Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem în aceste condiţii la parcurgerea proiectelor de lege înscrise la vot final pentru şedinţa de azi.

Primul proiect: Proiectul de lege privind Statutul aleşilor locali. Vreau să vă informez că, având în vedere discuţiile care au existat cu privire la Consiliul de disciplină, Guvernul ne propune amânarea acestui vot pentru a avea discuţii cu partidele politice, cu privire la cuprinsul acestei legi.

Supun votului dumneavoastră amânarea votului acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

În unanimitate s-a amânat votarea acestui proiect de lege.

Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietate privată a statului, destinate sediilor partidelor politice, lege ce urmează a fi votată în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

195 voturi pentru, 15 împotrivă, nici o abţinere.

Proiectul de Lege privind finanţele publice, lege ce urmează a fi votată în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru?

Poftiţi!

Încă o dată, am spus: 195 pentru, în sală s-a înţeles 125.

Domnul Alexandru Sassu:

Nu, nu. N-are nici o legătură cu votul dinainte.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles. Pentru stenogramă am făcut precizarea.

Domnul Alexandru Sassu:

Nu. Ceea ce voiam este ca şi această lege, a finanţelor publice să urmeze acelaşi traseu cu Legea Statutului aleşilor locali, având în vedere că sunt şi acolo probleme destul de complicate şi care încalcă, în opinia noastră, prevederile constituţionale.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul Florin Georgescu, din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Florin Georgescu:

Eu spun că, în opinia noastră, a grupului parlamentar social-democrat şi umanist, legea este tocmai în concordanţă deplină cu prevederile constituţionale, prin faptul că se stipulează în corpul legii obligaţia celor care vin cu amendamente, cu propuneri, cu recomandări de îmbunătăţire a unui text legal, text legal care presupune şi efectuarea unor cheltuieli bugetare, obligaţia acestuia de a arăta şi sursele din care se suportă aceste cheltuieli, fie venituri suplimentare, deci impozite, taxe şi contribuţii mai mari, fie diminuarea altui capitol, altei poziţii de cheltuieli şi, prin urmare, în al doilea caz, are loc o redistribuire de fonduri în zona cheltuielilor bugetare.

Pentru că, în marea majoritate a cazurilor, din raţiuni strict politicianiste, îmi pare rău că trebuie să folosesc acest termen, se elaborează şi înaintează zeci de amendamente, uneori chiar peste o sută - la Legea bugetului anului, dar Legea finanţelor publice reglementează şi modul de lucru în privinţa altor legi care presupun cheltuieli bugetare, deci se înaintează un întreg pachet de amendamente (şi este foarte bine aşa), în care se spune: să se mai aloce 3.000 miliarde la învăţământ sau la agricultură, sau la Educaţie, ceea ce este foarte bine, dar nu se spune şi sursa. Iar colegul parlamentar, când este întrebat de noi, la Comisia pentru buget-finanţe bănci, de unde luăm acei bani, răspunde într-un mod foarte candid: "Este treaba Guvernului să găsească surse".

Această abordare considerăm că este total neproductivă, contraproductivă şi inadecvată. Iar ceea ce se prevede în acea lege spune aşa: în condiţiile în care se propun amendamente care generează cheltuieli peste cele prevăzute în buget, parlamentarul respectiv trebuie să realizeze o proiecţie a influenţei amendamentului respectiv pe un anumit termen, de câţiva ani. Şi aici, s-a discutat în comisie, au fost şi reprezentanţii dumneavoastră, de la PD, acolo, şi cei de la celelalte partide, care sunt membri ai comisiei, şi s-a explicat foarte clar. Nici eu n-am la dispoziţie întregul aparat, întregul instrumentar statistico-financiar şi economic pentru a determina aceste influenţe pe mai mulţi ani. Dar, în fundamentare, aparatul Ministerului Finanţelor stă la dispoziţie, îi oferă elementele, şi după aceea conturează, cuantifică influenţele respective. Şi vede dacă îşi mai menţine amendamentul respectiv. Asta spune Legea finanţelor publice. Nu amputează, nu diminuează cu nimic libertatea de exprimare parlamentară. Şi, dacă, sigur, consideraţi că termenul acela este puţin cam lung pentru proiecţia privind influenţele unei măsuri economice asupra bugetului, se mai poate discuta la Senat şi în procesul de mediere se ajunge la un compromis viabil, dar oricum să fie în consens atât cu prevederile constituţionale, cât şi cu cele profesionale şi cele legate de stabilitatea macroeconomică a ţării, fără de care nu putem progresa în drumul nostru spre integrarea europeană şi euro-atlantică.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolaescu.

