Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi. Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2005. Vă rog foarte mult, pentru prezentarea raportului. Domnul consilier Medar.

Domnul Sergiu Medar - şeful Comunităţii Naţionale de Informaţii:

Doamnelor şi domnilor,

Conform atributelor conferite de Constituţie, de la preluarea mandatului, preşedintele Consiliului a impus un sistem de lucru care să asigure analiza permanentă şi promptă a componentelor importante ale securităţii naţionale, în scopul adoptării de hotărâri cu măsuri obligatorii, ferme şi clare, pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniile vizate. În anul 2005, Consiliul a acţionat în interesul asigurării securităţii naţionale, urmărind consolidarea instituţiilor statului de drept, afirmarea identităţii naţionale şi a prezenţei active a României pe arena internaţională, ca factor de stabilitate, de garantare a drepturilor şi libertăţilor democratice fundamentale, asigurarea bunăstării, siguranţei şi protecţia cetăţenilor. Coordonarea unitară a activităţilor referitoare la securitatea naţională a vizat valorificarea poziţiei noastre geostrategice, dezvoltarea infrastructurii teritoriale, optimizarea capacităţii de reacţie, în conformitate cu cerinţele NATO, continuarea reformei instituţionale, participarea la acţiunile de cooperare internaţională pentru combaterea terorismului şi a crimei organizate transfrontaliere. De la începutul anului, Consiliul a acţionat pentru asigurarea funcţionării instituţiilor sistemului naţional de securitate, pe principii de legalitate, profesionalism, eficienţă şi neimplicare politică. În anul 2005, la baza hotărârilor adoptate, ministerele şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale au eficientizat acţiunile şi măsurile de reformă instituţională şi funcţională a structurilor, aducându-şi, pe această cale, contribuţia la integrarea deplină în structurile Alianţei Nord Atlantice şi la îndeplinirea obiectivelor ce revin ţării noastre pentru integrarea în Uniunea Europeană. Modernizarea serviciilor de informaţii şi creşterea eficienţei acţiunilor desfăşurate de acestea pentru prevenirea şi avertizarea oportună asupra riscurilor şi ameninţărilor la adresa intereselor naţionale ale României a reprezentat o componentă esenţială a activităţii Consiliului. Hotărârile adoptate şi analizele efectuate în cadrul Consiliului au vizat, în special, domenii foarte sensibile, precum: lupta împotriva terorismului, proliferarea armelor de distrugere în masă, riscurile transnaţionale şi monitorizarea zonelor în care există conflicte îngheţate, precum şi protecţia informativă, contra-informativă şi de securitate a prezenţei naţionale în diverse regiuni ale globului, inclusiv în operaţii aliate sau de coaliţie. Au fost aprobate reconfigurarea structurală, conceptuală şi operaţională a serviciilor de informaţii şi unele modificări ale regulamentelor de organizare şi funcţionare a acestora. În cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a hotărât instituirea Comunităţii Naţionale de Informaţii, care reprezintă o oportunitate a procesului de dezvoltare a activităţii de informaţii la nivel naţional, determinată de evoluţia mediului de securitate. Consiliul a avizat declasificarea arhivelor "Dunărea", a stabilit ca 2/3 din arhiva Serviciului Român de Informaţii să fie pusă la dispoziţia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a decis ca ministerele şi instituţiile care deţin în arhive documente referitoare la activitatea CAER şi ale Tratatului de la Varşovia, să le predea la Arhivele Naţionale. Lupta împotriva corupţiei şi a altor forme de criminalitate organizată a constituit tema centrală a primei şedinţe a Consiliului, din anul 2005. Dinamica şi complexitatea deosebite a faptelor de corupţie au impus o acţiune concertată a tuturor autorităţilor publice, cu atribuţiuni în prevenirea, contracararea şi combaterea activităţilor de această natură. Membrii Consiliului au evaluat riscurile şi implicaţiile acestor fenomene asupra obiectivelor de securitate naţională şi a susţinerii procesului de integrare, la standardele şi cerinţele de aderare la Uniunea Europeană, şi au identificat măsurile care să ofere posibilitatea susţinerii şi asigurării eficiente a procesului de acţiune în lupta cu cei corupţi, cerând instituţiilor abilitate să le pună în practică. Privind îmbunătăţirea cadrului legislativ, referitor la securitatea naţională, Consiliul a adoptat hotărâri pentru avizarea, promovarea şi aprobarea proiectelor unor documente doctrinare şi acte normative, înaintate de structurile din compunerea sistemului naţional de apărare. O preocupare constantă a Consiliului a constituit-o pregătirea economiei şi rezervei pentru apărare, în acord cu prevederile legale şi programele adoptate în acest domeniu. În acest context, membrii Consiliului au aprobat proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, în perioada 2005-2008, şi propunerile ministrului economiei şi comerţului privind îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru aplicarea strategiei de privatizare a Companiei Naţionale "Romarm" şi dezvoltarea Centrului regional pentru mentenanţă şi modernizare a avioanelor de tip C130 Hercules. De asemenea, Consiliul a analizat şi avizat proiectele de buget ale instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2006, în vederea asigurării resurselor şi infrastructurii necesare securităţii naţionale. Consolidarea profilului distinct al României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice a constituit una din priorităţile activităţii Consiliului în perioada analizată. Consiliul a avut în vedere faptul că NATO parcurge un proces de adaptare structurală şi operaţională, care vizează îmbunătăţirea capacităţilor Alianţei pentru a răspunde adecvat noilor ameninţări la adresa securităţii naţionale. Membrii Consiliului au aprobat participarea României cu structuri militare la optimizarea forţei de răspuns a NATO, identificând, totodată, resursele financiare, prin care s-a cerut Parlamentului aprobarea participării lor în aceste misiuni.

