toate aceste lucruri se pot face realizând o pistă pe terenul care este, la ora actuală, afectat pentru scopul acesta şi care, oricând, stă la dispoziţie.

Mai mult decât atât, pot să vă spun că eu am fost săptămâna cealaltă, deci acum două săptămâni şi ceva la Braşov, sau trei săptămâni, şi am fost chiar pe amplasamentele respective. am discutat şi cu cei de la Fabrica de avioane şi cu cei de la Aeroclub. de altfel, Fabrica de avioane, probabil zilele astea, va avea Consiliul de administraţie, în care va aproba partea tehnică legată de realizarea aeroportului pe terenul existent şi pe direcţia cunoscută.

În încheiere, aş vrea să vă spun că, de fapt, chestiunea nu este una legată de aviaţie. E o chestiune politică. Acolo, un proiect este susţinut de primarul Braşovului, acesta cu terenul existent, cu amplasamentul existent, care nu necesită transferuri de tipul acesta. celălalt proiect este susţinut de preşedintele Consiliului judeţean. Şi văd că se discută foarte mult fără a avea în vedere ce se va întâmpla după ce unul sau altul din proiecte va fi realizat. Cine va suporta consecinţele că aeroportul nu va avea trafic?

Văd că aceste terenuri, aflate în administrarea institutelor de cercetare agricole, constituie o foarte mare tentaţie. Vezi, de exemplu, terenul din Băneasa, care a constituit o foarte mare tentaţie, ca să se realizeze cu totul şi cu totul altceva acolo.

Mai mult decât atât, aeroporturile, toate, constituie o foarte mare tentaţie. Cele existente, ca să fie transformate în altceva (în general în investiţii imobiliare), iar celelalte, care nu există, constituie o tentaţie ca să se preia terenuri care ar putea fi transformate în aeroporturi ca, după aceea, eventual, să fie transformate în altceva. Nu cred că cineva poate să-şi asume această chestiune.

eu am crezut că s-a făcut un studiu; un studiu nu cum să luăm un teren dintr-o parte în cealaltă, ci un studiu referitor la ce perspectivă ar avea un astfel de aeroport o dată realizat. N-a făcut nimeni un astfel de studiu, înţeleg că pe nimeni nu interesează.

Voci din partea Grupului parlamentar al PNL:

Investitorul!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am auzit din public "Investitorul". Investitorul canadian nu are experienţă în această direcţie.

Scrie aici, prin documentele astea, că o firmă de consultanţă Mott McDonald a realizat un studiu. Am văzut şi eu acel studiu. Firma de consultanţă a primit tema să spună dacă se poate face un aeroport acolo şi a spus: "Da, se poate." Puteam să vă spun şi eu. Se poate face un aeroport şi pe amplasamentul dorit de Primărie şi pe amplasamentul dorit de Consiliul judeţean şi pe multe alte amplasamente de pe acolo. Problema e dacă odată existent aeroportul foloseşte la ceva cuiva.

Şi am să închei prin a vă spune, pentru că este vorba de un investitor canadian, că la Montreal s-a luat decizia să se realizeze un alt aeroport decât aeroportul care exista de foarte multă vreme, s-au cheltuit 4 miliarde şi jumătate de dolari canadieni (este o chestiune care există în presa de specialitate, de aceea o dau ca exemplu) şi, după aceea, până în zilele noastre, aeroportul a rămas gol, pentru că nu s-a făcut un studiu de ce trafic ar putea să vină, când ar putea să vină şi cum se va muta traficul şi cât se va muta din el de pe aeroportul existent pe aeroportul nou construit.

De aceea, cel puţin actualul Minister al Transporturilor sau, dacă doriţi, actualul ministru al transporturilor nu susţine această ordonanţă de urgenţă din cauză că nu există nici cel mai mic element că un astfel de aeroport, odată realizat, ar folosi la ceva din punct de vedere aeronautic.

Asta vă spune unul care a aterizat de mai multe ori la manşă fiind la Braşov...

Voci din sală: Felicitări!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

...săptămâna trecută la Sibiu şi, pentru cei care mă felicită, le aduc aminte că, în Guvernul Tăriceanu I, foarte diferit de Tăriceanu II, s-a discutat despre unificarea aeroporturilor Otopeni şi Băneasa, care se concurează în mod greşit între ele, în beneficiul celor care le utilizează. Toată lumea râde de noi.

