Parliamentary debates

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Punctul 4. Nu avem încă raportul.

Punctul 5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut privind învăţământul secundar între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015.

Suntem în procedură de urgenţă.

Guvernul.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La 17 aprilie 2015 a fost semnat Acordul de împrumut privind învăţământul secundar între România şi BIRT, în valoare de 200 de milioane de euro, care are ca obiective principale creşterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat şi reducerea abandonului şcolar în învăţământul secundar şi terţiar.

Proiectul este structurat pe trei componente: intervenţii la nivelul liceelor, intervenţii sistemice la universităţi şi, evident, managementul proiectului. Perioada de acordare este de 20 de ani şi rambursarea într-o singură tranşă la 1 noiembrie 2034.

Având în vedere conţinutul proiectului de lege, adresez rugămintea pentru un vot pe varianta Guvernului. Menţionez că suntem cu toţii de acord cu conţinutul raportului comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia. Domnul preşedinte Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015.

Conform prevederilor art.75 din Constituţie şi art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului, comisia a avut în vedere şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor.

Doamna Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Tuturor Mariilor şi Marinilor şi numelor conexe le spun la mulţi ani pentru ziua onomastică de ieri!

Revenind la proiectul pe care-l dezbatem acum în plen, Banca Mondială a fost mereu un partener de nădejde al României pentru a rezolva problemele structurale cheie care ne vizează în mod direct. Educaţia este una dintre ele.

Astăzi vorbim de un împrumut în valoare de 200 de milioane de euro acordat pe o perioadă de 7 ani, deci până în anul 2022, care presupune următoarea manieră de negociere şi acord între România şi BIRT: este vorba de un împrumut pe o perioadă de 20 de ani cu dobândă Euribor la şase luni, la care se adaugă o marjă variabilă a băncii - în prezent marja este de 0,8 procente, dar ea se poate modifica la fiecare şase luni - şi se rambursează într-o singură tranşă, la 1 noiembrie 2034. Înainte însă de orice tragere care va avea loc de două ori pe an, deci tragerile sunt semianuale, România va plăti un comision iniţial, înainte de prima tragere, de 0,25%, şi asta înseamnă o plată efectivă a României a costului iniţial de 500 de mii de euro. În anul 2034 însă rambursăm integral acest împrumut de 200 de milioane de euro.

Scopul este însă educaţia. Beneficiari sunt 1.160 de licee, în special din zonă tehnologică şi mediu rural, dar nu numai, şi aproximativ 300 de facultăţi. De ce? Pentru că România este obligată să diminueze rata abandonului şcolar. Este obligată să acorde un sprijin pentru elevii din mediul rural şi să crească rata de promovabilitate la bacalaureat. Din păcate, la toţi cei trei indicatori, ultimii ani ne stau dovadă că regresăm şi nu evoluăm. Acesta este argumentul pentru care Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea acestui acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii. Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Şi Partidul Social Democrat sprijină acest Proiect de Lege privind rectificarea acordului. Aşa cum spuneau şi antevorbitorii mei, este un acord de împrumut pe un termen de 20 de ani în domeniul educaţiei. Vizează finanţarea Proiectului "Învăţământul secundar din România - ROSE", cel mai mare proiect finanţat de Banca Mondială în Europa şi Asia Centrală.

De asemenea, e vorba de Proiectul "Sprijin la bacalaureat şi acces la facultate", un proiect validat şi aprobat de Guvernul României, un proiect care are ca scop reducerea gradului mare de abandon în învăţământul secundar din perspectiva tranziţiei la învăţământul terţiar şi aici trebuie spus că peste 100 de mii de elevi nu se prezintă la examenul de bacalaureat din motive pe care le cunoaştem, alt scop, obţinerea unor performanţe tot mai bune la examenul de bacalaureat, ţinând cont de faptul că din 2009 şi până în prezent rata de promovare la bacalaureat a avut o scădere semnificativă în anul 2011 şi 2012, dar în 2013, 2014 şi 2015 s-a observat o creştere, culminând cu anul acesta, în 2015, o rată de promovabilitate de 67,8%.