Eu v-aş ruga să vă referiţi strict la propunerea de amânare. Nu facem dezbateri în fond, totuşi, pe marginea legii.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru atenţionare. Trebuia să faceţi acelaşi lucru şi antevorbitorului, pentru că el a făcut o explicaţie a votului, ceea ce nu cred că era corect. Eu vă solicit dumneavoastră amânarea votului la acest proiect de lege, pentru că deja se observă că sunt foarte multe păreri în ceea ce priveşte conţinutul acestei legi atât de importante. Cred că o dezbatere la nivelul grupurilor parlamentare, înainte de a fi introdusă pe ordinea de zi, pe vot final, ar fi binevenită.

Şi-mi cer scuze în faţa domnului Georgescu, că am spus "el", ci dumnealui.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Văsălie Moiş, din partea grupului parlamentar PRM.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Şi Grupul parlamentar al Partidului România Mare vă solicită să fie scoasă de pe ordinea de zi această lege şi să daţi posibilitatea grupurilor să rediscute acest proiect de lege, pentru un motiv foarte simplu: el a ajuns pe ordinea de zi la votul final pe uşa din dos, după părerea noastră, n-a fost discutat în plen, motiv pentru care, dorinţa noastră este, totuşi, să iasă o lege rotundă care să poată fi aplicată. Acestea sunt motivele... (Gălăgie în sală)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-l lăsaţi pe domnul Văsălie Moiş să-şi exprime punctul de vedere, că nu faceţi decât să prelungiţi...

Domnul Văsălie Moiş:

Îmi interziceţi mie să exprim un punct de vedere? Mă duc în bancă, nu este nici un fel de problemă!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu dialogaţi cu sala, continuaţi-vă argumentaţia, domnule Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Din moment ce există un precedent şi dumneavoastră aţi supus votului să se amâne votul final la un proiect de lege al Statutului aleşilor locali, de ce vă deranjează să reportaţi şi acest proiect de lege şi să se discute. Până la urmă trebuie să ajungem la un consens. Este şi interesul nostru să iasă o lege ca lumea, care să poată fi aplicată.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea colegilor noştri de amânare a votului la acest proiect.

Cine este pentru? 63 voturi pentru amânare.

Împotrivă? 186 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 186 împotrivă, 63 pentru, s-a respins propunerea de respingere.

Domnul Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

La votul dinainte au fost 210. A votat PRM-ul cu...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, 210 au fost când dumneavoastră aţi cerut apel nominal; între timp au intrat foarte mulţi în sală.

Domnul Alexandru Sassu:

La propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului au fost 210 voturi, au fost 195 pentru, 15 contra şi nici o abţinere. Acum sunt 163 contra - vă spun că ne-am uitat foarte atent - nu a intrat nimeni. În consecinţă, sunt 147. Vă rog foarte mult să faceţi apelul nominal şi să reluăm după aceea votul. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În partea din dreapta, numărată de domnul secretar Niţă, au fost 89 de colegi care au votat împotrivă, în partea domnului Borbély au fost 97. Vă rog să număraţi şi dumneavoastră ".. Poftiţi.

Domnul Radu Stroe:

Cu tot respectul, domnule preşedinte, trebuie să vă spun că am numărat şi noi odată cu colegii dumneavoastră, diferenţa este prea mare. Grupurile parlamentare PNL şi PD solicită apel nominal. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Îi rog pe cei care sunt foarte suspicioşi şi ne contestă legalitatea, să poftiţi în sală, aici, sus, şi, pentru a nu exista discuţii, supun din nou votului dumneavoastră acest vot.

Cine este pentru amânarea votului? 64 voturi pentru amânare. Partidul Liberal şi cu Partidul Democrat însumează 18 voturi, dacă dumneavoastră credeţi că aveţi mai mulţi în sală, vă rog să-mi spuneţi. PRM-ul 46.

Împotrivă?

Stimaţi colegi,

Vă rog să faceţi linişte!

185 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, cu 185 voturi împotrivă, 64 pentru, s-a respins propunerea de amânare.

În aceste condiţii, supun legea votului dumneavoastră final, cu precizarea că este vorba de o lege ce se votează în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivă? 64 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 185 pentru, 64 împotrivă şi 1 abţinere s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. "..

Poftiţi. Domnul Văsălie Moiş doreşte să-şi explice votul Grupului parlamentar al PRM-ului. Poftiţi.

Domnul Văsălie Moiş:

Râsul dumneavoastră este unul amar. Veţi vedea consecinţele aplicării "..

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Vă rog să vă referiţi la motivele votului dumneavoastră negativ.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

De acord cu dumneavoastră.

Am votat împotriva acestui proiect de lege, datorită următoarelor considerente: primul dintre ele - este o lege autoritară, care ne aduce aminte de o perioadă tristă, când, cei care aveau "frâiele" sau "dârlogii" puterii puteau dispune orice. Acest proiect de lege denotă o sfidare totală faţă de opoziţie şi faţă de interesele celor pe care noi îi reprezentăm în acest Parlament.