A fost aprobată hotărârea de guvern. După plecarea mea din Guvern şi a Partidului Democrat, domnul Tăriceanu a declarat şi public că la Aeroportul Băneasa trebuie făcut un proiect imobiliar şi că de aceea trebuie desfiinţat mai devreme sau mai târziu, pentru că el se învecinează cu proiectul Băneasa şi că trebuie realizat un aeroport în sudul Bucureştiului, la Adunaţii Copăceni, unde, întâmplător, existau nişte terenuri ale prietenilor prietenilor domnului Orban şi ai altora, care au crescut în valoare foarte mult datorită acestui anunţ, dar nu s-a făcut niciodată niciun studiu că ne-ar mai trebui un al treilea aeroport la Bucureşti, când noi nu acoperim cu trafic nici pe cele două existente. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul Fenechiu, vă rog.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, daţi-mi voie să vă spun tuturor Hristos a înviat! că fost Paştele. Se pare că unii au mâncat mult şi le-a căzut greu Paştele acesta.

Stimată doamnă preşedinte,

Din câte am înţeles eu, este o procedură de urgenţă. Aşa încât, ar fi trebuit, la dezbaterile generale, să se stabilească nişte timpi. Având în vedere că înţeleg că s-au stabilit timpi pentru discuţii, vă promit că nu voi depăşi timpul alocat antevorbitorului meu.

Stimaţi colegi,

Observaţi, cred, nu trebuie să vin eu să vă spun...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Fenechiu, sper că nu aţi intrat în dezbateri generale, pentru că nu suntem la acest capitol, eram la capitolul punctul de vedere al Guvernului, deci vă rog frumos să sesizaţi procedura, dacă nu, vă permit să interveniţi în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul Relu Fenechiu:

Nu, suntem doar la procedură. Nu voi discuta absolut nimic pe fond despre transferul de terenuri.

Vreau să vă spun doar că, în România, a existat mereu câte un guru. Acum vreo zece ani, un guru ne spunea că n-avem nevoie de autostrăzi, că sunt nişte prostii. Cred că aţi văzut cu toţii că s-a contrazis.

Vine acum un alt guru, din întâmplare cam din acelaşi partid, şi ne spune că n-avem nevoie de aeroporturi în România. Şi vine şi ne dă o lecţie aşa, la toţi cei de aici, că noi suntem nişte copii veniţi într-adevăr după Paşte şi ne spune că nu e nevoie de aeroporturi, pentru că stabileşte dumnealui. E nevoie la Craiova! Nu ştiu dacă ştiţi că atunci, când a mai fost o dată ministru, chiar în Cabinetul Tăriceanu I, domnul Berceanu a pus dumnealui, de la dumnealui putere, o cursă de la Bucureşti la Craiova, pe care a luat-o de la un alt aeroport şi, pe acea cursă, mergea numai dumnealui cu avionul, că nu erau alţi pasageri, dar aşa a considerat dumnealui că este bine.

Acum, tot domnul Berceanu, în noul mandat de ministru, vine şi schimbă traseul unei autostrăzi, de la Piteşti la Craiova, şi face dumnealui o altă autostradă, direct de la Bucureşti la Craiova. E prima prioritate a acestei ţări. Şi vine şi ne spune nouă, aici, că nu-i nevoie de aeroport la Braşov, că ştie dumnealui, că a aterizat dumnealui acolo.

Păi nu vă supăraţi, doamnă preşedinte, ce fel de proceduri sunt acestea, în Parlament, când vine domnul Berceanu şi ne dă lecţii despre tot ceea ce trebuie şi nu trebuie să facem?

Eu aş vrea, doamnă preşedinte, pentru că suntem la proceduri parlamentare, ca preşedintele comisiei avizate în fond să vină şi să spună timpul alocat pentru dezbateri şi să se încadreze toată lumea în acest timp, inclusiv iniţiatorul.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să dau cuvântul tot pe procedură...

(Doamna preşedinte Roberta Alma Anastase se adresează doamnei deputat Aurelia Vasile.)

V-a invocat numele?

Voci din sală:

De multe ori!

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

Vă rog să-mi indicaţi articolul şi alineatul din Regulamentul desfăşurării şedinţelor Camerei Deputaţilor, unde un ministru, care nu este semnatar al proiectului de lege, al ordonanţei, poate să vină în faţa parlamentarilor şi să ne tragă de urechi.

Întâi îmi spuneţi, vă rog, care este articolul din Regulament şi alineatul. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi dau cuvântul domnului Călin Popescu-Tăriceanu. Mă scuzaţi, domnule Tăriceanu.

