Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Consemnăm interpelările care, fie vor fi depuse în scris, fie vor fi prezentate pe scurt.

Domnul deputat Victor Ponta, patru interpelări depuse în scris, domnul deputat Ioan Stan, o singură interpelare depusă în scris, doamna deputat Daciana Sârbu trei interpelări depuse în scris, Aurel Olărean o interpelare depusă în scris, Gheorghe Sârb, o singură interpelare depusă în scris, Vasile Filip Soporan, două interpelări, Dan Sorin Mihalache, două interpelări, Nati Meir, opt interpelări depuse în scris, Ştefan Baban două interpelări de asemenea, depuse în scris, domnul deputat Costache Mircea, trei interpelări depuse în scris. Domnul deputat Ioan Aurel Rus nu este prezent, domnul deputat Cristian Stănescu nu este prezent în sală, domnul deputat Dumitru Avram nu este prezent.

Doamna deputat Doina Dreţcanu, aveţi două interpelări, una aţi depus-o în scris, una vreţi s-o susţineţi pe scurt. Da? Poftiţi, aveţi cuvântul.

Doamna Doina Micşunica Dreţcanu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu şi se referă la indexarea anuală a pensiilor.

În programul de guvernare Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei îi revenea sarcina aducerii pensionarilor din România la un trai decent, cel puţin aşa au susţinut în faţa alegătorilor, guvernarea, şi cu atât mai mult domnul ministru, în momentul preluării mandatului.

Tot dumnealui iese în mass-media şi afirmă cu nonşalanţă că pensiile au crescut mai mult decât rata inflaţiei, în condiţiile în care masa cea mai mare a pensionarilor aşteaptă şi astăzi, după mai bine de 5 luni de la începutul anului, indexarea pensiilor în cuantumul prognozat al inflaţiei.

Poate ne poate explica domnul ministru unde s-a pierdut această indexare şi, eventual, să aflăm procesul indexării realizat în acest an şi de ce ies în stradă pensionarii, în condiţiile în care dumnealui afirmă altceva, solicitând creşterea promisă a pensiilor.

De asemenea, poate ne precizează care este suma folosită în indexările totale pe acest an.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Paul Magheru, aveţi 4 interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. Le prezentaţi pe scurt.

Domnul Paul Magheru:

Vă mulţumesc.

An să le prezint foarte pe scurt.

De altfel, a 5-a interpelare am adresat-o deja în maniera obişnuită primului-ministru.

Celelalte 4...

Doamna Daniela Popa:

Deci, să înţeleg că aveţi 5 interpelări?

Domnul Paul Magheru:

Da.

Doamna Daniela Popa:

Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Paul Magheru:

Următoarele 4, deci în afara interpelării adresată primului- ministru, una este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu. Obiectul interpelării este soluţionarea dreptului de persoană cu handicap a doamnei Stoica Ileana din localitatea Bucea, comuna Negreni, judeţul Cluj, în condiţiile în care Cabinetul de expertiză a capacităţii de muncă din Cluj-Napoca refuză, fără nici o explicaţie, să facă acest lucru.

Menţionez că persoana are 88 de ani, este imobilizată la pat şi, în urma unor afecţiuni ortopedice grave, care îi dau dreptul la îndemnizaţie de persoană cu handicap grav, nici măcar nu i se primesc documentele pentru ca să intre în drepturile cuvenite.

Am anexat această interpelare şi actele justificative.

A doua interpelare este adresată, de altfel este o revenire la o interpelare pe care am adresat-o domnului Zsolt Nagy, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, am fost obligat să revin pentru că, datorită interpretării eronate a unei ordonanţe de urgenţă şi a unor legi, din păcate, Ministerul acesta a investit o organizaţie non-guvernamentală cu puteri pe care nu le are, comiţându-se în felul acesta un abuz din partea acestei asociaţii non-guvernamentale, pentru că printr-o scrisoare oficială, un document neoficial de lucru, care a fost publicat de asociaţie drept document oficial, a fost indus în eroare indirect ministrul educaţiei şi cercetării care, într-o adresă oficială, trimisă tuturor universităţilor de stat din România, a făcut referire la acest index ca la un document oficial. Indirect, în felul acesta, ministerul a contribuit la scandalul de presă provocat de asociaţia Educer, asociaţie care are ca scop nu cel declarat, de oprire a degradării educaţiei şi cercetării, ci prin acţiunile ei, din păcate, de denigrare a întregului învăţământ superior de stat şi a cercetării din România.