Al doilea motiv, este acela că, această lege a intrat în plen pe uşa din dos şi nu retragem ceea ce am spus: aţi evitat o dezbatere deschisă, în care opoziţia să aibă posibilitatea să-şi expună punctul de vedere cu privire la prevederile de detaliu.

Şi al treilea motiv este acela că, prin acest proiect de lege, dumneavoastră îngrădiţi dreptul elementar al parlamentarilor de a avea iniţiativă.

Vă rog să aveţi în vedere şi faptul că prin acest proiect de lege, pe care astăzi l-aţi votat triumfal, se încalcă drepturile unor persoane care constituie fonduri private sau extrabugetare. V-aş da două exemple: în învăţământ există fondurile studenţilor străini care se constituie în valută şi pe care, pe baza acestei legi le veţi cenzura şi le veţi administra cum veţi dori, şi fondurile realizate de spitale prin servicii, contra cost. Sunt două exemple numai, din noianul de exemple pe care am putea să vi-l dăm.

Concluzia este accea că acest proiect de lege este anticonstituţional şi va trebui să-l contestăm la Curtea Constituţională. Nu ne facem prea multe iluzii că vom câştiga acolo, deocamdată puterea este la dumneavoastră şi mingea în terenul dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu doreşte să explice votul Partidului Democrat şi apoi domnul Nicolăescu, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotrivă şi această lege a fost aprobată, în opinia noastră, în condiţii neregulamentare. În continuare susţinem că nu erau cei 185 de deputaţi care au votat pentru în sală, dar aceasta este altă chestiune. Am votat împotrivă pentru că această lege încalcă flagrant Constituţia, aducând o limitare a dreptului de iniţiativă parlamentară a dreptului de a depune amendamente, punând pe o stavilă reprezentării pe care fiecare dintre noi are obligaţia să o facă, a intereselor comunităţilor unde a fost votat.

Aceste lucruri sunt totalmente anticonstituţionale şi totalmente nedemocratice, iar ceea ce a spus mai devreme preşedintele comisiei, nu vine decât să confirme faptul că se încearcă limitarea dreptului de iniţiativă, fiind obosit cu Ministerul de Finanţe, de prea multele amendamente pe care, în calitatea noastră de reprezentanţi ai comunităţilor locale, venim să le depunem la Parlament.

Mi se pare un lucru care este dincolo de orice fel de structură de drept şi de ţară care se consideră ţară într-o democraţie evidentă şi cred că acest lucru nu poate să fie acceptat de Parlamentul României, şi anume, să-i fie limitat în totalitate şi fiecărui parlamentar în parte, dreptul de a-şi spune şi a depune amendamente şi iniţiative legislative.

Cred că ceea ce am făcut astăzi, ceea ce aţi făcut astăzi prin votul dumneavoastră, nu aţi făcut altceva decât să schimbaţi o relaţie evidentă în Constituţie, relaţia dintre Guvern şi Parlament. Guvernul are dreptul să cenzureze iniţiativa parlamentară.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolăescu, din partea Grupului Partidului Naţional Liberal.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Votul nostru împotrivă se datorează mai multor considerente. Am încercat la dezbaterea pe articole, am încercat în comisie şi după aceea în plen, să dezvoltăm argumentele care susţineau votul împotrivă sau, dacă se dorea la vremea respectivă, ameliorarea proiectului de lege.

Din păcate, nu s-a dorit acest lucru, din păcate, nu s-a luat nimic în consideraţie din tot ceea ce s-a propus.

Pornind de la ideea că această lege ar fi trebuit să aibă un pronunţat caracter tehnic, care să facă ordine în finanţele publice, acest proiect de lege s-a transformat, în final, într-o lege politică.

Se netezeşte, cum spuneau de curând ziariştii, drumul şi către o altă dictatură, şi anume, dictatura fiscală şi financiară a Guvernului PSD.

Eu vreau să-i întreb pe colegii noştri parlamentari ce rost mai au să vină în Parlament dacă ei nu mai pot, în nici un fel, să-şi susţină judeţele pe care le reprezintă.

Cum îşi mai pot face ei datoria în birourile parlamentare judeţene, dacă ei nu mai pot în nici un fel să susţină fonduri financiare pentru alegătorii care i-au ales în judeţele respective?

Se invocă Constituţia. Se invocă armonizarea cu legislaţia internaţională. Toate sunt numai pretexte.

Din păcate, scopul este unul singur: toată puterea să fie concentrată în mâna Guvernului, iar Parlamentul numai să voteze. Din aceste motive, noi am votat împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin Georgescu, din partea Grupului Partidului Social Democrat şi a Partidului Umanist.