Doamna Aura Vasile, este contrasemnat de ministrul transporturilor, deci avea tot dreptul să vorbească.

Vă mulţumesc.

Domnul Tăriceanu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnă preşedinte,

Domnule ministru Berceanu,

Aţi vorbit, ca de obicei, foarte mult, extrem de mult şi, din păcate, în cea mai mare parte a timpului, pe lângă subiect. Însă, vreau să abordez o problemă la care aţi făcut referire, legată de Bucureşti.

Am spus şi nu neg acest lucru şi continuu să cred că, în perspectivă, Aeroportul Băneasa va fi cu totul şi cu totul în afara oricăror reguli referitoare la transportul aerian şi va crea enorm de multe probleme tuturor locuitorilor din zonă.

Nu cred că există în Europa vreun oraş care să aibă în mijlocul lui un aeroport şi, din acest considerent, cred că Aeroportul Băneasa nu va avea o viaţă lungă. Probabil, probabil, nu ştiu, se va găsi o soluţie pentru utilizarea acelui spaţiu după ce în prealabil - cred că ar trebui să fiţi de acord cu acest punct de vedere - zborurile lung-curier vor fi eliminate şi aeroportul va rămâne să fie folosit mai degrabă pentru zboruri de afaceri sau ca pistă utilizată de întreprinderea Romaero.

Nu ştiu dacă acest lucru, probabil nu vi-l aduceţi aminte, nu ştiu dacă aţi citit vreodată afirmaţiile colegului dumneavoastră, coleg de cabinet, coleg de partid, domnul Videanu, care pe vremea când era primar general al Bucureştiului a venit cu propunerea construirii unui nou aeroport în sudul oraşului, în locaţia la care v-aţi referit. Nu ştiu cum se cheamă locaţia. Deci nu este nicidecum iniţiativa mea sau iniţiativa colegului meu, domnul Orban, la care v-aţi referit, ci a fost prima dată făcută vorbire despre acest proiect de colegul dumneavoastră Adriean Videanu, din nişte considerente care cred că sunt pertinente.

Deci, nu încercaţi să transformaţi această dezbatere legată de Aeroportul din Braşov într-una politică. Cred că sunt momente în care trebuie să lăsaţi deoparte considerentele politice care vă animă, considerente de partid. Cred că important pentru Braşov este să aibă un aeroport. Cred că este firesc ca proiectul care este cel mai avansat să pornească, şi să nu fie permanent blocat cu diferite obstacole de ordin administrativ, şi îmi permit să-i rog pe colegii membri ai Parlamentului să voteze în favoarea acestui proiect de lege prin care proiectul să-şi poată continua mersul şi să nu fie nevoiţi, cei care vor să vină la Braşov pentru afaceri sau pentru sporturi de iarnă, să facă 150 de km pe drum pe potenţiala autostradă. Chiar dacă va fi autostradă, Braşovul nu poate să fie considerat ca o locaţie turistică adecvată, în condiţiile în care va trebui să faci 150 de km de la Bucureşti ca să ajungi în zona Văii Prahovei sau la Braşov.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean...

Tot drept la replică? Domnule Orban, vă rog. Suntem la capitolul drept la replică.

Domnul Ludovic Orban:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deoarece au fost făcute nişte afirmaţii neadevărate, făcute în stilul caracteristic al domnul Berceanu care mai mult ascultă cu urechea decât să citească documente, îl informez în faţa plenului Parlamentului că decizia de construire a unui aeroport în sudul Bucureştiului este o decizie guvernamentală. Guvernul prin hotărârea de Guvern a mandatat Ministerul Transporturilor să efectueze studiul de fezabilitate privind amplasamentul aeroportului, domnule Berceanu, poate ştiţi dumneavoastră unde o să-l amplasaţi...

În ceea ce priveşte Guvernul Tăriceanu, Guvernul Tăriceanu a hotărât, iar dumneavoastră ca ministru al transporturilor ar fi trebuit deja să demaraţi procedurile pentru efectuarea studiului de fezabilitate, astfel încât să stabiliţi prin intermediul specialiştilor pe care îi coordonaţi care e amplasamentul aeroportului din sud.

Cât despre aeroportul din Braşov, domnule Berceanu, aşa cum de multe ori dumneavoastră aţi fost o frână în calea dezvoltării investiţiilor în foarte multe zone din ţara asta şi în cazul Braşovului opoziţia dumneavoastră este complet nefundamentată, construcţia aeroportului se face cu bani privaţi, prin intermediul unui contract de concesiune, este un proiect de investiţii fundamental pentru dezvoltarea Braşovului.

