Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi,

Pe poziţia 2, Raportul de activitate al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2010.

Îl rog pe domnul preşedinte Ioan Stan. Pe scurt, domnule preşedinte, o sinteză a acestui raport, lăsându-le parlamentarilor plăcerea de a-l citi şi de a-l studia în amănunţime.

Vă rog.

Domnul Ioan Stan:

Vă mulţumesc.

Aşa voi face, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În perioada 1 iulie - 31 decembrie 2010, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a urmărit atât realizarea exerciţiului de control parlamentar asupra activităţii Executivului, cât şi colaborarea cu celelalte autorităţi ale statului de drept învestite cu astfel de competenţe, în spiritul transparenţei.

Comisia şi-a desfăşurat activitatea atât în cadrul celor 49 de şedinţe în plen stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză.

În semestrul II al anului 2010 s-au înregistrat la comisie 295 dosare, au fost primiţi în audienţă 38 de cetăţeni şi au avut loc 9 audieri în cadrul plenului acesteia.

Din totalul celor 295 de petiţii înregistrate pe rolul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor, un număr de 98 au vizat probleme legate de justiţie.

Având în vedere că prin natura lor, aspectele sesizate nu puteau fi documentate de comisie, s-au solicitat, după caz, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie relaţii în legătură cu problemele ce formau obiectul petiţiilor.

În raport de obiectul plângerilor înregistrate s-au constatat - în opinia petenţilor - următoarele disfuncţionalităţi în activitatea de înfăptuire a actului de justiţie:

a) subiectivism în activitatea inspecţiilor judiciare;

b) pregătirea profesională necorespunzătoare a unor magistraţi;

c) influenţa politicului în înfăptuirea actului de justiţie şi corupţie din domeniu;

d) lipsa de personal;

e) soluţionarea neunitară a cauzelor care au acelaşi obiect;

f) management defectuos la unele unităţi de parchet şi instanţe de judecată.

Dintre sesizările adresate în această materie comisiei noastre, un caz elocvent în sensul atitudinii unor autorităţi judecătoreşti, este cel al Societăţii "FederalCoop" Constanţa. Printr-o plângere adresată comisiei noastre - dosar nr. 34/15.378 -, această societate, reprezentată legal de doamna Frîncu Aurelia în calitate de preşedinte, a reclamat tergiversarea soluţionării dosarului nr.413/P/2009, instrumentat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

În vederea soluţionării aspectelor semnalate de petiţionară, lucrarea a fost transmisă atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, de unde s-au primit răspunsuri.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, examinând plângerile formulate de către FederalCoop Constanţa, a constatat tergiversarea cercetărilor în cauza penală şi a dispus admiterea acestora ca fiind întemeiate. Procurorul de caz a fost sancţionat cu avertisment.

Din totalul petiţiilor înregistrate în semestrul II, un număr de 28 au reclamat problemele de natură socială cu care se confruntă petenţii. Pentru prima dată, după mulţi ani, numărul petiţiilor în care se reclamă prezumtive erori în stabilirea şi recalcularea pensiilor a scăzut abrupt la un număr de 5.

Se remarcă însă creşterea serioasă a numărului memoriilor în care se reclamă abuzuri în domeniul relaţiilor de muncă şi al drepturilor de natură salarială, care au ajuns să reprezinte 46% din totalul petiţiilor cu problematică socială. O bună parte a petenţilor reclamă conducerile instituţiilor publice, care ar fi săvârşit abuzuri şi erori de interpretare a actelor normative conform cărora s-au făcut restructurări instituţionale sau s-au organizat concursuri, câteodată cu ignorarea dispoziţiilor legale privind statutul funcţionarilor publici.

Este cazul memoriului adresat comisiei de către un grup de salariaţi ai Casei Judeţene de Pensii Alba, caz în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici confirmă unele neregularităţi în organizarea concursurilor pe post, opinie neînsuşită de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Comisia îşi propune să păstreze în atenţia sa acest tip de petiţii şi după soluţionarea cazurilor în instanţele judecătoreşti cărora petenţii li s-au adresat, între timp. În raport de soluţiile judecătoreşti definitive şi irevocabile dispuse, comisia poate proceda la consolidarea legislativă prin lege ferenda.

În vederea soluţionării unor petiţii, comisia a procedat la audierea conducătorilor unor instituţii publice cu responsabilităţi legale în domeniile de referinţă. Astfel, pentru a soluţiona două petiţii din domeniul sănătăţii, comisia l-a audiat în data de 7 decembrie 2010 pe domnul Cseke Attila, ministrul sănătăţii.

Prima petiţie sesizează faptul că a fost schimbată abuziv conducerea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Caraş-Severin. Ministerul Sănătăţii nu a răspuns timp de un an de zile adreselor repetate ale Comisiei.

A doua petiţie depusă la comisie de domnul Radu Iordăchel, fost director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino, sesizează asupra situaţiei dificile cu care se confruntă instituţia, producţia de vaccinuri fiind practic blocată în urma deciziilor unor autorităţi ale statului, respectiv Autoritatea Naţională a Medicamentului şi Ministerul Sănătăţii. În cadrul audierii ministrului sănătăţii în cele două cauze a fost audiat şi domnul Daniel Boda, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

În privinţa situaţiei create la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Caraş-Severin, ministrul sănătăţii a informat comisia asupra faptului că o misiune de control se desfăşoară la faţa locului, urmând ca pe baza raportului acesteia să se identifice soluţia legală. Domnul ministru Cseke Attila s-a angajat să remită comisiei atât raportul misiunii de control, cât şi documentele ulterioare.

