Parliamentary debates

Doamna Roberta Alma Anastase:

Punctul 10. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Racşa, prin reorganizarea comunei Oraşu Nou, judeţul Satu Mare.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte să ia cineva cuvântul, vă rog?

Domnul Erdei Doloczki István:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mă numesc Erdei István. Sunt unul dintre iniţiatori. Prezenta iniţiativă legislativă doreşte să creeze cadrul legal pentru înfiinţarea comunei Racşa din judeţul Satu Mare, prin reorganizarea comunei Oraşu Nou.

Foarte pe scurt, trebuie să vă spun că în momentul de faţă, comuna Oraşu Nou are 6.877 de locuitori, deci este o comună mare, formată din şapte localităţi. Este un motiv pentru care se doreşte a se înfiinţa comuna Racşa care, pe parcursul istoriei, de trei ori a fost desfiinţată, ultima dată în 1968, tocmai pentru care locuitorii acestei comune, printr-un referendum, şi-au exprimat aproape 95% dorinţa de a se reorganiza într-o nouă comună, numită Racşa, cu sediul în comuna Racşa şi comuna care rămâne, Oraşu Nou, cu sediul în localitatea Oraşu Nou.

Trebuie să subliniez faptul că toate condiţiile impuse de Legea nr.351 sunt satisfăcute şi, totodată, vă rog să vă aplecaţi cu atenţie asupra acestei dorinţe, dacă populaţia acestei comune şi-a exprimat dorinţa de a reînfiinţa această comună, să votaţi şi dumneavoastră pozitiv.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea altor grupuri parlamentare? Vă rog.

Domnul Constantin Dascălu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Asistăm, în continuare, şi în această legislatură, la o divizare administrativă a ţării. Avem în România peste 6 mii de primari şi viceprimari, peste 50 de mii de consilieri locali care sunt plătiţi din bani publici. Se fac referendumuri pentru înfiinţarea de localităţi, dar cetăţenii nu sunt întrebaţi şi nu li se spune că, prin înfiinţarea unei noi localităţi, trebuie să plătească în plus taxe şi impozite care să susţină suprastructura acestei localităţi.

Eu vă spun că mergem împotriva curentului. La orice seminar de administraţie mergeţi în Uniunea Europeană, şi am participat la mai multe, în calitate de vicepreşedinte al consiliului judeţean, se merge în sens invers. În Olanda, în ultimii 30 de ani, din peste 800 de comunităţi locale, au rămas 80, circa 80 acum. Ca să poţi să faci o comunitate locală cu primari şi aleşi locali, trebuie să ai 50 de mii de locuitori.

În acest fel se merge şi în celelalte state europene. Odată divizată ţara, este foarte greu de mers în sens invers. Şi v-aş da exemplul Franţei care, la fel, a fost superdivizată ca şi noi şi în ultimii 30 de ani a reuşit foarte, foarte greu să meargă în sensul regrupării localităţilor, cu rezultate foarte, foarte proaste.

În Dolj, în 2004, s-au făcut 11 comune noi. A trebuit ca la toate să le facem primării, să le asigurăm condiţiile necesare şi, pentru faptul că o primărie nu-şi organizează acolo o mică reprezentanţă ca să rezolve problemele comunităţii, înfiinţăm mereu primării noi.

Eu spun încă o dată că mergem împotriva curentului european. Nu am nimic împotriva înfiinţării comunei Racşa, am şi votat în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, dar vă spun că mergem împotriva curentului.

Şi vă propun, doamnă preşedinte, ca în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să se facă o documentare în acest sens cu ce se întâmplă la nivel european, să ne documentăm la faţa locului şi să prezinte un raport plenului Camerei, pentru ca şi România să meargă în acel sens, să putem să reducem cheltuielile din administraţia publică şi nu să le creştem. Orice comună nou înfiinţată, care nu-şi asigură cheltuielile de funcţionare înseamnă bani de la bugetul public. Nu este cazul comunei Racşa, v-am spus, pentru că numărul de locuitori acolo este destul de mare, are 6.600 de locuitori comuna actuală, dar în România sunt, cred că este o mie de comune care au 1.500 de locuitori.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu. Domnul Lakatos.

Domnul Lakatos Petru:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu că nu aş fi de acord, în principiu, cu antevorbitorul eu, dar nu doresc să mă duc în Uniunea Europeană pentru documentare. Ajunge să mă duc numai până în Piaţa Victoriei şi să solicit Guvernului o propunere de modificare a legii, pe care noi să o aprobăm, pentru că, la ora actuală, suntem puşi în faţa următorului fapt: există o lege, cetăţenii care respectă prevederea legii organizează referendumul local, cheltuiesc o groază de bani din bugetul comunei, îndeplinesc toate formalităţile şi solicită de la noi să fim de acord cu legea pe care tot noi am votat-o. Nu se pot schimba regulile jocului în timpul jocului, nici în sport şi ar fi bine nici în legislativ.