S-a cerut M.Ap.N. ca planurile în domeniul apărării să fie orientate spre formarea unor forţe flexibile, uşor dislocabile, dotate corespunzător, interoperabile, agreate de NATO, care să poată participa atât la apărarea colectivă, cât şi la operaţiile multinaţionale.

Hotărârile adoptate de consiliu în privinţa obiectivelor politico-militare în plan internaţional şi orientările de bază în domeniul relaţiilor privind securitatea naţională au contribuit la intensificarea eforturilor pentru îndeplinirea obiectivului strategic de aderare a României la Uniunea Europeană.

Cu privire la întărirea securităţii în zona Mării Negre, România are un interes strategic, fundamental, ca regiunea extinsă a Mării Negre să fie stabilă, democratică şi cât mai strâns conectată la structurile europene şi euro-atlantice.

Consiliul a acordat o importanţă deosebită relansării eforturilor pentru soluţionarea crizelor în Balcanii de Vest.

În condiţiile în care protecţia informaţiilor naţionale şi NATO clasificate reprezintă parte integrantă a angajamentelor asumate de România în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, Consiliul a fost informat permanent despre modul de aplicare a atribuţiilor specifice de către ministerele şi instituţiile cu responsabilităţi în acest domeniu şi a apreciat că sistemul actual şi standardele aferente acestui domeniu asigură implementarea eficientă a măsurilor necesare realizării protecţiei informaţiilor clasificate şi răspunde exigenţelor euro-atlantice, realităţii şi intereselor societăţii româneşti.

Membrii CSAT consideră că în anul 2006, activitatea instituţiilor statului cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale trebuie să fie orientată pentru asigurarea condiţiilor necesare integrării în Uniunea Europeană, ca opţiune prioritară, şi, totodată, condiţie esenţială pentru afirmarea şi promovarea intereselor naţionale, la nivel regional şi global.

În acest context, pe agenda de lucru a CSAT au fost preconizate activităţi cu privire la direcţiile de acţiune pentru participarea activă a instituţiilor la înfăptuirea securităţii, prin promovarea democraţiei, lupta împotriva terorismului internaţional şi combaterea proliferării armelor de distrugere în masă.