De asemenea, scopul proiectului mai este asistenţa pentru sprijinirea studenţilor cu risc de abandon prin programe specifice, şi aici trebuie spus că peste 20 de mii de studenţi abandonează facultatea în primii doi ani de studii şi din cauza rezultatelor slabe şi a mediilor mici la bacalaureat, dar şi pentru că provin din medii socio-profesionale dezavantajate sau din mediul rural.

De asemenea, scopul acestui proiect mai este atragerea fondurilor europene în învăţământul românesc. Acestea toate, pentru ca cetăţenii români şi mai ales cei dezavantajaţi să-şi îmbunătăţească nivelul de educaţie şi de pregătire.

Prin urmare, susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă prin care o să aprobăm acest acord vine să suplimenteze acele fonduri care sunt destinate educaţiei. În acest context, formaţiunea noastră va susţine această iniţiativă, atrăgând totodată atenţia guvernanţilor că este foarte important ca, în momentul în care se vor selecta instituţiile de învăţământ în cauză care să fie beneficiarele acestui proiect, să avem grijă ca într-adevăr să fie cele care sunt în cauză. Instituţiile de elită din oraşe şi judeţe, care în acest context ar avea resursa umană necesară pentru promovarea unor asemenea programe şi proiecte, ar trebui să fie în acest context îndreptate pentru alte tipuri de proiecte şi programe, ca, în acest sens, liceele din mediul rural, în principal, sau cele din oraşele mai mici, unde rata de promovabilitate la bacalaureat este într-adevăr scăzută, să fie beneficiarii acestui proiect, pe de o parte.

Pe de altă parte, este foarte important să spunem că rata abandonului şcolar nu doar la nivelul liceal creşte, pentru că foarte mulţi nu ajung deja la nivel de liceu, cea mai mare scădere este în momentul de faţă după clasa a VIII-a, foarte mulţi copii nu ajung să se înscrie la liceu sau la şcolile profesionale. Este o rată de abandon şcolar de circa 10-15% între cei care au terminat clasa a VIII-a şi nu se mai regăsesc în liceele şi şcolile profesionale.

Deci în contextul în care se mai poate, şi Guvernul va avea posibilitatea să lucreze pe acest proiect, ar trebui să prevenim, începând deja din clasele V-VIII, rata abandonului şcolar în mediul rural.

Şi a treia problemă, foarte importantă, este pregătirea profesorilor din zona rurală, în principal, pentru că discrepanţele majore între mediul urban şi mediul rural, diferenţele de şanse care există între şcolile din mediul rural şi mediul urban vin şi datorită faptului că din această zonă posibilitatea de a te înscrie la programe de pregătire sunt mult mai mici. În acest context ar trebui să avem în vedere un proiect prioritar pentru zona rurală, ca în acest fel posibilitatea de a te înscrie la liceu să fie serioasă şi cu şanse în această zonă. În plus, ar fi fost necesară, dar din păcate este tardivă, susţinerea unui proiect separat al Uniunii Europene pentru finanţarea şcolilor. Avem programe fragmentate. În cadrul programelor operativ-regionale pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii şcolare la programe operativ-regionale, avem programe de dezvoltare pentru învăţământ în zona ministerului social, Ministerul Muncii.

Eu cred că aceste programe, toate programele europene... ar fi trebuit să încercăm să realizăm un program special al fondurilor europene destinate şi gestionate de către Ministerul Educaţiei. Poate pentru viitor vom gândi şi acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Andea.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să clarificăm conţinutul unui termen care este foarte des invocat şi care nu reflectă ceea ce se ascunde în spatele lui. Se vorbeşte mereu despre abandonul şcolar. Vreau să spun că abandonul şcolar nu este totuna cu rata de părăsire timpurie a şcolii. Mereu se dă un procent exagerat, aproape halucinant, că 17, 16, 20% din tinerii noştri abandonează şcoala. Nu, procentul se referă la rata de părăsire timpurie, şi am să dau un singur exemplu: dacă un elev optează pentru învăţământul profesional, ceea ce cu toţii ne dorim, şi după ce termină învăţământul profesional şi se angajează în câmpul muncii, deci răspunde unei necesităţi sociale, el apare, fără discuţie, încărcând procentul de părăsire timpurie a şcolii. Deci noi nu putem condamna pe acest elev sau societatea în ansamblu că avem un procent ridicat, din moment ce acest lucru ne dorim, ca un mare număr de tineri care termină învăţământul profesional sau liceal să intre în câmpul muncii. Piaţa muncii aşteaptă.