Deci, eu sunt de acord cu intenţia anunţată de antevorbitor, în sensul să nu divizăm în prea multe comune, dar acest lucru îl discutăm cel puţin de un an încoace. Şi nu a avut timp Guvernul să vină cu o iniţiativă legislativă? Sau oricare dintre noi să facă această iniţiativă şi să discutăm cine este de acord cu acest principiu. Dar, la ora actuală, legea este valabilă, cetăţenii s-au conformat, au organizat referendum, au amenajat spaţiile solicitate sau cerute de lege. Deci, noi suntem puşi în situaţia să constatăm îndeplinirea formalităţilor cerute de lege şi să dăm drumul mai departe, cu aviz pozitiv, către Senat, iar, încă o dată spun, Guvernul ar fi bine să vină cu iniţiativă legislativă dacă are o altă viziune asupra acestui proces.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Călin.

Domnul Ion Călin:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am simţit nevoia să fac o intervenţie la această dezbatere, pentru că în România, în ultimii 20 de ani, încercăm să consolidăm principiile de funcţionare democratică a statului român, începând cu celula de bază, care este unitatea administrativ-teritorială.

S-a venit aici cu exemple din Uniunea Europeană. O să dau şi eu câteva. Însă, noi ar trebui să mergem la perioada interbelică.

Toate guvernările care au fost după '90 încoace au promovat cu foarte multă rigoare principiul descentralizării, creşterea autonomiei locale şi promovarea subsidiarităţii.

Păi, dacă noi avem localităţi sau unităţi administrativ-teritoriale cu 7-8 sate, pe distanţe de zeci de kilometri, dar care îndeplinesc şi condiţiile prevăzute de lege cu peste 1.500 de locuitori şi alte condiţii asigurate, de ce să venim şi să spunem că nu trebuie să creştem numărul de comune şi să consolidăm democraţia la nivelul administraţiei publice locale?

Exemplul dat de colegul meu cu Franţa, aş vrea să vă dau câteva cifre. Franţa are 59 de milioane de locuitori, noi avem 22; ei au 32.600 de unităţi administrativ-teritoriale, noi avem 3.178; au 27 de regiuni, 100 de departamente; aveau trei niveluri ierarhice în administraţia locală. Am discutat cu ei în mai multe rânduri: ce se întâmplă, voi ce aveţi de gând? Noi spuneam: am înfiinţat regiuni de dezvoltare, nu mai vrem un nivel ierarhic în structura administrativă şi ei au spus: şi noi vom încerca să reducem unul dintre aceste niveluri.

Dragi colegi, nu numai că nu au redus niciunul dintre aceste niveluri - regiunea sau departamentul - dar au mai înfiinţat una. Şi le spune "zone intercomunitare". Au găsit obiective de interes transfrontalier, intercomunitar. Şi, pentru că nu puteau să mai absoarbă într-un regim rapid fonduri europene, au găsit obiective intercomunitare, prin care să poată atrage fonduri europene.

Eu cred că la nivelul Guvernului trebuie să se exprime un punct de vedere foarte clar. Din acest punct de vedere, şi spuneau bine colegii mei înainte, să nu mai trecem la organizări de referendum, să amăgim oamenii că sunt forme democratice, de creştere a autonomiei locale, ci să le spunem clar: fraţilor, 10 ani nu mai înfiinţăm comune, dar dreptul aveţi! Pentru că nu putem să luăm dreptul oamenilor de a apropia administraţia de ei şi nu de a-l plimba pe el dintr-un sat în altul. Vă amintiţi că şi în Legea nr.215 introdusesem un reprezentant sătesc, pentru ca să nu mai existe consilii locale în care să nu avem observatori din fiecare sat. Şi, deodată, am bagatelizat şi această formă de manifestare a democraţiei!

Eu cred că şi proiectul supus dezbaterii astăzi, dar şi ceea ce vrem să facem trebuie să reprezinte un interes naţional şi mai ales în interesul cetăţenilor, nu neapărat al economisirii banului, pentru că trecem, vezi Doamne, printr-o criză financiară de un an sau de doi.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Lege pentru înfiinţarea comunei Racşa, judeţul Satu Mare, prin reorganizarea comunei Oraşu Nou.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5, pct.6 şi pct.7.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Pct.8.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.10.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la vot final.