În programul de apărare al CSAT pentru anul 2006 sunt prevăzute măsuri şi acţiuni pentru transformarea profundă a tuturor instituţiilor de securitate în concordanţă cu principiile democratice, asigurarea coerenţei acţiunilor necesare pentru aplicarea unitară a strategiei de securitate naţională.

În cadrul discutării raportului în Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au fost făcute unele observaţii referitor la care aş dori să precizez următoarele:

Observaţia Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Senatului, referitoare la pag.5 alin.3 din Raport unde se prezintă declasificarea arhivelor DUNĂREA şi cele ale SRI, precizez că, în conţinutul hotărârii, se stabileşte ca predarea-primirea documentelor să se facă în conformitate cu normele şi metodologia de lucru privind activitatea arhivistică, iar desecretizarea acestora să se facă de către instituţiile implicate, în condiţiile legii.

Tot la pag.5 pct.3 al Raportului - Lupta împotriva corupţiei şi alte forme de criminalitate organizată - observaţia care a fost făcută de membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor - dacă fenomenul corupţiei s-a agravat în anul 2005. Precizez că analiza fenomenului corupţiei s-a făcut la începutul anului 2005, luna februarie, aceasta fiind o disfuncţie majoră a activităţii instituţiilor statului până la data analizării în cadrul CSAT.

Ansamblul de măsuri întreprinse de instituţiile abilitate ale statului şi modificarea cadrului legislativ au contribuit la diminuarea acestui fenomen în anul 2005, analiza fiind făcută în anul viitor.

O altă observaţie a fost cea de la pag.7 art.4 referitor la suspendarea serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat - dacă acest proces este valabil numai pentru armată sau are un caracter general.

Menţionez că legea, deja adoptată, este aplicabilă tuturor instituţiilor sistemului naţional de apărare.

Ultima observaţie, referitoare la analiza Raportului - Hotărâri adoptate de CSAT, titlu care creează impresia că nu ar fi fost prezentate toate Hotărârile CSAT - precizez că în acest document sunt prezentate toate cele 186 de Hotărâri adoptate în anul 2005.

Ne-am însuşit observaţiile şi punctele de vedere prezentate în cadrul comisiilor. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule consilier prezidenţial.

Pentru raportul comun al Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul preşedinte Stănişoară. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Stănişoară:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun privind activitatea desfăşurată de CSAT în anul 2005.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat raportul CSAT privind activitatea desfăşurată în anul 2005 şi au reţinut, în sinteză, principalele aspecte şi concluzii.

Potrivit prevederilor constituţionale şi, în conformitate cu atribuţiile stabilite prin lege, CSAT a acţionat pentru asigurarea securităţii naţionale, consolidarea instituţiilor statului, afirmarea identităţii naţionale, intensificarea eforturilor de consolidare a relaţiei trans-atlantice, a politicii europene de securitate şi apărare, a relaţiilor de bună vecinătate şi a cooperării regionale, a iniţiat, de asemenea, măsuri adecvate pentru reducerea vulnerabilităţilor interne referitoare la dificultăţile de natură economică, financiară, socială, eficientizarea cooperării dintre instituţiile angajate în lupta împotriva corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi înlăturarea sau diminuarea efectelor unor dezastre naturale, tehnologice, ecologice sau complexe şi de degradare a mediului înconjurător.

Nu a fost finalizat, la termenul stabilit, Proiectul Strategiei de Securitate Naţională a României, deoarece, în primul rând, a fost necesară analizarea întregului cadru legislativ actual referitor la domeniul securităţii naţionale, iar pentru adaptarea acestuia, potrivit poziţiei României de membru al Alianţei Nord-Atlantice şi de viitor membru al Uniunii Europene, a fost constituit un grup de lucru în cadrul Departamentului Securităţii Naţionale.

În anul 2005, activităţile desfăşurate de CSAT au fost deja prezentate de către domnul Sergiu Medar, aşa că vă voi ruga să-mi permiteţi să nu le mai citesc pentru că ar lua destul de mult timp.

