Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of September 20, 1999
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of September 20, 1999 |
Sittings of the Chamber of Deputies of September 20, 1999
![]() |
5. | Dezbateri asupra propunerii legislative privind acordarea de facilităţi persoanelor ce domiciliază în localităţile rurale aflate în zonele montane. | ![]() |
||
| ................................................ |
|
Următorul proiect de lege în discuţie, înscris pe ordinea de zi, este cel referitor la propunerea legislativă privind acordarea de facilităţi persoanelor ce domiciliază în localităţile rurale aflate în zonele montane. Rog iniţiatorii acestei propuneri, cei 9 deputaţi, să-şi ocupe locul în loja iniţiatorilor. Rog, de asemenea, biroul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, sesizată în fond, să-şi ocupe locul în lojă. Din partea iniţiatorilor? Sunt 9 iniţiatori. Dau cuvântul, din partea iniţiatorilor, domnului deputat Marian Ianculescu. Vă rog să prezentaţi nota de fundamentare ce a condus la promovarea acestei propuneri legislative, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cu prilejul susţinerii în Parlamentului României, în vechea legislatură, a Legii nr.33/1996 referitoare la repunera în drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni, am propus, la acea dată, extinderea unor prevederi din această lege la locuitorii din toate zonele de munte din ţara noastră, în felul acesta eliminându-se discriminarea făcută prin respectiva lege. Într-adevăr, dacă avem în vedere faptul că în marea majoritate a zonelor montane există locuitori care îşi asigură mijloacele de subzistenţă din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, în şindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, doniţe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oişti de căruţă şi alte asemenea produse, apare justificată măsura acordării anual, acestei categorii de locuitori, a câte 10 m.c. de material lemnos pe picior, dar nu mai mult de 15 m.c. de familie, pentru a fi prelucrat în produsele respective, în vederea comercializării sau efectuării unor schimburi în natură pe produse cerealiere deficitare sau inexistente în zonele respective. În acest proiect de lege se prezintă modul de procurare a materialului lemnos respectiv din pădurile administrate de Regia Naţională a Pădurilor, precum şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, aflată în administrarea primăriilor locale. De asemenea, sunt prevăzute facilităţi acordate de stat, în sensul suportării a 50% din valoarea materialului lemnos pe picior, a 50% din valoarea transportului pe C.F.R., facilităţi pentru păşunatul animalelor de tracţiune care efectuează transportul produselor lemnoase specificate în proiectul de lege de faţă. În vederea populării zonelor montane din ţara noastră şi a stabilizării de specialişti în aceste zone, se prevăd, de asemenea, facilităţi pentru întemeierea noilor familii şi pentru specialişti, cum sunt: medici, profesori, preoţi, învăţători şi alţi specialişti, în sensul acordării o singură dată a unei cantităţi de 25 m.c. de material lemnos de familie pentru construirea şi repararea de locuinţe. Pentru asigurarea principiului durabilităţii în pădurile din ţara noastră, se prevede ca acordarea acestor facilităţi să se încadreze în volumul maxim de masă lemnoasă legal de recoltat în fiecare an din pădurile României. În acest sens, am întocmit acest proiect de lege pe care îl supunem în faţa dumneavoastră spre adoptare şi vă solicităm sprijinul în acest sens. Vă mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnul deputat Emil Popescu, preşedintele comisiei, pentru a prezenta raportul comisiei de fond. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Noi am discutat foarte mult acest proiect, s-a căzut de acord asupra textului, asupra soluţiilor de fond, mă întreb unde este domnul Gavra, care a fost un animator şi un susţinător al legii şi l-aş ruga, dacă se poate, să vină în sală... |
|
Numai o clipă, domnule preşedinte. Domnilor deputaţi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, nu mai purtaţi discuţii care sunt de natură să deranjeze buna desfăşurare a şedinţei. Vă rog, ocupaţi-vă locurile în sală, să dăm posibilitatea domnului preşedinte Emil Popescu să dezvolte argumentele comisiei sesizate în fond, în favoarea proiectului. |
|