Trebuie să vă spun, domnule Berceanu, în caz că nu ştiţi, în perioada dinainte de primul război mondial exista deja o cursă aeriană între Bucureşti şi Braşov, aşa că, practic, ştiu că nu eraţi la manşă în perioada respectivă, dar sper să nu fiţi niciodată la manşă pe viitoarele curse care se vor desfăşura între Bucureşti şi Braşov.

Opoziţia dumneavoastră este o opoziţie care demonstrează faptul că gândiţi totul politic, că aveţi o gelozie de partid împotriva unor alte forţe politice care au capacitatea de a aduce investiţii private în România.

Mulţumesc, doamna preşedinte. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean, pe procedură.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Intervenţia mea se doreşte, dacă vreţi, o reacţie la intervenţia doamnei deputat Aura Vasile.

Pentru că e nevoie să precizez un lucru care este unul foarte clar.

Domnul Radu Berceanu, în calitatea domniei sale de ministru, a vorbit aici în numele Guvernului. Şi-a exprimat un punct de vedere al Guvernului Emil Boc din care face parte şi Partidul Social Democrat.

Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, un ministru care este iniţiator al unui act normativ, poate oricând, pe parcursul dezbaterilor sau în cadrul luării de cuvânt de la începutul dezbaterilor generale să-şi exprime opinia legată de actul normativ. Nu am semnalat pe parcursul intervenţiei domniei sale că ar fi fost urecheaţi parlamentari. A exprimat un punct de vedere care mi se pare absolut corect necesar, legat de oportunitatea dezbaterii sau luării unei decizii faţă de o ordonanţă de urgenţă.

De aceea, stimaţi colegi, nu cred că putem să îngrădim într-un fel sau altul regulamentar posibilitatea unui ministru de a exprima de la această tribună poziţia domniei sale sau a Guvernului pe care îl reprezintă, în raport cu un act normativ ce face obiectul dezbaterii la nivelul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Înţeleg că tot pe procedură, domnul ministru Niţă.

Domnul Constantin Niţă (ministrul întreprinderilor mici şi mijlocii, comerţului şi mediului de afaceri):

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din câte ştiu eu, Guvernul şi-a dat aviz pozitiv. Ministrul agriculturii a semnat acest schimb şi există în anexă. Deci, nu puteţi să spuneţi că Guvernul Boc nu a fost de acord cu acest proiect legislativ.

Prin urmare, vă rog să trecem la dezbateri generale pentru că acest acord există şi, este necesar ca dumneavoastră să puneţi în discuţie această ordonanţă de urgenţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog. Întâi domnul Borbely şi după aceea dumneavoastră, domnule Nicolăescu.

Domnul Borbely Laszlo:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

După părerea mea, în această dispută s-a depăşit de mult ceea ce înseamnă obiectivitate, ceea ce înseamnă o analiză tehnică, pentru că e vorba de o investiţie într-o zonă importantă a ţării, şi s-a politizat excesiv acest subiect, din păcate. Şi nu prima şi, probabil, nu ultima oară.

Eu, ca ministru care am fost 4 ani în cele două guverne, aşa este, cele două guverne, timp de 4 ani, între 2005 şi 2008, o să-mi exprim un punct de vedere personal, ca fost membru al Guvernului.

În primul rând, eu cred că trebuia să existe un punct de vedere oficial al Guvernului. Eu rog respectuos, domnule Berceanu sau Comisia care a analizat această ordonanţă de urgenţă, dacă a revenit Guvernul şi are un alt punct de vedere, atunci să ne prezinte acest document. Atunci, ar fi putut, domnul ministru Berceanu, în numele Guvernului, îmi pare rău s-o spun, o spun numai procedural, să vină în faţa Parlamentului şi să spună, stimaţi colegi, acesta este noul punct de vedere al Guvernului. Până atunci, el, ca ministru al transporturilor, când e vorba de o ordonanţă de urgenţă, dacă avea dubii, trebuia să meargă în guvern cu o notă, guvernul analiza această notă şi, spunea da sau ba.