Pentru anul 2006, CSAT a prevăzut în programul său de activitate o serie de măsuri în scopul asigurării direcţiilor de acţiune pentru participarea activă a instituţiilor statului la înfăptuirea securităţii, prin promovarea democraţiei, lupta împotriva terorismului internaţional, abordarea cuprinzătoare şi adecvată a problematicii securităţii interne, buna guvernare şi capacitatea de gestionare eficientă a crizelor, precum şi modernizarea şi protecţia infrastructurii strategice.

Analiza conţinutului unor aspecte ale activităţii CSAT a impus o serie de observaţii şi recomandări, după cum urmează:

Evidenţierea fenomenului corupţiei în structura strategiei de securitate naţională ca factor de risc şi obiectiv de securitate, precum şi ansamblul de măsuri vizând eradicarea acestuia, nu pot fi interpretate drept competenţe ale CSAT în gestionarea justiţiei, în general, şi a procedurii penale în special.

Avizarea declasificării unor documente de arhivă, indiferent de depozitarul acestora, nu poate substitui lipsa unor prevederi legale vizând procedurile de declasificare, în acest sens impunându-se completarea cadrului legal în domeniu.

Având în vedere competenţele specifice şi atribuţiile care-i revin, CSAT va asigura informarea comisiilor privind activitatea comunităţii naţionale de informaţii, precum şi sinteza analizei informaţiilor la nivel strategic.

În urma analizei, comisiile au avizat favorabil raportul CSAT privind activitatea desfăşurată în anul 2005 şi au hotărât să-l supună spre examinare şi aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.65 alin.2 lit.g din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Intervenţii? Domnul deputat Săniuţă. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor invitaţi,

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art.65 lit.f din Constituţia României, astăzi Senatul şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţa comună, examinează raportul CSAT privind activitatea desfăşurată în anul 2005.

Baza legală a întocmirii acestui raport de activitate o constituie prevederile art.2 din Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT, potrivit căruia, citez:

"Anual, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor, CSAT prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, raportul asupra activităţii desfăşurate."

Încă de la început, ne dăm seama că anul 2005 a fost unul cu adevărat special, întrucât raportul asupra activităţii desfăşurată de această autoritate administrativă autonomă, investită, conform Constituţiei, cu organizarea şi funcţionarea unitară a activităţilor ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, a fost înaintat preşedintelui Camerei Deputaţilor abia în data de 20 aprilie 2006.

În aceste condiţii, nu putem să nu ne întrebăm dacă prevederile art.1 pct.5 din Constituţia României potrivit căruia "în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie" mai are vreo semnificaţie.

Ca să nu mai amintesc de art.16 pct.2 din legea fundamentală care stipulează clar că "nimeni nu este în România mai presus de lege".

Conţinutul raportului prezentat este unul tehnic, sintetic, care reliefează în mod obiectiv activitatea desfăşurată de CSAT în 2005, împlinirile şi liniile de acţiune. Şi aici aş aminti: soluţionarea corectă a crizei ostaticilor, dar şi neîmplinirile înregistrate, cum ar fi: nefinalizarea şi promovarea strategiei de securitate naţională a României.

Este momentul şi locul să solicităm specialiştilor în domeniu punerea de acord a prevederilor constituţionale, respectiv art.65 lit.f, potrivit căreia "Camera Deputaţilor şi Senatul, reunite în şedinţă comună, trebuie să aprobe strategia naţională de apărare a ţării" şi nu strategia de securitate naţională a României sau strategia militară a României, cum prevede în acest moment Legea nr.415/2002.

Conform atributelor conferite de Constituţia României şi legile în vigoare, în anul 2005 - ne informează semnatarul raportului - "consiliul a acţionat în interesul asigurării securităţii naţionale, urmărind consolidarea instituţiilor statului de drept, afirmarea identităţii naţionale şi a prezenţei active a României pe arena internaţională, ca factor de stabilitate, de garantare a drepturilor şi libertăţilor democratice fundamentale, asigurarea bunăstării, siguranţei şi protecţiei cetăţenilor".

În mod cert, această formulare a raportului nu ţine cont de atribuţiile CSAT cuprinse la art.4 Capit.II din Legea nr.415/2002.

