Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate; PL-x 264/2017.

Guvernul României? Nu avem.

Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate, transmis cu adresa PL-x 264 din 1 septembrie 2017, înregistrat cu adresa nr. 4c-13/41 din 1 septembrie 2017, respectiv 4c-18/461 din 1 septembrie 2017 şi retrimis pentru raport suplimentar în data de 12 noiembrie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 26 iunie 2017.

La întocmirea prezentului raport, comisiile sesizate în fond au examinat proiectul de lege, expunerea de motive, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri, transmis cu nr. 393/29.05.2017, avizul favorabil al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare corelarea dispoziţiilor legale cu privire la structura instituţională actuală şi instituirea de norme legale suplimentare în ceea ce priveşte procedura de înfiinţare, atribuţiile, finanţarea şi personalul centrelor comunitare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 2 noiembrie 2022 şi a transmis raportul preliminar al acestuia. La lucrările comisiei, deputaţii au fost prezenţi, conform listei de prezenţă.

La dezbaterile din cadrul Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din data de 2 noiembrie 2022 a participat, în calitate de invitat, doamna Oana Petrescu, consilier juridic în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă şi membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate, cu amendamentele admise şi respinse, prezentate în anexe, parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Este minunat faptul că noi creăm centre comunitare pentru românii din diaspora! Ar fi fost minunat să nu închidem minele şi să nu închidem carierele şi termocentralele, ca românii să nu fie nevoiţi să plece în diaspora şi să facem acolo centre comunitare, sedii, sinecuri pentru fiice, fii, relaţii, pile, amante şi aşa mai departe! Ar fi fost foarte bine ca în aceşti 32 de ani să avem nişte guvernanţi care să se gândească la interesele naţiunii române, la fel cum au polonezii, care nu şi-au închis producţia de cărbune, regăsită preponderent în bazinul Silezian.

Ar fi fost foarte, foarte bine ca noi să redeschidem capacităţi energetice în România, cum face Germania, în momentul acesta, nu să deschidem noi, în Germania, centre comunitare. Pentru că românii din diaspora nu de centre comunitare au nevoie, ci de posibilitatea de a reveni în ţara de care le este dor, unde au părinţii, bunicii şi unde au strămoşii îngropaţi! Şi voi i-aţi alungat peste hotare şi încercaţi acum probabil să le câştigaţi bunăvoinţa cu centre comunitare! Nu despre asta e vorba, nu pentru asta suntem aici! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Volosatîi Boris, vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar şi în aşa condiţii, odată ce nu le putem crea o situaţie în care s-ar întoarce acasă românii noştri, AUR va susţine deschiderea acestor comunităţi, a acestor centre comunitare, pentru că oriunde ar fi românii, ei sunt ai noştri şi faptul că aceste centre vor contribui la păstrarea identităţii noastre naţionale, lingvistice, a tradiţiilor neamului nostru. Din aceste considerente, vom vota pentru.

Dar cel mai important lucru ar fi să le creăm condiţii acasă, să se întoarcă în România.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Cristea Andi-Lucian, PSD, vă rog.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al PSD va vota pentru această propunere legislativă şi, ca vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă, aş dori să adresez de la această tribună mulţumiri colegilor care au discutat în două şedinţe consecutive acest proiect de lege şi vreau să îi mulţumesc domnului vicepreşedinte Dan Barna pentru atitudinea lui foarte constructivă. Şi, într-adevăr, nu este un proiect de lege perfect, departe de a fi un proiect de lege perfect, dar am găsit înţelepciune pentru a avea un text pe care să-l votăm şi ca aceste centre comunitare să devină realitate.

Vreau să-i mulţumesc colegului Mihail Albişteanu, secretar al comisiei din partea AUR, vreau să-i mulţumesc şi colegului Daniel Toda pentru sprijinul şi înţelegerea pe care a manifestat-o.

În esenţă, prin această lege, statul român, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, va avea la dispoziţie instrumente instituţionale adiţionale pentru sprijinirea comunităţilor de români din afara graniţelor.

Detalii, sigur, sunt în text, sunt lucruri complexe şi cred că astăzi facem un gest pe care ar fi trebuit să-l facem, ca şi clasă politică, mai demult, faţă de românii din afara graniţelor. Şi vă reamintesc că, în urmă cu doi, trei ani mai mulţi români, mai mulţi copii de naţionalitate română, cu paşaport, cu buletin românesc s-au născut în afara graniţelor, decât în interiorul graniţelor statului nostru, în interiorul graniţelor administrative.