Vă prezint în sinteză poziţiile; s-a discutat enorm de mult în comisie dacă să fie extinse prevederile, beneficiile, nu foarte mari, ale acestei legi şi la alte categorii din alte zone de muncitori care şi dânşii întrebuinţează material lemnos. Şi până la urmă, s-a ajuns la concluzia că dacă vom face acest lucru, vom greşi şi nu vom mai putea să dăm nici un fel de, mă rog, înlesnire pentru aceşti oameni care sunt cu adevărat într-o situaţiune foarte grea şi care, de ani de zile, stau în această situaţiune. Până la urmă, comisia a ajuns la concluzia că cea mai înţeleaptă soluţie este să rămânem numai la zona Munţilor Apuseni, cu anumite criterii care vor delimita cine, cum, în ce fel, în ce condiţii. Acum, în ceea ce priveşte materialul lemnos, pragurile: s-a stabilit această soluţie care este în prezent şi anume că se dă printr-un criteriu combinat pentru o familie, dacă este o singură persoană - 10 mc, dacă sunt două persoane - nu mai mult de 15 mc, nu există altă soluţie. Sigur că noi am fi vrut să dăm 10 mc de fiecare meşter din familie, deci dacă sunt 3 meşteri ar fi urmat să ia 30 mc fiecare. Comisia a trebuit să ţină seama de dificultăţile pe care le are ţara, mai ales cu privire la materialul lemnos, de tăierea sălbatică a pădurilor şi de aceea vă propunem să însuşiţi materialul, aşa cum este el la ora actuală. Restul reprezintă numai discuţii care vor împiedica adoptarea acestui act normativ. Vă mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc. Fiind prezentate considerentele pe care le-au avut în vedere iniţiatorii, aţi ascultat raportul comisiei sesizate în fond, urmează participarea la dezbaterile generale asupra propunerii legislative privind acordarea de facilităţi persoanelor ce domiciliază în localităţile rurale aflate în zonele montane. Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale? Domnul deputat Miron Mitrea de la Grupul parlamentar al PDSR. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur, ca şi iniţiator al proiectului de lege, dar şi ca vicelider al Grupului parlamentar al PDSR, susţinem, vă spun de la început, acest proiect de lege. El a plecat, în special, din necesitatea ca o parte a populaţiei României, în general, foarte săracă, să poată să apeleze la o bogăţie naturală, care sunt pădurile acestei ţări. Poate că este bine ca împreună cu sprijinul dumneavoastră, să-i ajutăm să trăiască nu mult mai bine, dar ceva mai bine pe cei care lucrează în prelucrarea lemnului de generaţii. Poate că este normal şi eu cred că este normal, noi credem că este normal ca nu numai cei care se ocupă de exploatarea şi exportul de lemn în această ţară să reuşească să-şi asigure venituri importante, ci, şi ţăranul român care s-a născut în zona de munte, care are pădurea lângă casă şi care nu are alte resurse, nu are pământ, să poată beneficia, sigur, contra cost, cu anumite facilităţi, de material lemnos ca să-şi pună în practică meseria. Sigur, din punct de vedere tehnic, colegul meu va prezenta legea şi n-am să vă spun decât că vă rog să votaţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ioan Gavra, din partea Grupului parlamentar al PUNR. |
|
Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte. De acord cu dumneavoastră, domnule deputat. Sigur că înainte de a prezenta acest raport plenului Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei juridice, indiferent de apartenenţa politică, au ajuns la un consens, aşa cum domnul preşedinte Popescu v-a exprimat punctul de vedere în numele comisiei, astăzi, în faţa dumneavoastră. Practic, această lege este o extindere parţială a unei alte legi adoptate anterior, în urmă cu 3 ani de zile, de către Parlamentul României, şi anume Legea moţilor. Sigur că în acea lege era vorba de reconstituirea unui drept pe care l-au avut acele populaţii care au locuit în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul a 8 judeţe. Pe lângă volumul de masă lemnoasă de care beneficiau cu aceste reduceri care sunt trecute şi aici de 50%, inclusiv pentru familiile tinere, moţii au avut în decursul istoriei, prin legi consacrate în perioada interbelică, şi alte facilităţi, în mod deosebit cele legate de transport şi alte asemenea facilităţi de care au beneficiat timp de câţiva zeci de ani de zile. Nu se pune problema să reconstituim acel drept şi în cazul acestei iniţiative. Aici, doar parţial preluăm volumul de masă lemnoasă pentru toţi locuitorii zonei montane, pentru a le facilita existenţa lor în aceste zone. Vă propunem să adoptăm exact aşa cum este înscris în raportul Comisiei juridice şi exact aşa cum am fost de acord la nivelul comisiei, în totalitate, după iniţiativa legislativă lansată. Este o preluare parţială a textului de lege a moţilor pe care l-am adoptat în urmă cu 3 ani de zile, dar există o deosebire fundamentală, acolo era vorba de recunoaşterea unui drept pe care l-au avut moţii, aici este vorba de constituirea acestui drept de a obţine, în condiţii avantajoase, material lemnos, atât familiile care locuiesc în zonă, cât şi familiile tinere care se vor restabili în acele zone. Vă mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc. Din partea altor gupuri parlamentare. Din partea Grupului parlamentar al UDMR domnul deputat Tamas Sandor. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Onorată Cameră, Grupul parlamentar al UDMR, prin cei care au luat cuvântul atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor, a susţinut încă din anul 1996 extinderea prevederilor Legii nr. 33/1996 privind repunerea în drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. Şi din acest aspect, dar nu numai, este un lucru de apreciat privind iniţiativa privind reglementarea facilităţilor necesare pentru persoanele care au domiciliul în zonele montane, cei care practică o meserie de prelucrare a lemnului. Propunerea legislativă are însă mici nereguli, ambiguităţi, dintre care aş vrea să evidenţiez numai câteva.