A treia interpelare este adresată domnului ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Mihai Alexandru Voicu, şi are ca obiect al interpelării, şi cer câteva precizări pentru că nu s-a aplicat corect Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei.

Şi ultima, a patra interpelare, în afara celei adresate primului-ministru, este adresată Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, doamnei Sulfina Barbu. Obiectul interpelării este renunţarea la construirea unui pod rutier pe Crişul Repede din Oradea, între cartierele Rogerius şi Ioşia.

Aduc argumente intervenţii ale populaţiei în defavoarea construirii acestui pod şi ne adresăm ministerului de resort cu rugămintea de a opri imediat şi definitiv orice acţiune nesăbuită ce se îndreaptă împotriva mediului şi a omului.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gheorghe Chiper, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Anghel Stanciu, o singură interpelare, dar nu am aici notificat dacă este despusă sau nu în scris.

Domnul deputat Andrian Mihei. Trei interpelări aveţi, da? Patru interpelări. Aveţi cuvântul.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Prima interpelare este adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnului ministru Radu Mircea Berceanu, şi Ministerului Integrării Europene, doamnei Anca Boagiu.

Obiectul interpelării: măsuri de evitare ca marinarii români să-şi piardă locurile de muncă pe navele europene.

După integrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, marinarii români riscă să nu mai fie solicitaţi de armatorii europeni deoarece legislaţia europeană în domeniul maritim prevede ca navigatorii din ţările Uniunii Europene să fie plătiţi de armatorii europeni după aceeaşi grilă de salarizare şi, în plus, să le fie plătite de către armatori şi asigurările sociale în ţara sub al cărui pavilion este înregistrată nava.

Deoarece costurile vor fi mult mai mari decât acum, armatorii vor prefera să nu mai angajeze români.

Există demersuri pentru semnarea unor acorduri de întârziere în aplicarea acestor prevederi, aşa cum au fost încheiate înţelegeri de către Polonia şi Lituania cu ţările Uniunii Europene, sau care sunt măsurile pe care ministerele pe care le conduceţi le iau pentru a preîntâmpina acest lucru.

A doua interpelare este adresată Ministerului Economiei şi Comerţului, domnului Codruţ Şereş, şi se intitulează: "Strategii şi modalităţi de implementare ale energiilor alternative în zona costieră".

Zona costieră are un potenţial deosebit pentru utilizarea de energii alternative ca de exemplu, energia eoliană, forţa valurilor, energia solară etc. La nivelul Ministerului Economiei şi Comerţului există strategii de implementare a utilizării energiilor alternative în zona costieră? Şi dacă da, care sunt modalităţile de implementare avute în vedere.

Interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului Răzvan Ungureanu.

A fost lansat Forum-ul Mării Negre pentru dialog şi parteneriat care, conform declaraţiilor, îşi propune în principal un dialog politic şi o cooperare între ţările din această regiune, fiind invitaţi la acest forum preşedinţi din Amenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina şi Rusia.

Pe data de 26 februarie 1993, la Istanbul, reprezentanţii parlamentelor a 9 ţări: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina au adoptat declaraţia privind instituirea Adunării parlamentare a cooperării economice la Marea neagră, apoi, în 1995 Grecia s-a alăturat adunării ca un al zecelea membru cu drepturi depline, iar Bulgaria a devenit al unsprezecelea membru cu drepturi depline în iunie 1997, ca apoi Serbia şi Muntenegru să devină cea de-a a 12 ţară.