Domnul Florin Georgescu:

Noi am votat tocmai pentru că această lege este în perfectă consonanţă cu prevederile constituţionale. Nu limitează sub nici o formă libertatea de exprimare şi de iniţiativă legislativă a celor trimişi în Parlament de către cetăţeni şi consider eu că pretext sunt susţinerile antevorbitorilor mei pentru a face o campanie negativă la adresa imaginii Guvernului.

Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că orice iniţiativă legislativă promovată, propunere legislativă, cum se cheamă în mod regulamentar, promovată de un parlamentar are, după aceea, un circuit, inclusiv prin sferele instituţiilor guvernamentale, pentru ca acestea să îşi dea un aviz pozitiv sau negativ, relativ, la consistenţa acelei propuneri legislative, cu programul de guvernare al unei majorităţi parlamentare care a fost votată tot de populaţie.

Dumneavoastră, de fapt, vreţi să răsturnaţi raportul de forţe şi cei care au avut mai puţine voturi din partea populaţiei să decidă în locul celor care au fost trimişi să guverneze.

Ei, aşa ceva nu se poate. Amintiţi-vă de incoerenţa legislativă şi executivă care domnea pe timpul celor 15.000 de specialişti în blugi, din perioada 1997 - 2000. (Aplauze din partea Partidului Social Democrat) Venea domnul Viorel Cataramă şi făcea o lege la Comisia economică a Senatului cum îi dicta grupul lui de firme şi al prietenilor din aripa mai de dreapta a PNL-ului. După aceea, Guvernul a aflat de ea din ziare. O vota Parlamentul, se ducea ministrul finanţelor sau secretarul de stat, nu-l asculta nimeni în Senat, Camera Deputaţilor, vota pe bandă, la fel, şi după aceea venea FMI-ul şi vă spunea: "este inconsistentă cu prevederea 1, 2, 3 din Memorandum şi o anulaţi". Aşa aţi destabilizat mediul de afaceri, aşa aţi discreditat atracţia investitorilor străini pentru climatul de afaceri românesc. Aduceţi-vă aminte de Ordonanţa nr. 92 din decembrie 1997, privind investiţiile directe, care a fost anulată după trei luni de zile, în primăvara lui 1998. Şi sunt multe alte exemple de ordonanţe la ordonanţe, la ordonanţe, tocmai datorită acestor inconsistenţe şi necorelări între legislativ şi Executiv.

Legea nu vrea decât să stabilească un cadru coerent de colaborare între cele trei, în cazul de faţă, cele două Puteri în stat, Legislativ şi Executiv, respectiv să ne încadrăm în resursele de care dispunem, iar dumneavoastră puteţi să veniţi în sprijinul judeţelor pe care le reprezentaţi, în sprijinul unor grupuri sociale pe care vreţi să le sprijiniţi într-un anumit fel, arătând sursele financiare pentru acele acţiuni şi spunând clar: "Da, vrem să dăm lemne gratuite în Munţii Apuseni, tăind banii de la sănătate" şi spuneţi foarte clar lucrul acesta. Pentru că nu puteţi să vă aveţi bine cu toată lumea, trebuie să vă supăraţi cu cineva când propuneţi nişte cheltuieli în plus! Ori cu unii la care le puneţi impozite mai mari, ori cu unii la care le tăiaţi cheltuielile, dar dumneavoastră vreţi să vă aveţi bine cu toată lumea, să spuneţi: "Uite, eu am propus o lege, să se dea de mâine 15 metri gratuiţi de lemn la toată populaţia". De unde luăm lemnul acela? Acela aparţine unei regii, unui minister. Deci, v-aş ruga să fim coerenţi în ceea ce exprimăm, nu este o îngrădire a dreptului de exprimare parlamentară, ci o profesionalizare, dacă vreţi, a acestui drept, o intrare şi racordare în principiile şi standardele Uniunii Europene, iar dacă sunt unele mici amendamente, propuneri care pot fi luate în considerare, şi suntem deschişi dialogului în continuare, acestea vor fi rezolvate la Senat şi apoi în procesul de mediere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Următorul proiect, stimaţi colegi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2002 pentru modificarea termenului de depunere a declaraţiilor de venit pe anul 2001. Lege ce urmează a fi votată în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 237 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? 8 abţineri.

Cu 237 voturi pentru, nici un vot contra şi 8 abţineri s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor. Lege ce urmează a fi votată în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 234 voturi pentru.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 234 pentru, 9 abţineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind stabilirea dobânzii de referinţă de către Banca Naţională a României. Lege ce urmează a fi votată în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 241 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 241 pentru, 2 contra, 2 abţineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei care îi revine României, în calitatea sa de participant la Aranjamentul de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme convenţionale şi produse şi tehnologii cu dublă utilizare. Lege ce urmează a fi votată în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 240 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 240 pentru, nici o abţinere, nici un vot împotrivă, s-a adoptat proiectul de lege.