Deci votăm pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Tulbure Simina-Geanina-Daniela, neafiliaţi, vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Zece procente! În jurul acestei sume se situează banii pe care-i varsă românii din afara graniţelor ţării în puşculiţa denumită produsul intern brut.

Din ianuarie până în august, românii din diaspora au trimis acasă aproximativ 4 miliarde de euro. Asta arată ultimele date BNR.

Românii din diaspora, deşi sunt departe, continuă să sprijine ţara de unde au fost nevoiţi să plece. Aşa cum românii din diaspora investesc în România, şi statul român ar trebui să investească în ei.

România are datoria să le ofere sprijin nu doar cetăţenilor care rămân în ţară, ci şi celor care trăiesc în afara graniţelor ţării, pentru că cetăţenia şi identitatea nu se definesc doar prin hotare, ci mai cu seamă prin valori comune, tradiţii, obiceiuri şi limbă, la a căror ocrotire avem datoria de a pune cu toţii umărul.

Diasporenii sunt epuizaţi, pentru că sunt ignoraţi în mod repetat de statul român. Şi care sunt soluţiile? Şi atunci m-am bucurat să regăsesc acest proiect de centre comunitare. De ce? Pentru că trebuie să ne punem la treabă şi să facem ca la carte politici naţionale dedicate relaţiei cu românii de pretutindeni, să oferim motive de mândrie cetăţenilor noştri, să simtă că aparţin unui popor unde respectul este normalitate şi nu e privit ca o exagerare şi un moft.

Acest proiect de lege aduce modificări unei legi adoptate în 2016, care nu a fost pusă niciodată în aplicare. Şi eu, în calitate de deputat de diaspora, am depus nouă amendamente la acest proiect de lege şi printre cele mai importante se numără faptul că vom selecta directorii de centre prin concurs. Foarte important asta, să avem directori selectaţi prin concurs! Deşi pare o normalitate în 2022, ca rolurile de conducere să fie atribuite pe criterii de competenţă, ştim cu toţii că mai avem de lucrat la acest capitol.

Un al doilea amendament care mi-a fost admis, şi doresc să mulţumesc Comisiei pentru diaspora, cât şi Comisiei pentru politică externă, pentru sprijin, a fost faptul ca cererile să fie făcute în online. Trăim într-o eră a digitalizării, în care trebuie să comunicăm cu românii din diaspora în online.

Aşadar, cu toate amendamentele admise şi cu sprijinul tuturor colegilor din Comisia pentru diaspora şi Comisia pentru politică externă, eu cred că am reuşit să aducem un proiect de lege bine văzut, care va ajuta românii din diaspora să avem o comunitate mai coagulată şi unificată.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Barna, vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna:

Dacă citim titlul legii, e, într-adevăr, o iniţiativă lăudabilă - nu-i aşa? - să facem centre comunitare pentru românii de pretutindeni.

Este însă incredibilă capacitatea acestei guvernări şi a acestei coaliţii de a mai inventa sinecuri şi locuri la stat. De ce? Centrele acestea comunitare aţi putea să credeţi, cei care n-aţi citit legea, că sunt pentru românii din diaspora, gândite să-i ajute.

Ştiţi cine le conduc? Oameni din ţară!

Am depus un amendament ca directorii de acolo şi personalul să fie din comunitate.

Nu, el este numit de aici, de către minister şi de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni!

Ce face legea aceasta? Creează o clonă de consulate pentru angajarea unor oameni din ţară, pe joburi bune în străinătate. Salariul este la nivel de ministru consilier - ca să fim foarte clari. Chiar MAE a spus că nu e de acord cu asta şi a fost respins amendamentul!

Deci ce facem prin legea asta? Creăm încă o salbă de locuri de muncă, de centre comunitare în comunităţile româneşti, cu oameni numiţi din ţară, cumnaţi, nepoţi, rude trimise pe joburi bune, pe salarii foarte mari.

Asta face legea! Nu este despre românii din diaspora! E despre a crea încă un mecanism de a angaja oameni în străinătate pe salarii mari.

De aceea USR va vota împotrivă, pentru că legea asta nu se adresează românilor din diaspora.

Dacă vreţi să-i ajutaţi pe diasporeni, uşuraţi-le votul şi faceţi aici legi care să-i facă să se întoarcă în ţară!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Pambuccian Varujan, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Noi vom vota această lege, minorităţile naţionale, dar gândul mă poartă, să ştiţi, în primul rând către românii din teritoriile istorice ale României, ai căror bunici, străbunici s-au născut în România, aşa se numea ţara în care s-au născut ei atunci, şi care între timp au fost uitaţi, abandonaţi.

