Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Mergem mai departe cu deputaţii înscrişi pentru a prezenta pe scurt interpelări.

Domnul deputat Ion Şcheau? Nu.

Domnul Marocico? Nu.

Petre Petrescu? Nu.

Viorel Blăjuţ? Nu.

Marioara Nistor?

Dima Toader?

Ion Bogdan Mihăilescu?

Horia Cristian?

Vasile Varga?

Florin Tătaru, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, doamnei ministru Graţiela Gavrilescu. Subiectul: situaţia defrişărilor din judeţul Maramureş.

Doamnă ministru,

Baia Mare s-a alăturat celorlalte oraşe din România care au protestat faţă de defrişările ilegale ce se petrec în fiecare an.

Aşa cum s-a precizat şi la posturile de televiziune naţionale, Maramureşul se află şi el, din păcate, pe lista judeţelor unde pădurea se taie ilegal.

Procurorii DNA au început unele anchete în judeţele vecine, ca de exemplu Bistriţa-Năsăud, în mai multe dosare de corupţie pentru perioada 2009-2014, care au avut ca obiect defrişările masive, ilegale, de păduri.

Guvernul României a sesizat, de asemenea, 52 de fapte posibile de natură penală, după o serie de verificări în judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Mehedinţi, Suceava, Neamţ. Controlul a vizat perioada martie 2009 - decembrie 2012 şi arată că membrii consiliului de administraţie a Romsilva au adoptat, cu depăşirea competenţelor legale, un regulament privind vânzarea masei lemnoase recoltate anual din fondul naţional forestier, regulament care stabilea că documentaţia de preselecţie depusă de firmă nu mai trebuia să conţină şi certificatul de bonitate financiară sau acte privind lipsa datoriilor bugetare.

În altă ordine de idei, presa maramureşeană precizează de ceva vreme faptul că judeţul Maramureş reprezintă raiul tăierilor ilegale. Doar în primele luni ale anului au fost tăiate ilegal în Maramureş peste 220 de hectare, situând acest judeţ în topul judeţelor cu cele mai multe defrişări ilegale, prejudiciul ridicându-se doar pentru aceste luni de început de an 2015 la aproximativ suma de 6,7 milioane lei.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări.

1. Care este numărul de hectare defrişate ilegal pe fiecare ocol silvic în parte, începând cu anul 2009? La această întrebare vă rugăm să vă referiţi strict doar la ocoalele silvice aparţinând judeţului Maramureş.

Câte dosare de cercetare penală pentru defrişări ilegale au fost constituite cu specificaţie pentru judeţul Maramureş?

Ce măsuri a întreprins ministerul pentru recuperarea prejudiciilor generate de defrişările ilegale din judeţul Maramureş?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Octavian Marius Popa, 3 interpelări.

Victor Manea, o interpelare.

Ştefan Alexandru Băişanu, 3.

Mihai Lupu, 2 interpelări.

Vasile Iliuţă, o interpelare.

Dumitru Niculescu, două interpelări.

Sorin-Avram Iacoban, o interpelare. Da? Nu este.

Camelia-Margareta Bogdănici, două interpelări.

Niculina Mocioi, o interpelare.

Cornel Itu, o interpelare.

Anton Doboş, 4 interpelări.

Vasile Horga, o interpelare.

Mihai Diaconu, o interpelare.

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Deaconu:

Mihai Deaconu, cu "e".

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O interpelare adresată domnului ministru Andrei Gerea, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

Obiectul interpelării este modul defectuos de transmitere a facturilor de către SC CEZ Vânzare SA către agenţii economici.

Domnule ministru,

Vă semnalez faptul că în comparaţie cu alţi furnizori, cum ar fi cei de gaze, cablu tv, telefonie, care acordă un termen de 30 de zile de plată a facturilor, SC CEZ Vânzare SA practică încă de la început un sistem defectuos de transmitere a facturilor, în special către agenţii economici, în sensul că acestea ajung la destinatari de cele mai multe ori în urma datei scadente stabilite la data emiterii facturii, punându-i pe aceştia în situaţia de a plăti penalităţi sau în pericol de a fi debranşaţi.

De aceea vă rog să luaţi măsuri ca SC CEZ Vânzare SA să respecte termenul legal privind plata facturilor şi să trimită plicurile care conţin facturile numai cu confirmare de primire, iar acestea să conţină ştampila de plecare şi de sosire.

Vă mulţumesc.

Aştept răspunsul în scris.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Buican, o interpelare.

Şi ultimul, domnul deputat de Gorj, Vasile Popeangă, o interpelare.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Ioan Rus, ministrul transporturilor, şi are ca obiect să-mi explice care sunt motivele pentru care nu a fost inclus şi judeţul Gorj şi zona Olteniei în Masterplanul General de Transport.

Domnule ministru,

Am urmărit cu mare interes zilele trecute Masterplanul de Transport convenit cu Uniunea Europeană.

Se poate observa că ţinta 2020 o reprezintă autostrăzile şi drumurile expres.

Ca să nu se rămână în urmă, baza pare a fi pusă tot pe centurile ocolitoare, urmând ca la finele perioadei toate reşedinţele de judeţ să posede măcar aşa ceva.

Deranjant este însă că deşi se recunoaşte la toate nivelurile ca fiind o problemă deosebită, nici măcar un drum expres, ca să nu mai zicem de o autostradă, nu străbate partea sud-vestică a ţării, respectiv judeţul Gorj.

Mai mult decât atât, dumneavoastră înşivă aţi recunoscut că mai există încă probleme în proiectul elaborat de ministerul pe care îl conduceţi însă promiteţi că veţi căuta soluţii.

Spuneaţi dumneavoastră: "Nu este rezolvat cum se cuvine sud-vestul României şi sperăm să găsim o soluţie în perspectivă", aţi menţionat în cadrul şedinţei Comisiei pentru transporturi şi infrastructură.

Întotdeauna totul trebuie să fie în viitor, niciodată astăzi, nici măcar primul pas. Până şi proiectele mai vechi, ale lui Ceauşescu, vizau o autostradă între Craiova şi Deva, ca o alternativă la cea de pe Valea Oltului, dar viziunea politicienilor de la Ministerul Transporturilor este, se pare, diferită.

Ce este mai rău este că s-a instalat o mentalitate mai mult decât distructivă în Ministerul Transporturilor. Vor fi oraşe, ca, de exemplu, Timişoara, care în Masterplan are centură ocolitoare la 4 benzi, faţă de un oraş reşedinţă de judeţ, cum este Târgu Jiu, care are centură ocolitoare la două benzi, pentru că în acest moment dezvoltarea economică, traficul impun doar două benzi. Cerc vicios!

S-a ajuns la o dezindustrializare dezastruoasă şi un colaps economic într-o zonă cu milioane de români, pentru că drumurile au fost lăsate de izbelişte, nemaiavând nicio dezvoltare, iar acestea rămân minuscule, pentru că nu mai este activitate economică în zonă.

În acest sens, vă interpelez, domnule ministru, să-mi spuneţi de ce Gorjul şi zona Olteniei nu sunt prinse în Masterplanul General de Transport până în 2020.

Faţă de cele prezentate, precizez că aştept un răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Acestea fiind spuse, declar închisă şedinţa de astăzi, 18 mai.

Mulţumesc mult.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,24.