Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 19, 2003
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.61/2003
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 19, 2003 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 19, 2003
 |
5. | Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul Legii spitalelor (amânarea votului final). |  |
||
see bill no. 699/2001 |
|||||
| ................................................ |
|
Următorul proiect înscris pe ordinea de zi, de fapt este un raport de mediere la Proiectul Legii spitalelor. Înţeleg că au fost consultări între grupurile parlamentare şi comisie. V-aş ruga să urmăriţi cu atenţie, lucrurile fiind puse de acord, am înţeles. Vă rog să urmăriţi cu atenţie textele propuse de Comisia de mediere. La pct. 1, textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 2 şi 3, tot variantele Senatului. Dacă sunt obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 4, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 5 şi 6, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi. La care din ele, domnule Márton? |
|
La pct. 6. |
|
La pct. 5 nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 6. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, În urma, într-adevăr, a multor consultări am încercat şi ne-am şi lăsat convinşi în foarte multe dintre aceste puncte, unde aveam suspiciuni, au rămas însă trei puncte unde nu putem fi de acord cu soluţia, toate cele trei au un singur element comun: desfiinţarea spitalelor de importanţă naţională. Ca atare, doar spitalele clinice şi cele universitare vor putea fi de importanţă naţională. O parte dintre spitalele speciale, ca de exemplu, Spitalul de boli cardiovasculare din judeţul Covasna, vor putea să existe în continuare numai ca spitale judeţene. Or, după cum ştim, statutul acestor spitale este acela de importanţă naţională, că mai mult de trei pătrimi din bolnavii acestor spitale provin din alte judeţe. V-am dat un singur exemplu, ca să nu lungesc vorba. Eu cred că, avându-se în vedere că există trei feluri de enumerare de spitale, deci conform teritoriului pe care îl acoperă, conform gradului ştiinţific căruia îi corespunde şi, evident, conform specializării, în cazul spitalelor speciale, deci nu generale, care acoperă aproape tot teritoriul ţării, nu găsim un text pentru situaţia acestor spitale în lege. Ca atare, noi dorim să menţinem în continuare spitalele de importanţă naţională. Deci, pe lângă spitalele judeţene şi orăşeneşti sau comunale să existe şi spitale de importanţă naţională. În varianta de la art. 6 alin. 1 lit. a) să votăm varianta Camerei Deputaţilor. Deci, aceasta este singura solicitare şi, evident, dacă se votează aceasta, încă în două articole va trebui să votăm în consecinţă. |
|
Domnule preşedinte al Comisiei pentru sănătate, doriţi să luaţi cuvântul, da? Poftiţi, domnule deputat Ifrim. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog să-mi permiteţi în două cuvinte să spun cum a fost elaborat şi cum s-a ajuns la această variantă. Legea spitalelor a fost pe larg dezbătută. A fost trecută prin Camera Deputaţilor şi, în momentul în care a ajuns la Senat, în continuare ea a fost foarte mult îmbunătăţită, în dialog cu Camera Deputaţilor. Deci, varianta Senatului este, în fapt, varianta Camera Deputaţilor - Senat şi pentru acest motiv mergem şi am mers în Comisia de mediere pe varianta Senatului. În Comisia de mediere, cu majoritate absolută de două treimi, raportul a fost adoptat. Referitor la acest aspect punctual, noi am dezbătut foarte mult, atâta vreme cât există spitale clinice universitare, acestea sunt cele care servesc întreaga ţară. Am considerat că nu este nevoie să mai ţinem încă o categorie de spitale interjudeţene, care nu îşi au obiectul. Aşa încât, noi vă rugăm să fiţi de acord cu varianta Senatului şi să fiţi convinşi că s-au spus toate punctele de vedere, că această lege a fost foarte profund dezbătută şi varianta pe care Comisia de mediere, cu două treimi din numărul ei a adoptat-o, iar la alte puncte în unanimitate, este varianta care răspunde a ceea ce trebuie să fie spitalul, în viziunea unui progres. Vă mulţumesc. |
|
Mai doreşte cineva să intervină? Potrivit procedurii, supun întâi votului varianta propusă de către comisie. Cine este pentru varianta Senatului? Vă rog să participaţi la vot, să nu mergem prin concluzii de vot tacit. 81 voturi pentru varianta Senatului. Împotrivă? 16 voturi contra. Abţineri? O abţinere. A fost adoptată varianta Senatului. La pct. 7, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 8, lit. h, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 9, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 10 şi 11, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 12, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 13 şi 14, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 15 şi 16, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 17 şi 18, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctele 19 şi 20. Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, variantele Senatului. Punctele 21 şi 22, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 23, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 24, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 25, art. 25, alin. 1şi 2, text comun. Sunt obiecţii? Nu. Adoptate. Următoarele sunt variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 26, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 27 şi 28, tot variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 29, varianta Senatului. Domnule deputat Márton, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, La art. 29, prin retranscrierea textelor s-a omis autoritatea în faţa căreia răspund spitalele municipale, orăşeneşti şi comunale. În varianta Camerei Deputaţilor erau două teze. Prima variantă, până la nivel judeţean, răspundea în faţa ministerului; cea de-a doua teză vorbea de conducerea spitalelor municipale, orăşeneşti şi comunale, care răspund în faţa direcţiei de sănătate publică şi a consiliilor locale. Aceasta cea de-a doua teză a fost eliminată, însă prima teză a rămas doar în formularea: "spitalelor clinice şi universitare, institute clinice şi spitale judeţene". Dacă vom aproba această variantă, înseamnă că spitalele municipale, orăşeneşti şi comunale nu răspund în faţa nimănui. Propun varianta Camerei Deputaţilor. |
|
Din partea Comisiei de mediere, domnul senator Sorin Oprescu doreşte să dea o explicaţie. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, În legătură cu obiecţia făcută de colegul nostru, "Conducerea spitalelor publice", fiindcă în textul legii, din punct de vedere tehnico-legislativ nu poate fi pusă virgulă, ni s-a explicat că spitalele ".. mai adăugăm "spitalele clinice universitare, clinice şi spitalele judeţene răspund în faţa Direcţiei de sănătate publică şi/sau a Ministerului Sănătăţii şi Familiei". Vă rog să fiţi de acord că toate spitalele trebuie să răspundă în faţa Ministerului Sănătăţii şi Familiei, prin reprezentanţa ministerului în teritoriu, Direcţia de sănătate publică. Deci, aici sunt şi celelalte bine structurate, spitalele orăşeneşti şi spitalele comunale, care îşi au subordonarea foarte clar. În legătură cu prima, deşi a fost depăşită, vreau doar să adaug, fără a vă plictisi, vreau să adaug că am eliminat sintagma "de importanţă naţională", "a spitalelor de importanţă naţională, a spitalelor interjudeţene", pentru că la ora actuală figurează 52 de spitale cu titlu de spital judeţean. Figurează încă 26 de spitale, aşa-zise interjudeţene. Spitalele acestea rămân spitale de specialitate. Mai mult decât atât, finanţarea, aşa cum este ea, este făcută dintr-un trunchi comun, deci nu impietează cu nimic asupra ditirambelor pe care de-a lungul timpului le-au inventat unii, pentru a putea să finanţeze, poate cu o dorinţă reală, în mod sigur cu o dorinţă reală, dar mai puţin justă, de a finanţa spitalele diferenţiat. Mă refer la spitalele orăşeneşti, municipale şi spitalele judeţene. Vă mulţumesc. |
|
Domnule Márton, sunteţi mulţumit de explicaţia aceasta? |
|
Domnule preşedinte, Eu citesc textul de aici: "Spitalele clinice, universitare, institute clinice şi spitale judeţene". Acestea răspund, aşa cum a spus domnul Oprescu. Din păcate, din acest text, s-au scăpat "spitalele municipale, orăşeneşti şi comunale". Nu avem nici un text despre situaţia acestora, în faţa cui răspund? Dacă rămâne aşa, din punctul meu de vedere poate să rămână, numai că ele nu răspund faţă de nimeni. |
|
Stimaţi colegi din Comisia de mediere, puteţi da un răspuns, ce se întâmplă cu spitalele nenominalizate în articol? Care va fi subordonarea acestora? Domnule senator Sorin Oprescu, poftiţi. |
|
Vă rog să aveţi amabilitatea să urmărim împreună textul: "Conducerea spitalelor publice - spitalele clinice universitare, institutele clinice şi spitalele judeţene", deci şi spitalele orăşeneşti şi spitalele municipale sunt considerate spitale publice. Doriţi să introducem în text spitalele orăşeneşti şi spitalele publice? După părerea noastră, nu facem altceva decât o repetiţie. |
|
Domnule senator, vă rog frumos să urmăriţi puţin textul. Noi când spunem "spitale publice", dacă n-am fi spus nimic, ar fi intrat şi cele orăşeneşti şi celelalte, dar dacă le-aţi numit între cele două linioare, atunci intră în categoria spitalelor clinice? |
|
Nu. Noi am vrut aici să subliniem faptul că toate spitalele, conducerea spitalelor publice, dar şi a celorlalte, în mod particular - universitare, clinice şi judeţene, răspunde în faţa Direcţiei de sănătate publică, deci a Ministerul Sănătăţii şi Familiei, care îşi are structurile lui. Cele orăşeneşti şi cele municipale, de obicei au intrat în structuri care sunt subordonate Direcţiei de sănătate publică şi, deci, Ministerului Sănătăţii. Dacă dumneavoastră consideraţi că este necesar să precizăm şi să spunem "şi orăşeneşti, şi municipale" nu am nimic împotrivă, din punctul meu de vedere. Dumneavoastră ".. |
|
Dacă nu le-am fi nominalizat pe cele judeţene, aveaţi dreptate, că intrau toate în categoria spitalelor publice. Şi cine intra? Spitalele clinice, universitare şi institute clinice. |