Nu vreau să prelungesc discuţia, am enumerat numai câteva din neajunsurile care se pot descoperi în iniţiativa care va fi prezentată. În fine, UDMR-ul este pentru reglementarea problemei a foarte mulţi locuitori din zonele montane; ţin însă neapărat ca iniţiativa să fie îmbunătăţită de către plenul Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Sorin Pantiş, din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vorbind despre acest proiect de lege, aş vrea să fac o mică istorie şi în acelaşi timp să nuanţez această problemă. În anul 1996, iniţiativa acestui proiect de lege, de fapt acelui proiect de lege legat de restituirea unor drepturi faţă de locuitorii Ţării Moţilor, a fost o iniţiativă venită în special din partea PUNR într-un an electoral, lucru care nu ştiu în ce măsură i-a ajutat sau nu i-a ajutat, însă atunci Grupul parlamentar al PL, chiar prin vocea mea, care eram lider de grup parlamentar, am cerut răspicat ca să nu se creeze un tratament discriminatoriu şi ca de acel proiect de lege să beneficieze, exact aşa cum se regăseşte în această iniţiativă de acum, să beneficieze absolut toţi locuitorii zonelor montane, pentru că altfel am institui un tratament discriminatoriu, nefăcând altceva decât restabilind nişte drepturi istorice; nu vreau să fac acum consideraţii de unde au venit acele drepturi istorice ale moţilor pe care le respect şi le vom respecta în continuare. Nu aş vrea însă să se înţeleagă vreun moment că această iniţiativă legislativă nu este susţinută şi nu vine şi din partea grupurilor din coaliţie. Pentru că, reamintesc, propunerea Grupului parlamentar al Partidului Liberal de atunci şi a Grupului parlamentar al PNŢ din acel moment, de extindere a acestor drepturi, a fost rejectat de către coaliţia de la putere de atunci. De aceea, vreau să fie foarte clar că Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de lege nefăcând altceva decât reiterând ceea ce am spus acum 3 ani. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea celorlalte grupuri, dacă doresc să ia cuvântul reprezentanţii? Domnul deputat Oltean de la PD. Numai o clipă. Doriţi? Aveţi o dublă calitate în această după amiază, domnule preşedinte. |
|
Colegii mei m-au rugat să spun câteva cuvinte din partea partidului nostru. Noi am considerat că este necesară adoptarea acestui act normativ, am încercat pe cât este posibil să nu creăm discriminări, am extins, pe cât posibil, la zonele montane, cu precădere în Munţii Apuseni. Acolo există, într-adevăr, mari necazuri a acestor oameni. S-a spus că vine ursul peste ei, nu poate să-l împuşte fiindcă legea îl pedepseşte şi n-are altcum trăi. Şi ăsta e un adevăr. Şi atunci am ajuns la aceste soluţii şi, într-un consens, comisia a fost de acord cu asta şi partidul nostru sprijină această iniţiativă legislativă, este şi democratic şi creştineşte să procedăm astfel. Vă mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Oltean din partea PD-USD. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Grupul parlamentar al PD, analizând iniţiativa legislativă care face obiectul acestei dezbateri, apreciază că ea este bine venită şi vine la câţiva ani întârziere, 4 ani, să extindă aceste facilităţi create unui segment relativ restrâns de populaţie montană, cea din Munţii Apuseni, şi la alte segmente de populaţie care se află în zone la fel de vitrege, la fel de duşmănoase din întreaga ţară. De aceea, apreciem că această iniţiativă merită a fi luată în dezbatere cu toată atenţia şi a fi adoptată, în felul acesta creăm generalizarea facilităţilor la toţi locuitorii din zonele montane, aşa cum prevede iniţiativa, procedând sau aducând o îmbunătăţire cât de cât a vieţii de zi cu zi a locuitorilor din aceste zone, creăm şi uşoare condiţii care să determine în ultimă instanţă aşezarea populaţiei tinere în zonele atât de depopulate în ultimul timp, cum sunt zonele de munte. De aceea, Grupul parlamentar al PD va susţine această iniţiativă în dezbaterea de astăzi. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Nefiind alte intervenţii, doamnelor şi domnilor deputaţi, luăm în discuţie propunerea legislativă. Dacă sunt observaţii, comentarii asupra titlului propunerii legislative. Poftiţi, cu privire la titlu, domnule deputat. |
|
În iniţiativă figurează: "Lege privind acordarea de facilităţi persoanelor ce domiciliază în localităţile ...." Eu propun să fie reformulat în sensul următor: "... facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile ..." Eu cred că e mai bine aşa. |
|
Domnul Emil Teodor Popescu (Din bancă): Da. Suntem de acord cu asta. |
|
"...persoanelor care au domiciliul..." Aşa am spus. |
|