Tot la pag.1, de data aceasta la alin.4, raportorul ne informează că: "Statutul de membru NATO şi cel de viitor membru al Uniunii Europene, a oferit României condiţii optime de dezvoltare economico-socială."

Coroborând cele două afirmaţii nu putem să nu ne întrebăm dacă CSAT a analizat cu obiectivitate reducerea ratei de creştere a PIB de la 8,4% în 2004 la 4,1% în 2005, atâta timp cât, repet, "a acţionat pentru asigurarea bunăstării cetăţenilor", în condiţiile în care România "a avut - citez, din nou - condiţii optime de dezvoltare economico-socială".

Realitatea, doamnelor şi domnilor, este, din păcate, cu totul alta.

Tot la pag.1 alin.5, de data aceasta, suntem informaţi că CSAT "a coordonat eforturile pentru realizarea consensului naţional cu privire la interesele de securitate ale României, aprofundarea reformei în justiţie, consolidarea mecanismelor de respectare şi aplicare a legii, prevenirea şi combaterea corupţiei".

Oricât am căutat reforma în justiţie pe lista de hotărâri ale CSAT-ului, nu am găsit-o. Este drept că nu am găsit nici măcar avizarea acestei reforme. Probabil că este unul din documentele secrete, nepersonalizate sau - cine ştie? - ce se taie nu se fluieră.

Cât despre consensul naţional asupra intereselor de securitate ale României nu am găsit nici o prevedere în Legea nr.415/2002.

Am găsit însă extrem de multe articole de presă privind acest subiect.

În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, se menţionează la pag.5 pct.3 ultimul alineat:

"Fenomenul corupţiei s-a agravat datorită lipsei de reacţie eficientă a autorităţilor cu atribuţii în combaterea acesteia şi a fost receptat în opinia publică românească drept o disfuncţie majoră în activitatea instituţiilor statului."

Această afirmaţie nu face decât să fie un corolar la conţinutul raportului de monitorizare din 16 mai 2006 al Comisiei Europene care impune continuarea luptei împotriva fraudei şi corupţiei şi aceasta dintr-un unic motiv: pentru că frauda şi corupţia continuă să existe.

În rest, conţinutul raportului este unul absolut normal, din care putem reţine:

• stabilirea persoanelor care au drept de a ordona sau de a aproba executarea focului de avertisment în spaţiul aerian;
• aprobarea cifrei recruţilor;
• predarea dosarelor Securităţii la CNSAS;
• suplimentarea efectivelor SIE;
• declasificarea arhivelor Dunărea;
• numiri şi eliberări din funcţii sau aprobarea negocierii de acorduri militare şi tehnico-militare cu Marocul, Algeria şi Egiptul;
• avansări la gradul de general.

Şi pentru că acest raport de activitate al CSAT este ultimul înaintea aderării României la Uniunea Europeană, daţi-mi voie, domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, doamnelor şi domnilor invitaţi, să închei cu un citat din alocuţiunea lui Ion I.C. Brătianu, ţinută în şedinţa Adunării Deputaţilor din 20 iunie 1922.

"Mai mult ca oricând, astăzi, pentru noi, ca să fim buni europeni trebuie să fim buni români. Din puterile pe care vom şti să le dezvoltăm, din ordinea şi munca pe care vom şti să o asigurăm acestei ţări, vom constitui, desigur, factorul cel mai rodnic cu care România poate să contribuie la restaurarea Europei". Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Tiberiu Toró.

Domnul Tiberiu Toró:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onoraţi membri ai Guvernului,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

Apreciind caracterul sintetic şi tehnic al raportului prezentat de domnul general al CSAT, ca autoritate administrativă autonomă, investită cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea şi siguranţa naţională a ţării, aş dori, pe scurt, să mă refer la două aspecte ale activităţii acestei autorităţi cu caracter critic. Şi anume, aş dori să mă refer la o problemă care nu face obiectul acestui raport, deşi ar trebui să-l facă.

Şi, a doua problemă este în raport şi aş dori să aduc critica de rigoare.