Din păcate, el nu a vorbit atât ca şi iniţiator, după părerea mea, şi-mi pare rău s-o spun, ci, aţi văzut, a făcut o pledoarie împotriva acestei ordonanţe. Deci eu, numai din punct de vedere procedural, aş dori ca să ne explice, există un punct de vedere oficial al Guvernului sau nu? Dacă nu, atunci sunt convins, Parlamentul, în înţelepciunea lui, poate să decidă şi nu trebuie, evident, nimeni să vină să ne spună mai mult decât ceea ce are competenţa în funcţia respectivă pe care o are.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Nicolăescu, înţeleg pe procedură, şi domnul Toader pe procedură, după care trecem la dezbateri generale.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte,

Speram ca după Sfintele Sărbători de Paşte unii dintre colegii noştri sau dintre cei care vin la această tribună să fie puţin mai curaţi la suflet şi la minte. Dar, din păcate, nu sunt aşa.

Şi, atunci, suntem datori să facem o serie de precizări ca să fie lucrurile clare. Articolul 100 din Regulament la alin.(1) spune că: "Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către iniţiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului".

Proiectul de lege de care discutăm, ordonanţa de urgenţă, se numeşte simplu: "Ordonanţă de urgenţă privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov..." N-am auzit deocamdată că Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr se află în subordinea Ministerului Transporturilor! Acest institut se află în subordinea Ministerului Agriculturii. Dacă unii din colegii noştri vor să prezinte o serie de informaţii eronate este treaba dumnealor. Ministerul Transporturilor nu este iniţiator al acestei ordonanţe de urgenţă. Ministerul Transporturilor este avizator, ca să fie lucrurile clare. Iniţiator este Ministerul Agriculturii.

În consecinţă, domnul Radu Berceanu a vorbit de la această tribună ca să se afle în treabă, ca să spună un punct de vedere al Grupului PD-L, pentru că nu ştiu de ce PD-L-ul n-a fost capabil singur să-şi spună un asemenea punct de vedere.

Eu cred că dumneavoastră, doamna preşedinte, aţi încălcat din nou Regulamentul Camerei Deputaţilor, cum o faceţi în mod repetat, nerespectând Regulamentul, pentru că domnul Berceanu nu avea de ce să vorbească pe acest proiect de lege.

Doamna preşedinte,

Am vorbit pe procedură, ca să nu fie lucrurile din punctul meu de vedere decât foarte clare. Dar tot pe procedură, dumneavoastră trebuie să puneţi lucrurile la punct şi să îl apostrofaţi pe domnul Berceanu, pentru că nu avea dreptul să vorbească la acest proiect de lege. În ce calitate?

Unde se crede dumnealui, să vină să învrăjbească grupurile parlamentare, pentru că aşa i se pare sau pentru că are un scop? Nu e treaba mea asta.

În consecinţă, doamna preşedinte, eu vă rog pe dumneavoastră, acum, după Paşte, fiţi şi dumneavoastră mai bună, în sensul în care respectaţi Regulamentul, şi nu vă bateţi joc de el.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Nicolăescu,

Aş aprecia foarte mult dacă înainte de a acuza aţi citi Proiectul de Ordonanţă de urgenţă, poate, cine ştie... aţi avea nişte revelaţii.

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că la dezbateri generale voi susţine şi o modalitate de... şi felul cum înţelegem noi această ordonanţă, dar eu sunt de acord cu domnul Borbely referitor la un punct de vedere al Guvernului, dacă s-a schimbat. Sigur, în calitate de lider de grup, m-am simţit obligat să întreb, altă modalitate nu am avut, să întreb pe premier dacă într-adevăr a fost discutat un alt punct de vedere. Şi, trebuie să vă informez că s-a discutat un alt punct de vedere, şi acest punct de vedere a fost de respingere a ordonanţei. De ce nu a venit scris, sigur că pot să întreb.

Deci, domnule ministru, eu vă spun că l-am întrebat pe premierul Emil Boc. De ce nu a apărut scris nu este problema mea. Eu am un punct de vedere al ministrului Videanu, prin care se solicită ca orice transfer de domeniul public care se află în inventarul Ministerului Apărării, trebuie să treacă prin CSAT. Nu există acest aviz al CSAT-ului. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Vă rog, eu am spus un punct de vedere. Deci acesta este, ca procedură, Guvernul, în totalitatea lui, are un aviz negativ al acestei ordonanţe.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Ioan Oltean.

O să vă rog să abordăm cu calm această discuţie. Avem un timp îndelungat alocat dezbaterilor, chiar şi discuţiilor pe procedură. Cred că nu e nici o problemă să abordăm cu calm discuţia. (Vociferări.)

Domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Consider că această tribună oferă fiecăruia dintre noi posibilitatea de a ne exprima un punct de vedere. Şi, ca întotdeauna, atunci când dăm lecţii altora, să fim absolut convinşi că ceea ce spunem este şi corect, şi legal, şi regulamentar. Pentru că, altfel, cazi în derizoriu.