Propunerea legislativă privind anularea restanţelor la plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate.

Comisia a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru această soluţie? 241 voturi pentru.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 241 pentru, 1 vot împotrivă, 3 abţineri, s-a adoptat soluţia de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Se propune soluţia respingerii propunerii legislative.

Cine este pentru aceasta? 196 pentru.

Împotrivă? 44 voturi împotriva soluţiei de respingere.

Abţineri? O abţinere.

Cu 196 pentru, 44 împotrivă şi o abţinere s-a adoptat soluţia de respingere a propunerii legislative.

Următorul proiect. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea administraţiei publice locale. De asemenea, se propune respingerea acestui proiect.

Cine este pentru? 240 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 240 pentru, nici un vot împotrivă, 3 abţineri, s-a adoptat soluţia respingerii propunerii legislative.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.

De asemenea, se propune respingerea acestui proiect.

Cine este pentru soluţia respingerii? 241 voturi pentru respingere.

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 241 pentru, nici un vot contra, 2 abţineri, s-a adoptat soluţia de respingere a propunerii legislative.

Domnul Sassu are o problemă de procedură.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă propunem, pentru propunerea legislativă aflată pe poziţia 12, respectiv Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, lege cu caracter organic, acea soluţie care a fost adoptată pentru proiectul privind Legea Statutului aleşilor locali şi respinsă neregulamentar, după părerea noastră, la Proiectul de Lege privind finanţele publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de amânare a votării acestui proiect de lege.

Cine este pentru amânare? 59 voturi pentru amânarea votării.

Împotrivă? 184 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 184 voturi împotrivă, 59 pentru, s-a respins amânarea votării acestui proiect.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră proiectul de lege, cu menţiunea că este vorba de o lege ce trebuie votată în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 184 voturi pentru.

Împotrivă? 59 voturi împotriva proiectului.

Abţineri? Nici o abţinere.

Aş ruga pe domnii sau doamnele care sunt în băncile PRM-ului şi nu sunt parlamentari, să părăsească sala. Vă mulţumesc.

Şi aş ruga toate grupurile parlamentare să nu mai permită asemenea prezenţe.

Are cuvântul domnul Moiş, pentru a explica votul.

Domnul Văsălie Moiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, stimate coleg, pentru un scurt intermezzo. Se află în sală membrii Comisiei de integrare europeană din partea Parlamentului Bulgar, să-i salutăm. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Văsălie Moiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupului parlamentar al Partidului România Mare a votat împotriva acestui proiect de lege datorită următoarelor considerente:

Primul dintre ele este subordonarea Parchetului Naţional Anticorupţie Ministerului Justiţiei. Printre alţii, au fost consultaţi şeful Parchetului Anticorupţie din Spania, din nefericire, n-aţi ţinut cont de recomandările care v-au fost făcute, pentru că oricum aveaţi o prevedere constituţională vizavi de structura organizatorică a administraţiei din România şi puteaţi, cel puţin de faţadă, să scoateţi această prevedere de subordonare a Parchetului ministrului justiţiei. Pentru că şi un proiect de lege este exact ca şi un articol de ziar, prima dată interesează titlul. Ori un om, când citeşte acest proiect de lege şi vede, prima dată, că Parchetul Naţional Anticorupţie se subordonează ministrului de justiţie, deja, ideea este formată, chiar dacă este preconcepută.

Al doilea motiv. Prin acest proiect de lege, procurorii şi poliţiştii se împart în două categorii: cei ce vor combate corupţia şi cei care sunt pălmaşi şi lucrează la celelalte cauze. Nu ştiu dacă din punct de vedere al motivaţiei profesionale şi al situaţiei de fapt se justifica din această perspectivă crearea Parchetului Naţional Anticorupţie, atâta timp cât Parchetul are în competenţă cercetarea unor astfel de infracţuni.

Al treilea motiv. Aţi acordat nişte drepturi discreţionare acestui Parchet Naţional Anticorupţie, noi suntem pentru reprimarea corupţiei, dar, vă rog să aveţi în vedere că acest Parchet poate face arestări, interceptări telefonice, control bancar, poate să ia măsuri excepţionale, care exced prevederilor constituţionale. După părerea noastră, dacă s-ar fi ascultat şi vocea opoziţiei, la "măsuri excepţionale" trebuia să aibă parte şi de răspunderi excepţionale, pentru că aceşti procurori şi poliţişti care vor face parte din Parchetul Naţional Anticorupţie, în situaţia în care vor comite abuzuri şi ilegalităţi, trebuie să aibă şi o răspundere specială, din moment ce au drepturi speciale.