Deci s-a făcut următoarea propunere de modificare a titlului. Să fie "Lege privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane". Am înţeles că atât iniţiatorii, cât şi comisia sunt de acord cu amendamentul care s-a făcut la titlu, care va avea această redactare: "Lege privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane". Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare a titlului propunerii legislative. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. A fost aprobat în unanimitate. La art.1 are cuvântul domnul deputat Miron Mitrea. Vă rog să poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Am doar o problemă de formulare. Să înlocuim: "în vederea prelucrării acesteia în produse finite şi semifinite" cu formula - "pentru a fi prelucrată în produse". Deci ar urma să sune: "Familiile care locuiesc în localităţile rurale din zonele de munte au dreptul pentru practicarea unor meşteşuguri tradiţionale la o cantitate de lemn pentru a fi prelucrate în produse finite, semifinite". |
|
Da. Poftiţi. Bun, faceţi toţi la art.1. |
|
Art. 1 începe: " Familiile care locuiesc..." Eu propun ca şi cuvântul "familiile" să fie înlocuit cu "persoanele care au domiciliul..." Pentru că facilitatea se acordă pe bază de autorizaţie de meseriaş şi autorizaţia de meseriaş se dă persoanei fizice, nu familiei. Propun ca "familiei" să fie înlocuit cu "persoanele care au domiciliul..." Vă mulţumesc. |
|
Suntem de acord. |
|
Domnilor deputaţi, v-aş ruga totuşi, acum, când faceţi amendamente, să uzaţi de formularele care sunt puse la dispoziţie şi de către secretarii de şedinţă, să le redactaţi, pentru că văd că se fac mai multe amendamente la acelaşi text şi la un moment dat s-ar putea ca redactarea să nu poată fi finalizată în forma dorită de fiecare. Am înţeles. Poftiţi, domnule deputat Miron Mitrea. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Există mai multe amendamente de la diferite grupuri la text şi sunt convins că găsim soluţia să amenajăm textul. Suntem de acord cu "persoanele" rămânând însă, pe fondul legii, ideea: dacă sunt mai multe persoane în aceeaşi familie, rămâne o limitare la 15 mc. |
|
Să recapitulăm. La art.1 au fost făcute două amendamente. Un amendament făcut de domnul deputat Miron Mitrea, care propunea ca de la rândul 3 al textului sintagma "în vederea prelucrării" să fie înlocuită cu "pentru a fi prelucrată în produse finite", dat fiind faptul că imediat în text iarăşi urmează o sintagmă "în vederea efectuării" şi probabil, da, este o chestiune de stilizare. Vă supun spre aprobare acest amendament pe care l-a făcut domnul secretar Miron Mitrea. Dacă sunteţi de acord? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Un al doilea amendament a fost făcut de domnul deputat Tamas, în sensul de a se înlocui sintagma "familiile", din debutul articolului, cu "persoanele". Iniţiatorii, sunteţi de acord? Domnule Gavra, poftiţi. |
|
Domnule preşedinte Popescu, noi ne-am înţeles la comisie să respectăm exact prevederile legii la acest capitol, pe care noi am adoptat-o ca drept de reconstituire. Este nefiresc şi anormal, la constituirea unui drept, ca pentru ceilalţi locuitori ai zonelor montane să acordăm acelaşi volum de masă lemnoasă şi să venim cu o discriminare, să le acordăm mai mult decât la cei care au avut acest drept şi l-au reconstituit. Deci acolo am spus foarte clar, se dau 10 mc de meseriaş, dar nu mai mult de 15 mc pe familie, tocmai pentru că într-o familie pot exista 5 meseriaşi şi atunci ar lua 50 de mc şi, întrucât, cum aţi spus dumneavoastră bine, nu avem de unde să le dăm, am spus maximum de familie, indiferent câţi meseriaşi sunt, 15 mc, fiecare câte 10, dacă sunt mai mulţi iau în total 15. Dacă într-o lege anterioară, care s-a referit la dreptul de reconstituire al acestei operaţii, am spus aşa, cred că într-o lege ulterioară, prin care acordăm şi altora aceleaşi drepturi, nu le putem acorda mai mult decât celora care au avut dreptul. Aşa ar fi şi normal. Domnule Popescu, aşa am ajuns la concluzie în comisia. Vă mulţumesc. |
|
Bun şi care este observaţia. |
|
Să rămână textul din raport, aşa cum este în raport. |
|
Deocamdată, în raport, nu aveţi nici un amendament din partea comisiei... Domnule Gavra, la art.1, în raport nu aveţi nici un amendament. Amendamentul a fost făcut aici de domnul deputat Tamas. Domnule deputat, titlul s-a votat. La art.1 nu există nici un amendament. Deci pun în discuţie amendamentul formulat de domnul deputat Tamas la art.1, înlocuirea sintagmei "familiile" cu "persoanele" şi în loc de "care locuiesc" - "care au domiciliul ". Dacă sunteţi de acord cu acest amendament? Voturi pentru. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Articolul, în ansamblul lui, cu acele două amendamente care au fost introduse. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? A fost votat. La art.2, comisia are un amendament pe care îl regăsiţi în raportul dumneavoastră la poz.1 şi care este un amendament pentru a se reda exact denumirea subunităţilor Regiei Naţionale a Pădurilor, astfel cum a fost stabilită prin Hotărârea de Guvern nr.1112/1996. Dacă sunt comentarii la art.2. Domnule deputat, deocamdată discutăm amendamentul comisiei la art.2. La art.2 este acest amendament al comisiei. Mai aveţi un amendament? Poftiţi. |
|