Stimaţi colegi,

Art.74 din Constituţia României spune: "Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100 de mii de cetăţeni." Nicăieri nu scrie că un minister, că un ministru are drept de iniţiativă legislativă.

În consecinţă, ordonanţa care face obiectul dezbaterii noastre de astăzi are drept iniţiator Guvernul României, şi nu Ministerul Agriculturii, iar domnul Radu Berceanu reprezintă aici Guvernul României.

Deci, domnilor colegi, v-aş ruga să aveţi în vedere aceste lucruri înainte de a face observaţii altora.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era domnul Marton Arpad înscris, după care domnul Mihai Voicu, doamna Aura Vasile...

Domnul Mihai Voicu e ocupat să ia cuvântul...

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă domnul deputat Ioan Oltean ar fi avut timp să mai citească şi din Regulament şi alte articole din Constituţie, ar fi ajuns şi la revelaţie, cine şi prin ce proceduri ar reprezenta în cazul unor dezbateri, Guvernul.

În primul rând, ministerul respectiv, dacă nu este primul- ministru, ministrul care are relaţia cu Parlamentul, care este în sală tocmai în acest moment sau a fost, nu ştiu, că stau cu spatele, deci există nişte prevederi legale, nicidecum un alt ministru; dacă, evident, nu are această însărcinare din partea primului-ministru.

Dar, trecând peste toate aceste dezbateri, cred eu, inutile pe procedură, noi liderii grupurilor parlamentare am propus ca acest proiect de Lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă să fie supus votului plenului, fără raport. Pentru că, în mod evident, s-a tergiversat raportul pentru că s-a solicitat în prima instanţă retrimiterea la comisie pentru o dezbatere de două săptămâni, să se vadă care sunt acele probleme care trebuie să fie rezolvate, a trecut mai mult de o lună peste cele două săptămâni şi nu s-a făcut nimic, nici pe ordinea de zi a comisiei n-a ajuns. Şi atunci am luat această decizie.

Existând această decizie, doamna preşedinte, dumneavoastră trebuie să solicitaţi preşedintelui comisiei să propună timp de dezbatere, să intrăm în dezbateri generale, fiecare să-şi spună punctul de vedere, să vadă acea zonă centrală a ţării cât de mult este iubită de anumite partide, sau un anumit partid, de reprezentanţii partidului respectiv, şi mâine să dăm votul final.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc.

Câteva chestiuni de procedură, legate de punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul ia decizii în şedinţă de guvern şi aceste decizii sunt transpuse în nişte documente scrise.

Domnul Berceanu poate exprima un punct de vedere al Guvernului dacă vreodată Guvernul într-o şedinţă şi care urmare a acestei şedinţe prin transmiterea unui document de către ministrul pentru relaţia cu Parlamentul către Camera Deputaţilor s-a pronunţat în acest sens. Şi o să-l rog pe ministrul pentru relaţia cu Parlamentul să vină la tribună, să ne explice dacă există o astfel de decizie.

În al doilea rând, noi discutăm un proiect de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă. Din punt de vedere procedural, cum este absolut evident, ordonanţele de urgenţă nu sunt însoţite de un punct de vedere al Guvernului, pentru că ar fi ridicol ca Guvernul, o dată ce emite ordonanţă de urgenţă, să mai ataşeze şi punct de vedere prin care se declară de acord cu propria ordonanţă de urgenţă.

Guvernul este o entitate cu continuitate juridică. Deci, faptul că acum avem un guvern cu altă componenţă din punct de vedere juridic nu are nici cea mai mică importanţă. Guvernul în continuare susţine această ordonanţă, pentru că e emisă de Guvernul României. Guvernul are la dispoziţie o metodă, dacă nu mai este de acord cu această ordonanţă, are la dispoziţie calea de a emite ordonanţă de urgenţă de abrogare a fostei ordonanţe, care este în vigoare şi produce efecte juridice. Înţeleg că Ministerul Agriculturii a semnat sau e pe cale să semneze documentele de transfer ale suprafeţei de teren către Consiliul judeţean Braşov.

De aceea, invocarea argumentelor cu privire la punctul de vedere al Guvernului, în acest caz, fiind vorba de o ordonanţă de urgenţă, sunt absolut inutile. Dacă totuşi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul doreşte să ne explice dacă, dar pentru informarea noastră, nu că ar avea vreo legătură, dacă s-a discutat vreodată în şedinţa de guvern schimbarea punctului de vedere cu privire la această ordonanţă, eu îl rog, sigur, cu permisiunea dumneavoastră, să o facă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile.