Ultimul motiv. Aţi prevăzut în lege că regulamentul de organizare şi funcţionare acestui organism va fi aprobat prin hotărâre Guvern. Aţi încălcat o prevedere fundamentală a Constituţiei, regulamentul de organizare şi funcţionare conţine norme de procedură care sunt de strică interpretare şi acestea erau de competenţa legii, şi nu de competenţa unui regulament aprobat prin hotărâre de Guvern. Dar, probabil că prin această lege s-a urmărit, până la urmă, crearea unei "caraule" de tip medieval, un instrument politic care să fie folosit împotriva adversarilor politici, altfel, nu-i vedem utilitatea.

Pentru aceste motive, am votat împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Boc, din partea Grupului Partidului Democrat.

Domnul Emil Boc:

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege; Partidul Democrat a votat împotriva politizării luptei anticorupţie în România; Partidul Democrat apreciază, pe bună dreptate, că, în România, corupţia nu are culoare politică. În consecinţă, ar fi fost necesar ca şi acest Parchet Naţional Anticorupţie să nu aibă culoare politică.

Din nefericire, poate pentru prima dată în istoria vieţii parlamentare, un raport al unei comisii de specialitate, un raport alcătuit de experţi în probleme juridice a fost decimat de un vot politic în plen, cu un singur şi unic scop: de a da o culoare politică Parchetului Naţional Anticorupţie.

Ar fi fost bine, şi sunt principalele noastre obiecţii, ca procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie să nu fi fost propus de ministrul justiţiei, şi, evident, numit în funcţie de Preşedintelui României. Ar fi fost bine, aşa cum a propus Comisia juridică, şi mă adresez dumneavoastră, domnule prim-ministru, în calitate de reputat jurist, eminent profesor universitar în drept, cred că şi dumneavoastră aţi putea fi de acord că un asemenea om, care reprezintă Preşedinţia, Parchetul Naţional Anticorupţie să fie numit de Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, noi am propus ca procurorii din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie să fie numiţi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. De ce? Tocmai pentru a nu da nici o nuanţă politică luptei anticorupţie din România.

Doamnelor şi domnilor,

Ieri, Parlamentul European a dezbătut raportul privind progresele înregistrate de ţările candidate la aderarea la Uniunea Europeană. În raportul despre România, se menţionează lipsa de independenţă şi de imparţialitate a justiţiei, care este îngrijorătoare. Ieri, repet, în Parlamentul European s-a prezentat un asemenea raport.

Astăzi, venim în Parlamentul României şi adoptăm o lege prin care accentuăm influenţa politicului în justiţiei. Parlamentul European cere Guvernului să rezolve problema corupţiei, problema corupţiei nu poate fi rezolvată prin politizarea ei. Iată de ce ne exprimăm convingerea că la Senat acest proiect de lege va fi îndreptat, pentru a da cu adevărat o tentă corectă luptei anticorupţie din România.

Domnule prim-ministru,

Criticile noastre nu sunt singulare. Am în faţă o propunere înaintată de către consilierul de preaderare al Comisiei Europene, David Martinez Madero, din partea Comisiei Europene, ce lucrează în România în cadrul unui proiect cu Ministerul Justiţiei, în cadrul luptei anticorupţie. Şi, în propunerea pe care dânsul a înaintat-o Ministerului Justiţiei, cu privire la înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, se arată, repet, un raport al Comisiei Europene, şi vă citez: "Lipsa de autonomie şi puterea directă şi indirectă a ministrului de justiţie în numirea procurorilor înlesneşte generarea unei idei de supunere a Ministerului Public faţă de interesele guvernamentale sau, mai degrabă, de interesele particulare sau partizane actualizate prin intermediul acestora, care nu sunt în acord cu principiile de legalitate şi imparţialitate care trebuie să guverneze activitatea sa."

Comisia Europeană a sesizat şi sesizează acest lucru. Şi se face o propunere foarte corectă de către Comisia Europeană, ca numirea procurorului general să fie făcută de către preşedintele republicii, la propunerea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii, şi, eventual, decizia să fie validată, cu două treimi, de către Parlament.

Deci, Comisia Europeană, care analizează foarte atent lucrurile care se întâmplă în România, ne propune să avem grijă de independenţa justiţiei: Consiliul Superior al Magistraturii şi o decizie care să nu poată fi tăgăduită, două-treimi din numărul membrilor Parlamentului. Adică, acea persoană care va conduce Parchetul Naţional Anticorupţie să fie într-adevăr legitimă şi să se bucure de încrederea factorilor politici din România.