Propun la art.2 alin.1 după sintagma "direcţiilor silvice" corectată de către comisia de specialitate, juridică, să introducem următoarea sintagmă: "din pădurile pe care le administrează", pentru că altfel s-ar naşte următoarea problemă: ocoalele silvice, conform legii, pot să dea şi din alte păduri pe care nu le administrează, ceea ce nu este în regulă. Şi atunci, noi trebuie să venim cu această specificare: "...direcţiilor silvice, din pădurile pe care le administrează". |
|
Domnule deputat, ca să înţeleg eu bine, vă referiţi la ocoalele silvice ale direcţiilor, silvice şi ele, pentru că au în administrare... Din partea comisiei, în legătură cu acest amendament? Domnul preşedinte Emil Popescu. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Tot voind noi să îmbunătăţim şi să perfecţionăm, cu cât umblăm mai mult la un act normativ, îl stricăm. Noi am gândit foarte mult acest text atunci şi am discutat o sumedenie de nuanţe şi subtilităţi şi am ajuns la concluzia că este posibil ca să i se dea de către un organ care are. Acel organ poate să fie şi... şi... Dacă acceptăm acest amendament, noi acum creăm un obstacol administrativ, delimitativ teritorial, care va complica aplicarea textului. Nu ştiu exact ce se va întâmpla acolo, dar organul competent îi va da. De aceea, noi nu am acceptat această formulare restrictivă. Ce spune domnul coleg, e adevărat, poate fi însuşit acest criteriu, dar acesta limitează aplicarea legii şi încurcă în aplicarea legii. Eu, noi nu suntem de acord cu asta. Eu propun să rămânem pe lege aşa cum este ea. |
|
Domnule preşedinte, Acest text nu a existat în varianta iniţială a legii. Uitaţi şi dumneavoastră ce spune legea: "Se acordă de către primari...", deci reţineţi, "de către primari din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier" - e normal, sunt în proprietatea primăriilor - "şi de ocoalele silvice ale direcţiilor silvice, din pădurile pe care le administrează". Mi se pare firesc şi normal să specificăm această sintagmă. |
|
Sunt două ipoteze. Dacă citim textul, într-adevăr, sunt două ipoteze aici, în raport de competenţele pe care le au autorităţile. Primarul nu poate să dea decât din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier şi se pune problema pentru ocoalele silvice... |
|
Fiecare dă din ce are, ce ne complicăm atâta. |
|
Păi, ocoalele silvice nu pot să aibă decât pădurile pe care le au în administrare. Şi eu cred că precizarea, tocmai, este necesară ca să nu creăm confuzii, dar, mă rog, sigur că aici urmează ca votul să decidă. Vă rog, poftiţi. |
|
Domnul Petre Ţurlea (Din bancă): Daţi-i o haină! |
|
Domnule, încetează cu prostiile dumitale. Am şi haină! Domnilor, uitaţi ce este. Dacă există 3 surse de cartofi în 3 locuri cu 3 stăpâni diferiţi, acestor oameni li se dau cartofii. Dacă există în locurile respective un anumit organ care e competent să dea, lor li se dă. Nu să umble în altă parte sau să se pomenească că nu i se dă. Textul este foarte lax, este bine gândit. După ce ajung la scaun, o să îmi pun haina. |
|
Domnul deputat Gavra. |
|
Domnul Popescu are dreptate, atunci când am gândit celălalt act normativ, referitor la legea moţilor, tot aşa am gândit, să nu existe mai multe autorităţi care se implică în acordarea acestui volum de masă lemnoasă, că până la urmă nu se mai acordă. Ştiţi, îl trimiţi pe om de la Ana la Caiafa. Primăria, ca autoritate locală, este singura care se ocupă. Dacă nu are în perimetrul primăriei, se dă din altă parte, de la ocolul silvic şi aşa mai departe. Deci, să rămână textul anterior, aşa cum este în raport. Vă mulţumesc. |
|
Înţeleg că iniţiatorii renunţă la amendamentul propus de domnul deputat Marian Ianculescu şi, ca atare, supun votului dumneavoastră art.2, cu amendamentul care a fost introdus de comisie, aşa cum este redat în raport la poziţia 1. Cine este de acord cu textul art.2, în forma propusă de comisie? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, art.2 a fost aprobat. Trecem la art.3. Comisia nu are nici un fel de amendament cu privire la acest text. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Domnul secretar Miron Mitrea. |
|
Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Să adăugăm, în al treilea alineat: "Forma şi conţinutul legitimaţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi". |
|
Comisia este de acord. Este şi firesc ca să se stabilească un termen până la care Guvernul să emită hotărârea prin care să se stabilească forma şi conţinutul legitimaţiei. Deci, art.3, cu acest amendament care a fost formulat la alin.3, şi pe care vi-l recitesc: "Forma şi conţinutul legitimaţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.", amendament cu care este de acord şi comisia. Supun art.3 în întregime votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, a fost acceptat textul. La art.4, intervenţii din partea comisiei nu am avut în cadrul raportului. Domnul deputat Miron Mitrea, din partea iniţiatorilor. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, Doar o modificare minoră. În alin.2: "Primarul verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art.2 după care aprobă sau respinge", "avizează" este inutil aici. Şi, în continuare, la următorul alin., "Cererile aprobate se înaintează direcţiilor teritoriale..." |