Nu figurează în cadrul acestui raport, deşi ar trebui să facă parte din bilanţul încheiat, prezentarea acelor activităţi ale CSAT care privesc aprobarea şi avizarea strategiei naţionale de apărare cu altă terminologie folosită pe vechea legislatură "strategia naţională de securitate". De unde se trage această confuzie în terminologie, confuzie care, până la urmă, nu a fost rezolvată de acest organism, CSAT?

Probabil cunoaşteţi şi dumneavoastră că în Legea nr.415/2002, care se referă la organizarea şi structura CSAT, lege care a înlocuit vechea Lege nr.39/1990, într-un articol se stipulează:

"Acest consiliu analizează şi propune, potrivit legii, promovarea strategiei de securitate naţională."

Această lege este în vigoare, deci, pe undeva, este îndreptăţit să folosim această terminologie. Totodată, în 2003, după un an de la adoptarea acestei legi de către Parlamentul României, s-a modificat Constituţia României şi acolo se vorbeşte despre "aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării", nu se vorbeşte despre "strategia de securitate naţională".

Ba chiar mai mult, în Legea nr.473/2004, care se referă la planificarea apărării, se defineşte această strategie naţională de apărare şi se identifică cele 4 componente:

• Definirea intereselor şi obiectivelor de securitate naţională;
• Evaluarea mediului intern şi internaţional;
• Evaluarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor;
• Direcţiile de acţiune ale organismelor şi instituţiilor specializate ale statului.

Deci este vorba tocmai de vechiul document pe care l-am numit "strategia de securitate naţională".

Cred că CSAT-ul, în primul rând, în anul 2005, ar fi trebuit să se ocupe cu această problemă, deoarece acesta, după schimbările de ciclu electoral, în 6 luni, ar fi trebuit să depună raportul respectiv şi totodată să rezolve această neconcordanţă legislativă care este nu numai de terminologie, ci şi de fond.

Probabil în raportul pe anul 2006 - şi din acest motiv expun aceste lucruri acum - s-ar putea să se rezolve această problemă ca să putem bifa un punct pozitiv în activitatea CSAT-ului.

A doua problemă la care aş dori să mă refer foarte pe scurt. Este vorba de înfiinţarea Comunităţii Naţionale de Informaţii.

Prin Hotărârea CSAT din noiembrie 2005, se cunoaşte că acest concept, respectiv ideea, are un istoric mai îndelungat, în 1997, respectiv în 2001, au fost iniţiative legislative pentru înfiinţarea unei asemenea Comunităţi de Informaţii şi există motive suficiente pentru a înfiinţa această Comunitate de Informaţii.

În primul rând, după 11 septembrie 2001 au apărut noi ameninţări la adresa securităţii naţionale, o schimbare în arhitectura internaţională de securitate. Respectiv, în 2005-2006 a devenit o realitate integrarea noastră în structurile - şi din acest punct de vedere - de securitate euro-atlantice.

Deci este binevenită, pe undeva, înfiinţarea unei asemenea Comunităţi Naţionale de Informaţii. Totuşi, cred că o decizie de o asemenea importanţă nu trebuie luată printr-o hotărâre a acestei autorităţi autonome, ci trebuie făcută prin lege.

Eu cred că s-a ocolit autoritatea supremă legiuitoare a ţării prin înfiinţarea acestei Comunităţi de Informaţii doar prin hotărâre al CSAT.

Totodată, trebuie să subliniem şi cu această ocazie necesitatea controlului parlamentar care, actualmente, nu este rezolvat.

Cu aceste două aspecte critice, cred că trebuie să apreciem în mod pozitiv activitatea CSAT. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Alte intervenţii? Doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Vreau să-i mulţumesc unuia dintre antevorbitorii mei care a pus această dezbatere cu privire la CSAT sub semnul unui discurs celebru al lui Brătianu. Un discurs pe care ni l-a adus astăzi în memorie, cu câteva luni înaintea aderării României la Uniunea Europeană.