Subliniez că abandonul şcolar se referă la cei care părăsesc în principal forma de învăţământ obligatorie, ceea ce intră la părăsirea timpurie a şcolii. Părăsirea timpurie se calculează până la vârsta de 25 de ani. Deci chiar şi un elev care termină liceul şi nu merge la facultate încarcă acest procent, dar el poate intra în câmpul muncii.

Aş cere ca pe viitor să facem distincţie între ce înseamnă abandon şcolar şi părăsirea timpurie a şcolii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnilor colegi,

Bună ziua! O toamnă rodnică vă doresc!

Voi vota acest acord destul de important, însă sunt două lucruri importante de menţionat: primul se referă la stabilitatea sau la o legislaţie în sistemul de învăţământ corectă, coerentă, o legislaţie care să nu fie modificată foarte des, pentru că atunci nu cred că vom atinge parametrii pe care ni-i dorim, acest acord va avea doar un simplu scop social; şi al doilea lucru, sistemul de învăţământ din România trebuie corelat cu piaţa muncii, trebuie corelat cu nevoile societăţii româneşti, pentru ca toţi cei care absolvă o formă de învăţământ să se integreze în piaţa muncii şi să fie utili societăţii româneşti şi ei să aibă satisfacţiile lor.

Dacă legislaţia va fi modificată lunar, dacă vom interveni în sistemul de învăţământ ori de câte ori un grup mai mare sau mai mic va putea decide rezultatul sau investiţia făcută, banii pe care România îi ia nu îşi vor demonstra utilitatea. Trebuie, pe fondul unei legislaţii consecvente, serioase şi continue, să facem aceste investiţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Turcan şi încheiem.

Doamna Raluca Turcan:

Un acord de împrumut şi de sprijin financiar pentru Ministerul Educaţiei Naţionale este binevenit. În contextul unui parteneriat financiar pe termen lung pe care România l-a încheiat cu instituţiile internaţionale, sprijinirea învăţământului secundar pare să fie un deziderat la care să achiesăm cu toţii. Întrebarea este cum se realizează acest sprijin pentru învăţământul secundar.

În momentul de faţă, în România, sunt 700 de mii de copii care nu există nicăieri înregistraţi în sistemul de educaţie. Sunt 500 de mii de copii care nu au diplomă de bacalaureat. Între clasele a VIII-a şi a IX-a, 50 de mii de copii abandonează şcoala, iar rata de părăsire timpurie a şcolii este în creştere, este de 17%, în condiţiile în care prin strategia "Europa 2020" trebuia să ajungem la 11%.

Aceşti indicatori arată că e nevoie să sprijinim învăţământul secundar, să-l cuplăm cu învăţământul terţiar, dar nu oricum. Avem 14% absolvenţi de învăţământ terţiar, însă aceşti 14% unde se regăsesc pe piaţa muncii, cât şi ce valorează diplomele pe care ei le obţin?

De aceea, Partidul Naţional Liberal a solicitat şi în comisia de specialitate ca aceste cheltuieli care vor fi făcute pe programul de finanţare a învăţământului secundar să fie prezentate public, să fie încadrate în strategia ministerului pe termen lung pentru relansarea şi axarea învăţământului românesc pe calitate, altfel riscăm să venim doar cu programe încropite care să acopere o problemă într-un loc, dar să lase descoperit un alt loc cangrenat în momentul de faţă. Dacă nu urmărim calitatea, performanţa, echitatea şi incluziunea în sistemul de educaţie, corelate cu piaţa muncii şi cu cerinţele internaţionale, riscăm ca nişte bani suportaţi de către cetăţenii României, în momentul rambursării, să fie irosiţi.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.