|
S-au făcut două sugestii aici de către iniţiatori, ca la alin.2 să fie eliminat cuvântul "avizează", primarul urmând numai să aprobe sau să să respingă cererea, iar la alin.3, să se spună că: "Cererile se înaintează direcţiilor...", şi să se elimine cuvântul "avizate". Da, domnule deputat Mitrea? "Cererile aprobate", da? De acord? Da. Comisia este de acord. Vă supun... Poftiţi, la art.4. |
|
Tot la art.4 alin.6. Alin.6, iniţial, sună aşa: "Persoanele fizice nemulţumite de modul de soluţionare a cererilor se pot adresa cu plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, prefectului judeţului, care o va soluţiona în cel mult 15 zile". Eu cred că nu este constituţional acest articol pentru că primarul nu este subordonat prefectului. Propun înlocuirea textului: "Persoanele nemulţumite de modul de soluţionare a cererii pot exercita calea de atac prevăzută de Legea contenciosului administrativ." Vă mulţumesc. |
|
Domnule deputat Tamás, daţi-mi vă rog amendamentul! Preşedintele comisiei, domnul deputat Emil Popescu. Aveţi cuvântul în legătură cu amendamentul propus de domnul deputat Tamás. |
|
Domnilor colegi, Domnule preşedinte, Sigur că dacă stăm şi ne apucăm acum să facem un sistem, o construcţie juridică, ajungem la nişte soluţii că până la urmă mergem pe trei grade de jurisdicţie. Noi am gândit ca lucrurile acestea să se rezol ve cât mai repede, pentru nişte oameni necăjiţi, care nu au bani şi care nu au timp de procese. Dacă ajungem la Legea contenciosului, dacă mergem adică pe varianta asta de a ataca actul acesta în contencios administrativ, cu toate consecinţele decurgând din ea, omul nu-şi mai ia lemnul nici într-un an de zile. Gândiţi-vă că oamenii aceştia ar trebui să fie plimbaţi prin judecăţi, să-şi ia apărător sau să se apere singuri. De aceea, noi am organizat această cale de atac şi de rezolvare mai scurtă şi la nivel local. Vă rog respectuos să înţelegeţi lucrul acesta. Legiuitorul poate să confere primarului sau prefectului o atribuţie în plus, pe lângă alte atribuţii pe care le are, prin această lege specială. Vrem sau nu vrem să-i ocrotim pe aceşti oameni? Că dacă începem o mie de discuţii înmormântăm legea pentru nişte chestiuni, aşa, formale. Eu sunt de acord că trebuie să respectăm regulile şi principiile juridice, dar în cazul de faţă le respectăm printr-o soluţie foarte practică, pragmatică, concretă şi eficientă. Nu îl trimit pe om la judecăţi în contencios. Vă rog să respingeţi acest amendament. |
|
Domnule deputat Popescu, atunci, sunteţi de acord ca în final totuşi să se... este ceea ce spuneaţi dumneavoastră, să se adauge că "Decizia prefectului este definităvă"? Da. Poftiţi, vă rog, domnule deputat Marton. |
|
Domnule Popescu, Dumneavoastră aţi militat aici pentru oamenii necăjiţi, în ideea că prefectul o să le dea lor dreptate, şi dacă nu, acel om necăjit înseamnă că trebuie să accepte şi să-i răpim dreptul constituţional de petiţionare, de a se adresa instanţelor judecătoreşti? E ceva împotriva Constituţiei României! Nu putem include acest termen, "definitiv", adică trebuie să existe o cale de atac asupra hotărârii prefectului. |
|
Domnul deputat Emil Popescu, preşedintele comisiei. |
|
Domnilor, V-am mai spus şi iarăşi sunt nevoit să fac acum o discuţie cu totul de specialitate. Dacă am fi într-o situaţie care ar fi perenă, permanentă, care s-ar rezolva o dată pentru 20 de ani în justiţie, atunci o judecată cu privire la un teren sau la o casă, e normal, trebuie să parcurgă nişte grade de jurisdicţie şi cetăţeanul în cauză să aibă acces. Dar noi discutăm aici despre nişte porţii de lemn, nişte cantităţi care trebuie să li se dea anual, la fiecare sezon şi care trebuie să fie rezolvate imediat. Omul are posibilitatea să se adreseze primarului şi, după aceea, prefectului. Reprezintă o rezolvare după opinia noastră, nu numai a mea. Eu apăr aici punctul de vedere al comisiei, şi cei mai mulţi, majoritatea, ba chiar unanimitatea a gândit aşa. Acum, dacă începem să întoarcem pe dos şi să răzvrătim principiile unul împotriva celuilalt, vom ajunge în situaţia că trebuie să-i trimitem până la Consiliul Europei, fiindcă aşa înţelegem noi dreptul de acces în justiţie. Ne-a apucat acum grija de cum o să se rezolve şi prezumăm noi reaua-credinţă. Prezumăm că primarul o să fie de rea-credinţă, prezumăm că el, prefectul, o să fie de rea-credinţă şi că oamenii aceştia până la urmă nu vor fi niciodată rezolvaţi. Noi ne-am gândit că trebuie să terminăm odată cu necazurile lor. Au venit saci întregi de nemulţumiri la noi, şi oamenii aceştia, neavând soluţie, trebuie să aibă o soluţie. Această lege le oferă această soluţie rapidă şi eficientă. Sigur că dacă vrem, putem să complicăm lucrurile cu o sumă de proceduri care de care mai oţioase. Dar nu asta discutăm acum! Noi discutăm că e vorba să i se dea acum, în toamnă, şi el trebuie să aibă rezolvarea în două-trei săptămâni. Nicidecum nu se poate vorbi în cazul lor. Omul se lipseşte decât să se ducă nu ştiu unde, la Alba-Iulia, ca să facă proces în contencios. Daţi-vă seama de lucrul acesta! De aceea, vă rog respectuos să rămânem pe texte, aşa cum sunt. Eu n-am nimic împotrivă să organizăm treizeci de mii de căi de atac, dar asta este în interesul beneficiarilor legii, domnule Gavra? |