Noi ce am făcut? Am lăsat acest Parchet Naţional Anticorupţie sub autoritatea ministrului de justiţie, adică, sub autoritatea Guvernului, pentru că ministrul de justiţie este om politic şi membru al Guvernului.

Domnule prim-ministru, o să vă las acest raport, poate, în dezbaterile dumneavoastră vă vor fi utile aceste materiale, dacă Ministerul Justiţiei nu vi l-a înaintat până în acest moment.

Doamnelor şi domnilor,

Un distins coleg de-al meu liberal, Ştirbeţ, spunea recent de la această tribună a Parlamentului că: "În România nu se mai poate fura decât dacă devii membru PSD!" Astăzi, prin adoptarea acestei legi a PNA-ului, în forma pe care aţi avut-o în faţă, se completează afirmaţia colegului meu cu următoarea: "Dacă vreţi să aveţi imunitate şi să beneficiaţi de impunitate faţă de actele de corupţie, treceţi la PSD!"

PNA-ul, adică, Parchetul Naţional Anticorupţie este al PSD-ului, ministrului de justiţie veghează pentru voi! Acest "F.N.I." al justiţiei române compromite ideea de dreptate, de luptă anticorupţie în România! Noi sperăm că această lege nu este încă definitivă, că la Senat, în baza argumentelor menţionate, a rapoartelor Comisiei Europene şi a propunerilor venite din ţară, să fie modificată în concordanţă cu regulile fundamentale ale justiţiei dintr-un stat de drept. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ervin Szekely, din partea UDMR. Şi, apoi, domnul deputat Ionel Olteanu, din partea PSD.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România a votat pentru acest proiect de lege şi considerăm că Opoziţia a politizat o problemă care este, de fapt, de procedură şi tehnică. Pentru că, din moment ce Procurorul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie este numit de către ministrul de justiţie, este firesc ca subalternul lui, Procurorul General din Parchetul Naţional Anticorupţie, să fie numit tot de ministrul justiţiei.

Eu cred că, de fapt, ar fi o falsă independenţă a Parchetului Naţional Anticorupţie dacă am fi votat o altă procedură de numire, ar fi fost mult mai periculoasă decât reglementarea actuală. Pentru că Guvernul, numai atunci poate să fie răspunzător pentru activitatea Parchetului Naţional Anticorupţie şi pentru stăvilirea fenomenului corupţiei, dacă are şi mijloacele necesare de a influenţa această luptă.

De aceea, eu cred că este o falsă problemă şi o falsă acuză această abordare a problemelor, cum că Procurorul General al Parchetului Naţional Anticorupţie ar fi un comisar politic, din moment ce este numit de către ministrul justiţiei.

Având în vedere aceste considerente şi necesitatea de a avea un instrument de luptă eficace împotriva fenomenului de corupţie care s-a profesionalizat în ultimii ani, credem că această ordonanţă de urgenţă este bine venită şi noi am votat favorabil pentru adoptarea proiectului de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionel Olteanu, preşedintele Comisiei juridice.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

S-a politizat prea mult un subiect care avea, practic, destinaţia de a da semnalul, în sfârşit, opiniei publice că ceva se mişcă în România pentru combaterea corupţiei, cu privire la care toată lumea vorbeşte, dar prea puţini fac ceva concret.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 se bazează, ca orice lege şi alt act normativ, pe Constituţia României. Parchetul Naţional Anticorupţie înfiinţat prin această ordonanţă se înscrie, fără îndoială, în sistemul prevăzut de Constituţie şi în cadrul dispoziţiilor legale, astfel cum ele au fost modificate în 1997 de către fosta Putere. Din această perspectivă, fără îndoială că retorica pe care o promovează astăzi cei care s-au opus să facem ceva, să acţionăm în această direcţie, nu are nici o bază de sprijin.

Legat de această structură, cred că mesajul trebuie să fie explicat foarte clar, că, în loc să nu faci nimic şi să declari pur şi simplu că eşti împotriva corupţiei, fără să întreprinzi ceva, este de preferat acţiunea practică, în baza dispoziţiilor legale existente, în baza dispoziţiilor cadrului constituţional românesc. Din această perspectivă, este foarte limpede că, în conformitate cu rezoluţiile Consiliului Europei, cu privire la care se confirmă existenţa a două categorii de ministere publice şi a două tipuri de procurori, ambele confirmate ca fiind conforme principiilor statului de drept şi democraţiei plurariste, procurorul care are o anumită dependenţă în raport de puterea executivă, fără ca el să poată fi considerat altceva decât un magistrat care acţionează potrivit principiilor imparţialităţii, legalităţii, din această perspectivă, fără îndoială, suntem în cadrul instituţional corect şi nu se putea face altfel.