Domnul Valeriu Tabără, era şi domnul Nicolicea înscris...

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am să fac referire pe procedură la ce a spus colegul meu Mircea Toader.

Nu ştiu de când primul-ministru sau orice ministru al Guvernului trebuie să dea dispoziţie Parlamentului. Din câte îmi aduc aminte, noi, Parlamentul am votat prim-ministrul şi tot noi, prin comisiile parlamentare şi prin plenul Parlamentului, am votat pe fiecare ministru în parte. Deci, niciodată, vreau să spun, să anunţ plenul Camerei, de la acest microfon, al Parlamentului nu îi impune primul-ministru şi nici un ministru. Procedurile care trebuie respectate sunt de la Parlament către Guvern, şi nu invers. Deci, nu puteţi să veniţi să-mi spuneţi că ministrul dă o dispoziţie, că aţi vorbit dumneavoastră cu el la telefon, ca după ce aţi vorbit dumneavoastră cu el la telefon să ne spuneţi nouă, întregului plen al Camerei, ce trebuie să facem.

Doamna preşedinte,

Vă rog să intraţi pe procedurile regulamentare, avem de dezbătut o lege de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă. În condiţiile în care până acum suficient am fost în afara Regulamentului, invitaţi vă rog comisia să-şi prezinte raportul şi să ne vedem de treabă. Iar domnul prim-ministru să conducă Guvernul, iar miniştrii să-şi rezolve problemele pe zonele dumnealor, iar noi, Camera, să facem ceea ce avem de făcut - de a supraveghea, şi nu de a primi ordine. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Un drept la replică din partea domnului Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Îi dau şi eu colegei mele Aura Vasile un drept la replică. Mi-a menţionat numele şi vreau să spun că intervenţia mea a fost ca urmare a intervenţiei domnului Borbely care a spus foarte clar: dacă există un alt punct de vedere al Guvernului, să-l cunoaştem şi, într-adevăr, să discutăm pe el. Asta a fost intervenţia mea. Şi am întrebat, logic, dacă există un alt punct de vedere şi v-am spus poziţia mea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că nu am luat primul cuvântul, pentru că n-aş fi făcut altceva decât să vă reamintesc cauzele pentru care această ordonanţă se regăseşte azi în dezbatere, în faţa Camerei Deputaţilor. Şi îmi pare rău, şi vă spun, domnule ministru Nicolăescu, că mintea e întreagă, şi atunci, la comisie, când am lucrat împreună cu toţi colegii din toate partidele politice, anul trecut, de fapt ordonanţa este din 2007, şi n-am înţeles de ce nu s-a legiferat până acum. Şi vă spun eu de ce nu s-a legiferat. Pentru că există inexactităţi în ceea ce înseamnă suprafeţele de teren, inclusiv în ultimul aviz pe care ni l-a dat Ministerul Agriculturii apar, la cele 3 sole, diferenţe care merg de la 0,8-0,4-0,97 ha. Nu mai vorbesc de ceea ce înseamnă în ordonanţă o evaluare. Atenţie! O evaluare, nu o suprafaţă determinată cu precizie, de 200 de ha, care de fapt se transformă în PUZ-ul aeroportului în 91,7 ha. O diferenţă de 110 ha rămâne la latitudine dacă va fi sau nu ocupată.

Stimaţi colegi,

Ordonanţa respectivă este în discuţie astăzi pentru că proiectul şi suprafeţele care intră în societatea respectiv constituită nu sunt reale. Iar ceea ce scriem în această ordonanţă nu facem decât ceea ce îmi spunea un prefect, de fapt un eminent jurist, în 1999, când îi reproşam multele ordonanţe de urgenţă care au acoperit interese, nu mai spun de care, şi replica a fost următoarea: "Da, domnule deputat, aveţi dreptate, sunt ilegalităţi, dar le-am acoperit cu legi!" Iar ceea ce facem acum aici este de acoperit cu o lege o chestiune care nu este bine făcută, din punct de vedere patrimonial. Deci nu este legală. Iar ceea ce facem aici, este o "Băneasa II", numai că din punctul de vedere legislativ acoperim o ilegalitate aici. Şi eu îi rog pe ziariştii de la Braşov să vină să vadă dosarul. De fapt, stimaţi colegi, am întâmpinat dificultăţi formidabile în a obţine avizul de la Guvern. Şi, vă spun cum. Pe data de 3 aprilie, de la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi servicii specifice, cu avizul colegilor, am transmis la ministere şi la Guvern. La Guvern însă nu a ajuns, a ajuns la celelalte ministere. De la Ministerul Agriculturii primesc exact inexactităţi, nu aşa de mari ca cele înscrise în ordonanţă, deci 200 de ha. (Vociferări în sala de şedinţe, din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Nu v-am întrerupt, stimate coleg. Iar ceea ce am făcut anul trecut în aceeaşi Comisie pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi servicii specifice a fost să vă sesizăm că în ordonanţă există lucruri care nu sunt normale şi pe care nu le putem legifera noi, Camera Deputaţilor, nu ne putem transforma, sau cel puţin eu, şi nu numai eu, într-unul care să valideze o chestiune de proiect care nu este făcut corespunzător cu cerinţele legale.