|
Vom lua amendamentele în ordinea în care au fost formulate şi le vom supune pe rând la vot. Primul amendament, care a fost formulat de domnul deputat Miron Mitrea, a vizat eliminarea cuvântului "avizează" din cuprinsul alin.2: Primarul, după ce verifică, nu poate decât să aprobe sau să respingă cererea, după caz. Al doilea amendament se referea la alin.3, unde se propunea ca în locul cuvântului "avizate", "aprobate". Supun votului aceste două amendamente făcute de domnul deputat Miron Mitrea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Un alt amendament a fost făcut de către domnul deputat Tamas. Vă dau citire textului amendamentului: "Persoanele nemulţumite de modul de soluţionare a cererii pot exercita calea de atac prevăzută de Legea contenciosului administrativ." Am înţeles că acest amendament nu este însuşit de către iniţiator şi nici de către membrii comisiei. Supun votului, totuşi, amendamentul, aşa cum vi l-am citit. Cine este pentru? 6 voturi. Insuficient. Ca atare, vă supun votului art.4 în ansamblu, cu cele două amendamente care au fost acceptate prin votul dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Textul art.4 a fost acceptat cu un număr de 5 abţineri. La art.5, comisia nu are nici un fel de amendament. Dacă din partea dumneavoastră sunt... Domnul deputat Constantin Avramescu. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu: Profit că se discută art.5 ca să pun o scurtă întrebare. La acest proiect de lege există informarea primită de la Guvern? Pentru că, în conformitate cu art.84 din regulamentul nostru de funcţionare şi art.110 din Constituţie, toate proiectele de lege care afectează bugetul de stat, şi asta se spune ritos la art.110, trebuie să aibă o informare, cu alte cuvinte, avizul din partea Guvernului. Eu o pun numai ca întrebare. |
|
Domnule deputat Avramescu, nu ştiu dacă dumneavoastră aveţi materialul în integralitatea lui. Vă informez că există avizul Consiliului Legislativ, există punctul de vedere al Guvernului. Deci, procedura este completă din acest punct de vedere. Rog comisia şi iniţiatorii să încetaţi consultările. La art.5 dacă sunt intervenţii. Permiteţi-mi, ca la art.5 să fac o intervenţie. (Domnul vicepreşedinte Acsinte Gaspar coboară la tribună.) Doamnelor şi domnilor deputaţi, La art.5 alin.1 se spune în felul următor: "Titularii legitimaţiei pot valorifica produsele prelucrate din lemn la târguri, pieţe, oboare, precum şi în orice localitate din ţară." Dar şi pieţele, şi târgurile, şi oboarele sunt în localităţi şi, ca atare, aş propune înlocuirea sintagmei "precum şi în orice localitate din ţară" cu "precum şi în alte locuri destinate activităţilor comerciale". Deci, în afară de târguri, pieţe, oboare pot să mai existe şi alte locuri care să fie destinate activităţilor comerciale pentru desfacerea acestor produse. (Domnul vicepreşedinte Acsinte Gaspar îşi reia locul la prezidiu.) Dacă iniţiatorii sunt de acord? Da. Comisia? De acord. Supun votului dumneavoastră art.5, cu acest amendament. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Deci, art.5 a fost adoptat în redactarea din proiect, cu introducerea care s-a făcut. La art.6 există un amedament din partea comisiei. Există în raportul dumneavoastră, la poziţia 2, este mai mult un amendament de tehnică legislativă întrucât se propune eliminarea, după ce se face o enumerare de bunuri, se propune să fie eliminate parantezele, în sensul că textul să nu fie cuprins înăuntrul unor paranteze. Deci, este o chestiune pur de tehnică legislativă. Se elimină parantezele şi cuvântul "etc". Art.6, cu amendamentul care vi l-am supus din partea comisiei. Da. Domnul deputat Ianculescu. |
|
Domnule preşedinte, Aş ruga şi Comisia juridică să fie de acord cu următoarele amendamente de la art.6. Aş propune ca la art.6 alin.1 să eliminăm sintagma "Hotărârea Guvernului nr.379..." |
|
Domnule deputat, vă rog. |
|
Vă ascult. |
|
Numai că vroiam să fac puţină linişte ca să vă asculte colegii din sală la ce vă referiţi. |
|
La art.6, la alin.1 propun înlocuirea sintagmei "în Hotărârea Guvernului nr.379/1993" care, de altfel, nici nu mai există, cu următoarea sintagmă "prevăzute de legislaţia în vigoare şi normele stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură". Vă repet: aceasta cuprinde întreaga legislaţie avută în vedere, iar aici se referea direct la o hotărâre de Guvern care, practic, la ora actuală nu mai există. Deci, aceasta la alin.1. Dacă-mi permiteţi să trec şi la alin.2. |
|
Faceţi la tot articolul, domnule deputat. |
|