Adunarea parlamentară este compusă din 70 de parlamentari reprezentând toate cele 12 ţări membre ale cooperării economice la Marea Neagră.

În aprilie anul acesta a fost inaugurată la Mamaia euro-regiunea Mării Negre la care au participat peste 150 de reprezentanţi ai Consiliului Europei şi ai statelor situate în zona Mării Negre: Bulgaria, România, Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina, Georgia, Turcia, Azerbaidjan şi Armenia.

Aş avea câteva întrebări legate de aceste evenimente.

1. De ce atunci când sunt iniţiate, organizate, nu se studiază oportunitatea apariţiei a încă unui astfel de for, versus continuarea şi dezvoltarea tradiţiei celor existente sau măcar preluarea unor discuţii începute la anumite nivele şi parcurgerea unui drum consecvent şi unitar în tratarea unor probleme, chiar dacă euro-regiunea se doreşte a fi o colaborare la nivelul autorităţilor locale Adunarea Parlamentară de cooperare economică la Marea Neagră, una la nivel parlamentar, iar forum-ul după cum a avut invitaţi la nivel de preşedinţi.
2. De ce la acest forum nu au fost invitaţi şi parlamentari din Constanţa care, cu siguranţă, cunosc problemele regiunii în mai mare detaliu şi pot contribui la strângerea subiectelor de dialog care ar servi intereselor ţării noastre.
3. De ce la acest forum nu au fost invitaţi membri ai Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră, care, având o tradiţie de peste 13 ani de dialog legat de problemele cooperării în zonă, ar fi adus, cu siguranţă, atât o parte din experienţa lor, cât şi subiecte care au fost sau sunt discutate deja, de un real interes pentru dialogul politic şi cooperare din regiune.
4. De ce n-au fost invitaţi la forum şi parlamentarii, membri ai grupurilor de prietenie cu ţările situate în zona Mării Negre, precum şi eventuali parlamentari ai minorităţilor ţărilor respective.

Iar ultima interpelare este adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnului Barbu Gheorghe, măsuri pentru combaterea exploatării copiilor prin muncă.

Conform site-ului Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la nivel internaţional există 246 de milioane de copii între 5 şi 17 ani care muncesc, în loc să meargă la şcoală.

Potrivit unui studiu realizat de Biroul Internaţional al muncii din România, în ţara noastră, din cei 3.866.438 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani, aproximativ 200.000 sunt implicaţi în activităţi economice, primind o compensaţie bănească pentru munca prestată, în cele mai multe cazuri munca desfăşurându-se fără forme legale.

Potrivit aceloraşi statistici, doar 1% din aceştia sunt descoperiţi de inspectorii muncii.

Exploatarea copiilor prin muncă este rezultatul sărăciei şi a lipsei de alternative, şi ca ţară ce dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană ar trebui să punem capăt imediat muncii forţate, prostituţiei şi sclaviei în rândul copiilor.

Pe 12 iunie a fost ziua internaţională împotriva exploatării copilului prin muncă. Vă întreb ce măsuri ia ministerul pe care-l conduceţi în acest sens şi care este strategia pe termen lung pentru a împiedica aceste abuzuri împotriva copiilor şi pentru a le permite să-şi trăiască cu adevărat copilăria, întru dezvoltare şi educare.

Cer răspuns în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Manuela Mitrea, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase, o singură interpelare.

Domnul deputat Ioan Munteanu, două interpelări.

Domnul deputat Viorel Pupeză, o interpelare.

Domnul deputat Constantin Faina, trei interpelări.

Domnul deputat Petre Străchinaru, o interpelare, de asemenea, depusă în scris.

Doamna deputat Monica Maria Iacob Ridzi, o interpelare, depusă în scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu, două interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Ion Gonţea, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Marian Sorin Paveliu, o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Răzvan Bobeanu, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Mihai Dumitriu o singură interpelare, de asemenea, depusă în scris.