Aş mai spune că, dacă am compara instituţia Parchetului existentă astăzi în România cu altele similare din Europa, şi, mai ales, cu referire specială la Parchetul Naţional Anticorupţie, vom observa fără îndoială, dacă dorim să observăm adevărul, că în Spania, de pildă, Procurorul Şef al Parchetului Special, care este similar Parchetului Naţional Anticorupţie din România, este numit de Guvern, în baza informării prealabile a procurorului general al statului. În Italia, dimpotrivă, sunt numiţi la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că sistemul este diferit.

Dintr-o asemenea perspectivă, daţi-mi voie să argumentez cu încă un motiv suplimentar, de ce Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi Umanist din Camera Deputaţilor a votat astfel, menţionând imperativul european, imperativ cu privire la care există o dezbatere naţională în Franţa, în legătură cu distincţia necesară, care trebuie făcută, între justiţie, între jurisdicţie şi acuzare. Cei care s-au împotrivit Parchetului Naţional Anticorupţie ar fi vrut perpetuarea, confuzia între cele două funcţii fundamentale: între funcţia de jurisdicţie şi cea de acuzare.

Ori, în momentul de faţă, acceptând această lege, aprobând această lege, avem, pe de o parte, acuzarea, pe de altă parte, avem jurisdicţia propriu-zisă, judecătorul român,pe care nimeni nu îl împiedică să fie independent, imparţial, şi să judece numai potrivit legii. (Pe tot cuprinsul ultimelor fraze, domnul deputat Alexandru Sassu şi-a manifestat zgomotos dezacordul faţă de afirmaţiile vorbitorului.) Dintr-o asemenea perspectivă, fără îndoială, cred că opţiunea noastră pentru acţiune, în devafoarea opţiunii dumneavoastră, celor care v-aţi împotrivit acestui proiect de lege, pentru pasivitate şi pentru o retorică lipsită de substanţă concretă şi de angajare în faţa cetăţeanului, cred că opţiunea noastră, a celor care am votat pentru Parchetul Naţional Anticorupţie, înseamnă, fără îndoială, să facem ceva cu privire la combaterea unui fenomen care a atins cote alarmante.

Domnul Ilie Merce (din sală):

De ce s-a ajuns aici?

Domnul Ionel Olteanu:

Suntem conştienţi că lucrurile pot merge mai bine, de aceea avem încredere în justiţie şi în viitor. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

La pct. 13, supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2002. Proiectul de lege face parte din categoria celor ce urmează a fi votate în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 224 de voturi pentru.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 224 de voturi pentru, 1 împotrivă, 2 abţineri, s-a votat raportul comisiei de mediere.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 175/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, lege ce urmează a fi votată în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 226 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

226 voturi pentru, nici un vot contra, nici o abţinere.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 182/2001 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul Cadrelor Militare. Art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

225 voturi pentru, nici o abţinere, nici un vot împotrivă.

Cu această majoritate, a fost votat raportul comisiei.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Vulcana Pandele, Dâmboviţa. Art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 225 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, nici o abţinere, s-a votat raportul comisiei de mediere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare ale societăţilor comerciale. Art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 224 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 224 de voturi pentru şi 2 abţineri, s-a votat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice. Art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 224 de voturi pentru.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 224 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale "căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute prin concedieri colective. Art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 225 de voturi pentru, 2 împotrivă şi 2 abţineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Propunerea legislativă pentru completarea art. 29 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul Cadrelor Militare. Art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 219 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Constat că nu votează toţi colegii prezenţi în sală.

219 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti. Art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă? Aţi rămas, un coleg, cu mâna ridicată sus!

Abţineri? Nu sunt.

225 voturi pentru, nici un vot contra, nici o abţinere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale. Art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Cu 225 de voturi pentru, nici un vot contra, o abţinere, s-a votat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice. Art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu 225 de voturi pentru, nici un vot contra, o abţinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

225 de voturi pentru, nici un vot contra, nici o abţinere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi serviciilor în porturi. Art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

225 de voturi pentru, nici un vot contra, nici o abţinere.

Propunerea legislativă privind Legea-cadru pentru prevenirea cruzimii faţă de animale şi protecţia acestora. Se propune respingerea proiectului.

Cine este pentru soluţia respingerii? 179 de voturi pentru.

Împotriva respingerii? 36 de voturi împotriva respingerii.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 179 de voturi pentru respingere şi 36 împotrivă, s-a votat respingerea proiectului.

Ultimul proiect înscris pe lista votului final de astăzi este Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. De asemenea, se propune respingerea acestui proiect.

Cine este pentru soluţia respingerii? 223 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat soluţia de respingere a propunerii.

Cu aceasta, am epuizat lista votului final de astăzi. Mulţumesc Guvernului pentru prezenţă.