La alin.2, după cuvântul "confecţionate" să introducem următoarea formulare: "pe care să fie înscrisă data plecării, semnătura şi ştampila şefului de ocol silvic din zonă". Propun această sintagmă întrucât nu toată lumea este de bună-credinţă şi se poate, în felul acesta, dacă nu prevedem această sintagmă, să aibă loc furturi masive de material lemnos, fără să fie provenit din facilităţile pe care le acordăm prin această lege. Vă mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc. Vă rog să-mi predaţi amendamentul. Comisia? În legătură cu cele două sugestii, comisia este de acord. Deci, la art.6, la alin.1 urmează să se elimine sintagma "prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.379/1993" şi să fie înlocuită cu "prevăzute de legislaţia în vigoare şi normele stabilite de autorităţile publice centrale care răspund de silvicultură". Aceasta ar fi la alin.1, iar la alin.2, după cuvântul "confecţionate", se introduce sintagma "pe care va fi înscrisă data plecării, semnătura şi ştampila şefului de ocol silvic din zonă". Cu aceste două amendamente propuse de domnul deputat Ianculescu şi cu amendamentul care se află în raportul comisiei, supun art.6, în ansamblul său. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Art.6 a fost votat, cu aceste amendamente care i s-au adus. La art.7, domnul deputat Támas. |
|
Sunt de acord cu art.7, dar aş vrea să propun reformularea lui. Deci, eu propun ca: "Tinerii căsătoriţi, în vârstă de până la 35 de ani, care au domiciliul în zona de munte şi cei care vin în această zonă să-şi stabilească domiciliul au dreptul, o singură dată, la material lemnos pentru construcţie, în cantitate de 25 metri cubi de familie". Pentru că cuvântul "locuiesc" e mai puţin decât domiciliul. Poate locui şi în reşedinţă şi în alte părţi, dar domiciliul este stabil. Şi tot aşa "să-şi întemeieze gospodării", aş vrea să propun înlocuirea cu "stabilească domiciliul". |
|
Vă rog să-mi daţi amendamentul. Iniţiatorii, dacă sunt de acord. Înţeleg că iniţiatorii... Aveţi ceva dumneavoastră, în plus? Poftiţi, domnule deputat Marian Ianculescu. |
|
Domnule preşedinte, La art.7 alin.1 am omis, din păcate, o categorie specială de cetăţeni care domiciliază în aceste localităţi. Noi i-am prins la expunerea de motive, dar aici i-am omis. Este vorba de specialiştii - fie profesori, fie medici, fie învăţători, fie preoţi - care domiciliază în aceste zone şi care nu posedă păduri în proprietate. De aceea, vin cu amendamentul următor: ca după cuvântul "gospodării,", să trecem "specialiştii (medici, profesori, învăţători, preoţi etc.) care domiciliază în aceste zone şi care nu posedă păduri în proprietate." |
|
Vă rog. |
|
Ne-am înţeles cu domnul iniţiator şi aş propune reformularea art.7, la prima propoziţie: "Tinerii căsătoriţi, în vârstă de până la 35 de ani, care au domiciliul în zona de munte, au dreptul, o singură dată, la material lemnos pentru construcţie, în cantitate de 25 metri cubi de familie.". Pentru că se dă şi se acordă această facilitate numai celor care au deja domiciliul, şi nu şi celor care or să vină cândva. Cei care or să se stabilească, or să primească, desigur. |
|
Da. Dar în cazul acesta trebuie să acceptaţi să adăugăm şi specialiştii. Deci, nu numai tinerii căsătoriţi. De acord să excludem "cei care vin în această zonă" să introducem "Tinerii căsătoriţi, în vârstă de până la 35 de ani, care au domiciliul"..., cum aţi spus dumneavoastră, "specialiştii, medici, profesori, învăţători, preoţi şi alte categorii..." şi textul curge după cum este în proiect. La alin.2, după sintagma "fondului forestier" trebuie neapărat să adăugăm "...şi din pădurile care aparţin consiliilor locale". |
|
Domnule deputat, la alin.2 nu există nici o... |
|
Tot la alin.1, domnule preşedinte. Am greşit eu. Tot la alin.1, după sintagma "se realizează din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier", se adaugă sintagma "sau din pădurile care aparţin consiliilor locale". Motivaţia: până la ora actuală, primăriile aveau în proprietate numai păşunile împădurite care constituie vegetaţie forestieră din afara fondului forestier. Potrivit legii noi de retrocedare a pădurilor, urmează ca primăriile să primească în proprietate păduri, care constituie o parte din fondul forestier naţional. Deci, este o altă categorie de vegetaţie. Şi să adăugăm sintagma "sau din pădurile care aparţin consiliilor locale". |
|
Da. Vă rog să-mi daţi amendamentul. Domnilor colegi, Vă propun următorul lucru: având în vedere că există o oarecare divergenţă între iniţiatori şi comisie în legătură cu forma finală a art.7, şi în special cu introducerea şi altor categorii de specialişti, propun ca acest articol să fie văzut după şedinţă, cunoaşteţi că de la ora l8,30 intrăm într-un alt program al Camerei Deputaţilor, urmând ca mâine dimineaţă să continuăm dezbaterile la acest proiect de lege cu art.7, însă reformulat, scris complet în forma pe care aţi convenit-o. Da? Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Da. |