|
Domnule preşedinte, Atunci vă propunem să dispară particula "judeţene" şi să rămână aşa. Credeţi că aşa este corect, este mai bine, domnule Márton? |
|
Rămâneţi aici, pentru alte explicaţii. |
|
Ar fi două soluţii: una să aprobăm varianta Camerei Deputaţilor şi pe urmă din punct de vedere regulamentar aceasta ar fi cel mai corect, să găsim o cale de mijloc, împreună sau, deşi aceasta este foarte pe marginea Regulamentului, să cădem de acord ca şi din varianta Senatului să dispară textul dintre liniuţe, deci, "conducerea spitalelor publice". Că, altfel, sensul textului este că cele neenumerate, cum aţi spus şi dumneavoastră, domnule preşedinte, nu intră în "... |
|
Cine a cerut primul cuvântul, vă rog să veniţi la tribună. |
|
Nimic nu e mai politicos decât un medic. S-a dovedit şi de data aceasta! Stimaţi domni şi doamne, îmi însuşesc propunerea făcută în finalul intervenţiei de către colegul de la UDMR. Pentru a evita orice fel de neînţelegeri, consider că este suficient să se menţioneze "conducerea spitalelor publice", să se elimine textul dintre liniuţe, întrucât, din câte înţeleg eu, toate spitalele, indiferent că sunt clinice, universitare, institute clinice, spitale judeţene sau celelalte categorii, toate sunt publice. Prin urmare, cred că s-ar conferi mai multă claritate textului, în momentul în care s-ar adopta ultima propunere făcută de către domnul coleg din partea UDMR-ului. |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Pentru a merge în spiritul în care comisia a elaborat textul respectiv, deci pentru a insista asupra faptului că şi anumite categorii de spitale se află în subordonare şi pentru a nu avea probleme de tehnică legislativă, aş propune un amendament de redactare care cred că se poate accepta în faza aceasta. Deci, "Conducerea spitalelor, dispar linioarele - inclusiv cele menţionate acolo, este subordonată" şi aşa mai departe şi atunci rezultă că toate spitalele publice, dar şi cele subliniate de către comisie. Deci, "conducerea spitalele publice", inclusiv cele dintre linioare şi cred că s-ar împăca ambele puncte de vedere, răspunzând astfel şi cerinţelor de tehnică legislativă. |
|
Domnul Ráduly. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Strict procedural aş vrea să spun că soluţia poate fi una singură: să adoptăm acum varianta Camerei Deputaţilor şi apoi, în momentul în care cele două Camere dezbat textul în divergenţă, să se găsească soluţia care se doreşte. Desigur că deja de mult suntem pe marginea Regulamentului, din moment ce Comisia de mediere îşi încetează activitatea o dată cu depunerea raportului de mediere, iar domnul senator Oprescu a luat cuvântul în numele Comisiei de mediere aici, mai devreme. Deci, se poate întâmpla orice până la urmă. Dar strict regulamentar ar fi ca să adoptăm, aşa cum a propus domnul Márton, varianta Camerei Deputaţilor, iar între timp, colegii noştri specialişti să găsească un text, împreună cu domnul Márton, exact ca să fie acoperitor pentru toate situaţiile care au fost enumerate aici. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule Oprescu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Şi propunerea noastră este de a fi eliminat textul dintre linioare: "spitale clinice universitare, institute clinice şi spitale judeţene" şi de a se vorbi despre: "Conducerea spitalelor publice răspunde în faţa direcţiei de sănătate publică şi/sau a Ministerului Sănătăţii, respectiv, în faţa ministerului de resort pentru îndeplinirea atribuţiunilor care îi revin". Altfel, noi suntem de acord cu acest lucru. |
|
Ca variantă, am înţeles că domnul Marton este de acord cu eliminarea enumerării dintre linioare. |
|
Da, sunt cele două soluţii propuse de domnul Marton. |
|
Stimaţi colegi, Dacă sunteţi de acord cu varianta Senatului în această reformulare, eliminarea enumerării dintre linioare. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. Mulţumesc. Pct.30, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.31-32, tot variantele Senatului. Nu sunt obiecţii. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Votate în unanimitate. Pct.33-34, tot variantele Senatului. Dacă sunt obiecţii? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.35, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.36, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.37 şi 38, variantele Senatului. Cine este pentru? Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. La pct.41, s-au înregistrat 1 vot împotrivă şi 3 abţineri. La pct.42, dacă sunt obiecţiuni la varianta Senatului? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. Pct.43, varianta Senatului. Dacă sunt obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. Pct.44. Dacă sunt obiecţiuni la varianta Senatului? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.45, dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Cu 1 vot împotrivă şi 1 abţinere, s-a adoptat. Votul final asupra raportului îl vom da mâine, în şedinţa destinată special. |
