Parliamentary debates

Doamna Ioana Grosaru:

Era şi pentru România; e important să urezi succes colegilor care vor intra în competiţie. Da.

Deci - Ziua Unităţii Naţionale, a Constituţiei, a Imnului şi a Drapelului Italiei.

Data de astăzi marchează, în Italia, Ziua Unităţii Naţionale, a Constituţiei, a Imnului şi a Drapelului, amintind de primul pas înfăptuit pe drumul anevoios al formării Italiei moderne, când, la 17 martie 1861, Regele Victor Emanuel al II-lea proclama la Torino naşterea Italiei unite, după ce Parlamentul format din reprezentanţi ai vechilor state italiene votase Legea nr. 4671, devenită Proclamaţia oficială a Regatului Italiei, cu capitala la Torino.

Unitatea Italiei era însă rezultatul unor lupte susţinute, duse de elita politică, prin Mişcarea "Risorgimento".

Este demn de menţionat cum mişcările naţionale - italiană şi română - s-au intersectat şi influenţat reciproc, de-a lungul secolului al XIX-lea.

"Risorgimento" a fost un model pentru Mişcarea Paşoptistă românească, iar Unirea Principatelor din 1859, susţinută cu atâta ardoare de Camillo Cavour, a fost un precedent important pentru unificarea Italiei, care s-a întâmplat doi ani mai târziu.

Actul din 17 martie 1861 reprezintă însă doar începutul unui parcurs dificil pentru crearea unui stat italian unit, modern şi prosper.

Într-adevăr, a urmat anexarea regiunilor Veneto şi o parte din Friuli, în 1866, iar, în urma războiului cu Austria, şi cucerirea Romei, în 1870.

Procesul unificării Italiei a fost, şi înainte de 17 martie 1861 şi după această dată, unul dificil, combativ, pe alocuri chiar sângeros.

Odată înfăptuită unitatea administrativă, trebuiau rezolvate şi decalajele unui teritoriu atât de fărâmiţat până atunci şi din punct de vedere social, economic, lingvistic.

Alessandro Manzoni nu a fost doar autorul unuia dintre primele romane în limba italiană, ci şi un membru important al Senatului Regatului Italian în curs de dezvoltare.

Scriitorului lombard i s-a încredinţat, de fapt, sarcina de a rezolva chestiunea lingvistică într-o Italie unită, unde totuşi italienii încă nu existau. Oamenii aveau nevoie până atunci doar de proiectul dialectic, iar opera lui Manzoni a fost fundamentală pentru crearea unităţii lingvistice prin romanul "I promessi sposi", care propunea o limbă unitară pornită de la dialectul toscan şi care devine text obligatoriu în şcoli, pentru a învăţa tinerele generaţii de italieni noua limbă, pentru a combate analfabetismul şi pentru a crea o conştiinţă comună în stat.

Asociaţia Italienilor din România a publicat cartea lui Manzoni (Arată volumul.) într-o interpretare a unui italian...

...pe care o să v-o fac cadou la urmă... (Se adresează domnului deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele de şedinţă.)

...în interpretarea unui membru al Asociaţiei, italian din noua generaţie, stabiliţi în România astăzi.

Aşa că, ne face cinste ca Asociaţia să contribuie la astfel de demersuri.

Un aspect important de luat în seamă legat de unificarea Italiei este fenomenul emigraţiei italiene, care a luat amploare încă din această perioadă şi care a stat la baza formării comunităţii istorice italiene pe care o regăsim astăzi pe teritoriul ţării noastre.

Data de 17 martie evocă, aşadar, valorile cetăţeniei, indispensabile, fundamentale pentru convieţuirea într-o societate democratică, pentru consolidarea identităţii naţionale bazate pe amintire şi memorie civică - unitate, drapel, Constituţie, imn - memoria valorilor care îi unesc pe toţi italienii în această zi, mândri şi onoraţi să facem parte dintr-o comunitate pregătită să privească viitorul cu tenacitate şi optimism, într-un sentiment comun de apartenenţă.

Viva l'Italia! Viva la Romania! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Şi vă mulţumesc că aţi înţeles intervenţia mea dinainte.

(Doamna deputat Ioana Grosaru îi înmânează volumul domnului deputat Vasile-Daniel Suciu.)

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.