În ceea ce priveşte Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino, conducerea Agenţiei Naţionale a Medicamentului s-a angajat să transmită comisiei toate rapoartele şi informările relevante, urmând ca soluţia continuării activităţii institutului să fie identificată împreună cu responsabilii ministeriali.

În domeniul administraţiei publice s-au înregistrat în evidenţa comisiei un număr de 28 de memorii, în care sunt sesizate aspecte referitoare la săvârşirea unor posibile abuzuri ale autorităţilor publice locale, atât la nivelul reprezentanţilor aleşi, respectiv preşedinţi de consilii judeţene, primari şi consilieri locali, cât şi la nivelul funcţionarilor publici din aceste instituţii.

Trebuie să remarcăm faptul că, în unele situaţii, dialogul purtat de comisie cu diversele autorităţi aparţinând administraţiei publice locale a condus şi la o soluţionare favorabilă a memoriilor adresate de către cetăţeni, confirmându-se astfel fie o abordare superficială a problematicii de către unii funcţionari publici, fie o nejustificată recunoaştere a unor drepturi consfinţite prin acte sau hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi învestite cu formulă executorie.

În acest registru, putem încadra şi soluţia adoptată, în cele din urmă, de către Primăria Oraşului Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, în cazul doamnei Veronica Nicoleta Mureşan - dosar nr. 34/15.294 -, care ne-a sesizat asupra ridicării unei construcţii fără respectarea prevederilor legale, în proxima vecinătate a proprietăţii sale. Verificările demarate de autoritatea publică locală, la solicitarea comisiei, au demonstrat veridicitatea celor sesizate, respectiv ridicarea construcţiei fără autorizaţie, finalizându-se cu sancţionarea conform legislaţiei care reglementează disciplina în construcţii şi cu impunerea intrării în legalitate.

Un număr însemnat de memorii - 20 de memorii - reclamă greutăţile întâmpinate de cetăţeni în recunoaşterea şi acordarea drepturilor prevăzute de legile fondului funciar. Petiţionarii, în marea lor majoritate persoane fizice, au sesizat asupra dificultăţilor create de comisiile locale şi judeţene de aplicare a legilor fondului funciar privind recunoaşterea probelor materiale, menite să soluţioneze anumite cauze, dar mai ales în punerea în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi învestite cu formulă executorie, cazuri refuzate de către unele comisii locale şi ignorate de către comisii judeţene.

În relaţia comisiei cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - principala instituţie asupra căreia se răsfrâng nemulţumirile petiţionarilor - remarcăm şi în acest semestru faptul că răspunsurile acestei autorităţi, chiar dacă sunt transmise în termenul de soluţionare, sunt evazive şi uneori eliptice, mărginindu-se la includerea unor articole de legi, fără a oferi şi soluţii concrete, ori concluziile instituţiei asupra modului de soluţionare sau termenului la care sunt prezumate a fi soluţionate problemele.

Un număr de 24 de memorii au vizat disfuncţionalităţi şi aspecte negative în activităţi aparţinând domeniului economic. Petiţiile formulate de către persoane fizice şi juridice, au privit atât aspecte referitoare la privatizarea unor societăţi aflate în proprietatea statului, la nereguli şi abuzuri ale conducerii unor societăţi comerciale din domeniul energiei, cât şi la nerespectarea legislaţiei în domeniul atribuirii unor contracte de achiziţii publice. Desprindem din cazuistica sesizată dosarul nr. 34/15.342, în care ne sunt sesizate nerespectări ale prevederilor legale aplicabile organizării şi gestionării procedurii de atribuire a unui contract de achiziţie publică de către Societatea Comercială Hidroelectrica SA.

În perioada analizată, s-a înregistrat o creştere a numărului memoriilor, respectiv 22 de memorii, adresate comisiei noastre din partea persoanelor condamnate penal, care execută pedepse privative de libertate, ori sunt arestate preventiv, fiind în curs de judecată, toate aflate în custodia unităţilor de detenţie din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Am ţinut să vă semnalăm dumneavoastră şi opiniei publice aceste elemente, fiind convinşi că exercitarea dreptului fundamental de petiţionare al cetăţenilor ne obligă pe noi toţi la abordarea cu maximă responsabilitate a problemelor pe care le semnalează cetăţenii şi care într-un stat de drept grevează asupra bunului mers al societăţii.

Comisia noastră reia apelul său către Camera Deputaţilor de a proceda la completarea Regulamentului propriu, în sensul precizării unor competenţe ale acestei comisii în scopul creşterii eficacităţii activităţii sale. Propunerile noastre au fost înaintate Comisiei pentru regulament încă din anul 2009 şi sperăm să se bucure de susţinerea plenului Camerei.

mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte să ia cineva cuvântul?

Dacă nu doreşte, înseamnă că toţi parlamentarii au luat act de conţinutul raportului prezentat de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, pe semestrul II al anului 2010.