Am avut întâlniri la Cernăuţi cu comunitatea românească de acolo, care se plângea de lipsa publicaţiilor în limba română, a cărţilor, care urmau să vină, trebuiau să vină din România.

Acelaşi lucru se întâmplă în Herţa. Nu spun Basarabia, pentru că Basarabia este toată românească. Acelaşi lucru se întâmplă în Valea Timocului.

Lucrurile astea se întâmplă în comunităţi româneşti istorice, pe care le uităm pentru că avem o diasporă plecată la muncă. Nu e bine să le uităm!

Sigur, şi diaspora e importantă, aceasta plecată la muncă, dar diaspora istorică trebuie ajutată să se menţină românească, ea trebuie ajutată să nu-şi uite limba, să nu-şi uite istoria, să nu-şi uite tradiţiile. Lucrul ăsta este foarte important! Şi dacă mă gândesc la aceste centre comunitare, mă gândesc în primul rând pentru această diasporă istorică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Ciubuc şi doamnă Tulbure, neafiliaţii au avut vorbitor, nu pot să vă mai dau cuvântul, îmi pare rău!

Mergem mai departe, la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamente admise? Nu. Adoptate.

La respinse?

Domnul Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Este un amendament la... Cred că marginalul este 3. Deci art. 2 pct. (2). Este un amendament de debirocratizare.

În amendamentul admis la comisie se prevede că cererea poate fi depusă fie la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, fie la MAE.

Mi-am însuşit un amendament al MAE care propunea eliminarea acestei sintagme şi o să citesc acum forma pe care propun să o adoptăm. Este un amendament respins.

Articolul ar urma să aibă următorul cuprins: "Înfiinţarea fiecărui centru comunitar românesc se face în acord cu disponibilitatea bugetară anuală a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, după cum urmează:

a) la cererea comunităţii, ca urmare a solicitării adresate Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, denumit în continuare DRP, semnată de cel puţin 1.650 de persoane dintr-un minim de 5.000 de cetăţeni români înregistraţi la misiunile diplomatice şi, după caz, la oficiile consulare ale României din statul respectiv. Modelul de cerere pe care trebuie să îl completeze persoanele interesate este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege."

Sau punctul b), modalitatea de înfiinţare, la cerere:

"b) la iniţiativa DRP, în funcţie de necesitatea rezultată din implementarea politicilor de guvernare, în acord cu strategia DRP pentru românii de pretutindeni şi în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din prezenta lege".

Acesta este amendamentul care a fost respins şi pe care vi-l supun spre aprobare, dacă sunteţi de acord.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot pentru amendamentul respins, marginal 4.

Vot, vă rog.

163 de voturi pentru, 4 contra, 24 de abţineri.

Amendamentul a fost admis.

Şi pentru că avem un amendament care priveşte acelaşi alineat, la amendamente admise, o să supun votului dumneavoastră amendamentul admis, marginal 4, art. 3.

Vot, vă rog.

Pentru - 6, 153 - contra, 28 de abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Şi mai am un amendament, cel despre care am vorbit şi la dezbateri generale.

Prin acest amendament solicitam ca numirea directorului acestor centre să fie din comunitate, pe o procedură DRP, pe o procedură cu criterii, fără îndoială, dar să fie dintre oamenii din comunitatea respectivă care solicită un astfel de centru, tocmai pentru a fi evident că nu vorbim despre o sinecură; în momentul de faţă, vă spuneam, numirile făcându-se de la Bucureşti.

Şi o să citesc amendamentul respins, art. 6 alin. (1), la mine numărul marginal este 8 aici.

Deci art. 6 alin. (1): "Centrele comunitare româneşti din străinătate sunt conduse de câte un director, ales de românii din străinătate din rândul membrilor comunităţii respective, printr-un proces organizat de către DRP. Detaliile privind procedura de alegere vor fi stabilite de către DRP, în urma consultării membrilor comunităţilor. Pe durata exercitării mandatului, directorul centrului comunitar românesc din străinătate este salarizat conform legislaţiei referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate".

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, marginal 8, amendament respins.

Pentru - 62, contra - 127, 7 abţineri.

Amendamentul a rămas respins.

Dacă nu mai sunt intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

Pauză 10 minute. Ne întoarcem cu votul final.