Parliamentary debates

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi totuşi celebrăm şi un moment important.

Astăzi, la aniversarea a cinci decenii de la adoptarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, putem vorbi de patrimoniul cultural al României ca o sumă de valori şi bunuri, fie ele materiale sau imateriale, mobile sau imobile, constituite, ocrotite şi protejate de-a lungul vremurilor.

România împărtăşeşte cu mândrie cu întreaga umanitate valoarea universală excepţională a bunurilor înscrise pe lista patrimoniului mondial.

Patrimoniul cultural românesc înglobează preţioase resurse moştenite din trecut, sub toate formele lor. Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la ratificarea Convenţiei, UNESCO prezintă un plan de acţiune axat pe trei direcţii importante pentru următoarele decenii, în aşa fel încât patrimoniul mondial să devină mai reprezentativ, mai accesibil şi mai durabil.

Dragi colegi,

Atunci când am aderat la Convenţie, ne-am asumat cu tărie că toate aceste bunuri vor fi conservate şi transmise generaţiilor viitoare. Nu putem vorbi despre un stat modern fără moştenirea lui culturală şi identitară, care nu este meritul nostru, ci al celor care au transmis, cu dragoste şi dăruire, din generaţie în generaţie, toate aceste bunuri de o valoare inestimabilă. Însă, nouă ne revine obligaţia morală de a duce mai departe aceste bunuri, de a le proteja şi de a le promova în lume. Suntem convinşi că încă mai avem de lucru, că simpla transmitere a acestor bunuri pe mai departe nu este suficientă, că mai sunt multe de făcut pentru a ne asigura că toate aceste situri sunt accesibile tuturor.

Tema centrală abordată de UNESCO pentru celebrarea Convenţiei este "Următorii 50 de ani: Patrimoniul mondial ca sursă de rezilienţă, umanitate şi inovaţie" şi suntem convinşi că va asigura cadrul potrivit pentru identificarea soluţiilor concrete de salvgardare şi promovare a patrimoniului cultural şi naţional.

Cea de-a cincizecea aniversare a Convenţiei patrimoniului mondial cultural şi natural determină pe fiecare dintre noi să conştientizăm şi să reflectăm la patrimoniu, aşa cum va fi el şi peste 50 de ani. Ne responsabilizează, deopotrivă, să identificăm cele mai bune soluţii legislative care să asigure cadrul potrivit faţă de ameninţările globale în creştere. Ratificarea Convenţiei ne-a determinat în mod pragmatic să asigurăm printr-un dialog inter-instituţional solid, menţinerea protecţiei patrimoniului mondial, cultural şi natural, în acord cu prevederile acesteia.

Comisia parlamentară pentru UNESCO afirmă cu tărie încă o dată că este obligaţia noastră morală, dragi colegi, să lăsăm urmaşilor noştri intacte aceste bunuri de patrimoniu care ne fac cunoscuţi în lumea întreagă prin caracterul lor inestimabil şi prin valoarea universală remarcabilă.

Astăzi, la 50 de ani de la adoptarea Convenţiei, putem vorbi de un real succes al acesteia - sunt peste 1.500 de bunuri înscrise, Convenţia fiind unul dintre singurele instrumente normative ratificate la nivel mondial în peste 194 de ţări.

România are, în acest moment, înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 9 obiective. Şi aş reaminti cu mândrie câteva dintre acestea - Bisericile din Moldova, Delta Dunării, Cetăţile Dacice, Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi Peisajul cultural minier de la Roşia Montană.

Toate aceste înscrieri ne fac să fim mândri şi ne responsabilizează. Apartenenţa la UNESCO înseamnă respectarea unor criterii clare, dar ne determină să modificăm şi legislaţia naţională. Această poziţie de responsabilitate presupune asumarea promovării şi susţinerii unor politici culturale, educaţionale şi ştiinţifice eficiente şi adaptate atât unui specific naţional, cât şi necesităţilor impuse de globalizare.

Încă de la înfiinţare, una din priorităţile comisiei parlamentare a fost să coaguleze în jurul său toate instituţiile şi organismele cu atribuţii pe probleme legate de UNESCO. Acest plan strategic naţional şi-a propus elaborarea unor politici educaţionale adecvate necesităţilor societăţii româneşti, în acord cu implementarea unor mecanisme de protejare şi conservare a patrimoniului şi promovarea pluralismului şi diversităţii culturale.

Dragi colegi,

Patrimoniul cultural este pilonul de bază al culturii noastre şi vă asigur că toate acţiunile pe care le vom derula în acest mandat vor constitui instrumente pentru protejarea monumentelor şi bunurilor noastre pe termen lung. Patrimoniul care ne înconjoară, sub toate formele sale diverse, trebuie să fie preocuparea noastră, a tuturor, preocupare la care trebuie să ne gândim strategic şi împreună, pentru că aşa cum membrii comisiei o spun de fiecare dată - patrimoniul cultural nu are culoare politică.

Eu vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

Sunt ferm convinsă că acest subiect de interes a fost de interes şi pentru dumneavoastră.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Deşi neuzual, domnul Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

O fi neuzual, domnule preşedinte - şi vă mulţumesc pentru următoarele 20 de secunde -, dar, din păcate, e uzual să fii ipocrit de la microfonul Parlamentului României, să spui că te bucuri şi eşti mândră, în numele partidului pe care îl reprezinţi, pentru includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, fără să fi precizat că te-ai luptat ani de zile ca nu cumva acest patrimoniu să ajungă în UNESCO.

Ba chiar mai mult, pentru şpagă pentru oamenii tăi, ai fost dispus, tu, Partid Social Democrat, să distrugi situl respectiv. Pentru şpagă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aniversam 50 de ani de când România a aderat la una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale, dar, mă rog. (Vociferări.)

Domnule Andruşceac, vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop (din sală):

Îl dăm afară pe Seidler din partid pentru ce a spus! (Râsete. Vociferări.)

Domnul Antonio Andruşceac:

Este foarte bine.

Şi discursul colegei noastre a fost un discurs care aproape m-a făcut să cred că trăiesc în altă ţară.

Vorbind de protejarea mediului şi a patrimoniului cultural, ar trebui - ca să nu vă ţin mult, dragi colegi - să regăsim, în bugetul pe care tocmai va trebui să ni-l prezentaţi, partea practică, alocarea banilor pentru protejarea patrimoniului cultural construit şi a ariilor protejate. De la vorbe să trecem la fapte. Aşteptăm să vedem asta în buget.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.