Aici nu este vorba de a ceda teren. Vă mai puteţi lua încă 300 de ha de la Braşov, şi faceţi ce vreţi cu ele, că Institutul "Cartof" şi aşa este fără apărare. Nu are nici o problemă...

Problema este că în această ordonanţă este ilegalitate. Sunt 110 ha care se duc unde? Unde se duc? (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PNL. Aproape toţi deputaţii PNL s-au ridicat în picioare.) Nu! Eu întreb ca deputat, ca preşedinte de Comisie care trebuie să îşi pună o semnătură pe această lege. Şi vă rog foarte mult, şi am o rugăminte, aceea de a o amâna, nu de a o anula, pentru că dorim cu toţii ca la Braşov să-şi dezvolte oraşul şi zona aşa cum doresc dânşii. Dar nu dincolo din ce înseamnă legea.

Stimaţi colegi,

Haideţi să mai amânăm încă câteva zile, să primim, să facem o analiză corectă a ceea ce înseamnă un proiect major pentru o zonă, şi după aceea să putem sta cu inima curată. Eu v-o spun sincer, eu voi ieşi din sală şi încă ceva. Zilele trecute mi s-a dat un telefon de la Braşov, şi zice: "Domnule Tabără, ştiu că nu sunteţi de acord, dar vă rog să nu vorbiţi în faţa Parlamentului!" Nu pot să nu vorbesc, pentru că vorbesc aici de mai mult timp, şi anul trecut am venit cu ea în faţa dumneavoastră, cu colegii de la PSD am discutat ce probleme erau pe această ordonanţă, le-am discutat, iar astăzi s-a dat un semnal de dincolo de Parlament, de a o vota.

Stimaţi colegi,

Haideţi s-o votăm. Dar nimeni n-are dreptul nici din presă să ne acuze de o Băneasa II. Şi v-o spun de pe acum. Nimeni! Pentru că am citit tot ce s-a scris. Vă rog să veniţi să vedeţi dosarul. Sunt hărţi colorate, este absolut tot ceea ce trebuie aici. (Domnul deputat Valeriu Tabără arată un dosar de la tribună.)

Încă o dată, sigur, Biroul permanent poate trece peste o comisie, n-am dat... al doilea deci, raportul suplimentar, pentru că n-am primit răspunsul, zilele acestea se pregăteşte şi răspunsul de la Guvern. Aşteptăm acest răspuns, cu o analiză corectă, după care responsabilitatea... noi ne-am făcut datoria de a sesiza ceea ce era de sesizat într-un proiect de ordonanţă care acoperă o chestiune care nu este făcută corect şi legal.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Lucrurile prezentate aici de domnul preşedinte al Comisiei pentru agricultură sunt într-adevăr şi grave şi implică şi o responsabilitate foarte mare.

În baza prevederilor regulamentare, dispun trimiterea la comisie cu un termen de două săptămâni, în care... (Vociferări.) Ba da, domnule Mihai Voicu, în care o să avem şi un punct de vedere şi solicit, sub semnătura primului-ministru, un punct de vedere al Guvernului, al noului Guvern, şi în acelaşi timp toate aceste lucruri vor fi discutate cu responsabilitate.

Ştiţi de ce suntem în această situaţie? Pentru că, în realitate, noi am trimis Comisiei pentru agricultură...am retrimis acest proiect, aşteptând un nou raport. Din păcate, acest raport nu există. (Vociferări.)

Dragi colegi, vă cer îngăduinţa să reluăm aceste discuţii peste două săptămâni. Vă mulţumesc mult. Sistez discuţiile şi trecem la următorul punct al ordinii de zi.

(Aplauze, vociferări. Domnul Bogdan Olteanu doreşte să intervină.)