Aşa este, stimate coleg. Dacă vrem să fim buni europeni, trebuie să fim buni români, dar va trebui să înţelegem şi să învăţăm ce înseamnă să fim buni români. Respectul faţă de instituţiile fundamentale ale statului este o condiţie primordială, dar în egală măsură, respectul faţă de procedurile care guvernează funcţionarea acestor instituţii este o obligaţie şi un tip de conduită european.

Suntem sesizaţi astăzi - cu nerespectarea termenului prevăzut de lege - cu o dezbatere cu privire la funcţionarea CSAT. Ceea ce voi spune astăzi va fi făcut prin unghiul a două priviri: una care ţine de suportul constituţional - obligatoriu pentru oricine este astăzi prezent în viaţa publică într-una din structurile statului - şi, dintr-un al doilea punct de vedere care vizează suportul legislativ.

Nu avem ce reproşa, din punct de vedere tehnic acestei instituţii. Această instituţie are o serie de prevederi şi atribuţii prevăzute în Legea nr.415/2002, pe care şi le-a îndeplinit corect, şi raportul relevă această chestiune.

Avem ce reproşa acestei instituţii pentru că nu a prezentat plenului Parlamentului o viziune cu privire la apărarea naţională. Aşteptam o viziune, aşteptam o doctrină, aşteptam un concept, aşteptam o poziţie aproape de viziunea noastră europeană cu privire la securitatea naţională.

Din păcate, nici în acest moment nu o avem.

Cred că acest an ne va obliga ca până la 1 ianuarie 2007 să prezentăm Parlamentului României viziunea noastră europeană cu privire la strategia de apărare, securitate naţională.

Aceasta este o primă critică pe care o fac raportului.

Am analizat cu foarte mare atenţie comportamentul instituţional şi fără îndoială aici este locul integrator al politicilor de securitate. Credem însă, că acest raport trebuia să evidenţieze, în mod amănunţit, riscurile asimetrice la adresa securităţi naţionale a României, dar corupţia, ca risc asimetric la adresa securităţii naţionale îşi găseşte locul, ca tip de atitudine, nu ca demers de conceptualizare vizavi de reforma justiţiei.

De asemenea, am înţeles clar că România în acest moment, are nevoie de o reformă în tot sistemul de securitate naţională: în apărare, unde a început această reformă, de o reformă a serviciilor de informaţie, şi acolo va trebui să discutăm care sunt cupolele integratoare care vor duce la eficientizarea activităţii acestor servicii de informaţii, absolut necesare, dar sustenabile din banul public, în ce măsură vom reuşi să exercităm un control democratic asupra acestor structuri de securitate, pentru ca să părăsim odată acea mentalitate pe care o dobândim din istoria noastră comunistă conform căreia sentimentul nostru, al tuturor, este că aceste servicii de informaţii sunt cele care ne controlează comportamentul şi atitudinea. Acest lucru, acest mental colectiv trebuie depăşit printr-o viziune de reformă, foarte clară, obiectivă şi transparentă. Trebuie, de asemenea, să procedăm la revizuirea unui întreg pachet legislativ.

Sper ca dezbaterile pe raportul care va fi anul viitor să nu-mi prilejuiască ocazia de a mai spune aceste lucruri.

Sper ca 1 ianuarie 2007 să aibă în România un suport legislativ coerent, semnificativ în materie de securitate.

Este adevărat că nu avem o viziune europeană comună în materie de securitate, dar tot atât de adevărat este că Uniunea Europeană face un demers semnificativ pentru a conceptualiza un concept european strategic şi în materie de securitate.

Dacă vrem să fim o ţară europeană, trebuie să ne aliniem acestui demers, iar chestiunile de securitate naţională să nu fie amplasate într-un plan secund problematicii interne, pentru că securitatea naţională nu poate constitui doar o cupolă pentru anumite interese, ea trebuie să constituie o preocupare pentru noi toţi, mai ales pentru cei care, vremelnic, avem onoarea de a fi prezenţi în Parlamentul României. Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna senator. Mai sunt alte intervenţii la dezbateri? Nu mai sunt.

Conform procedurii, luăm act de prezentarea raportului şi de dezbaterile care au avut loc. Mulţumim domnului consilier prezidenţial.