Domnul deputat Gheorghe Sârb, o interpelare, depusă în scris.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu, o interpelare, depusă în scris.

Domnul deputat Chiş Filonaş, 3 interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan, nu este prezent în sală.

Domnii deputaţi Alexnadru Mazăre, Corneliu Dida, Eduard Martin, câte o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Aveţi cuvântul, domnule deputat. O singură interpelare? Patru interpelări. Aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă. Sunt patru, dar de fapt sunt două, adică merg în două direcţii.

O primă interpelare se adresează Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Ministerului Afacerilor Externe, respectiv domnilor miniştri Mihail Hărdău şi Răzvan Mihai Ungureanu. Se referă la faptul că în data de 10 mai în Ungaria s-a desfăşurat proba la istorie la examenul de bacalaureat, ocazie cu care, culmea, s-a dat o temă deosebită: "Argumentaţi, pe scurt, cauzele pentru care se poate considera injustă, din punct de vedere etnic, acea parte din tratatul de pace care fixa graniţele noi ale Ungariei".

Observaţi că se referă la Tratatul de la Trianon, semnat în urmă cu 86 de ani la Trianon, la 4 iunie şi în urma căruia atunci când s-a aplicat principiul naţionalităţilor Ungaria a pierdut o mare parte din teritoriu şi de populaţie, pe bună dreptate, pentru că nu erau majoritari.

Vreau să apreciez însă altceva şi anume că formularea acestui subiect nu numai că lezează demnitatea minoritarului şi a tânărului care dă examen cu această ocazie, pentru că i se cere să dezavueze sentimentele sale faţă de propria sa naţionalitate căreia îi aparţine. Acesta de fapt reprezintă un incident diplomatic, în sensul că se preconizează o provocare care pune în pericol reconcilierea istorică care se doreşte să existe între România şi Ungaria.

Ca atare, interpelarea solicită celor doi miniştri să comunice cum apreciază această temă şi să comunice modul în care vor acţiona.

O a doua serie de interpelări, una este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodăririi apelor, a doua domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor şi construcţiilor, dar de data aceasta al turismului, că la asta în special mă gândesc, şi se referă la faptul că în clipa de faţă, în staţiunea Sovata, fără nici un fel de licitaţie, nămolul folosit pentru cura balneară a fost concesionat pentru a fi exploatat numai de către firma Danubius fapt care, bineînţeles că va frâna procesul investiţional şi dezvoltarea staţiunii în viitor.

Dacă domniile lor pot să expună punctul de vedere care a determinat o asemenea concesiune.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu nu e prezentă în sală.

Domnul deputat Marius Iriza, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Petru Tărniceru, o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Cătălin Buhăianu Obuf, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ioan Cindrea, trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Mihai Apostolache, două interpelări depuse în scris.

Domnii deputaţi Ovidiu Brînzan şi Aurel Nechita, câte o interpelare pe care au depus-o în scris.

Domnul deputat Alexandru Ştiucă, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, de asemenea, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Florin Iordache, o singură interpelare, da? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Doamna preşedintă,

Interpelarea mea este adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodăririi apelor, şi subiectul interpelării îl constituie pagubele produse în comuna Milcov, judeţul Olt, şi am supus prin această interpelare atenţiei conducerii Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor situaţia creată în comuna Milcov, dat fiindcă prin avizele pe care Direcţiile Apelor Olt şi Direcţiile Mediului tot din judeţul Olt, consider că au emis prea uşor autorizaţie de mediu şi avizele favorabile pentru că prin amenajarea în primă etapă a 27 de hectare şi apoi, prin extindere, până la 40 de hectare unor societăţi private, apele pluviale vin şi produc o creştere semnificativă a pârâului Urlătoarea şi acesta vine şi afectează exagerat de mult locuitorii comunei Milcov.

Am solicitat conducerii ministerului să-mi precizeze modul în care au fost emise autorizaţiile de mediu şi autorizaţiile de la Direcţia de Gospodărire a Apelor, dat fiind faptul că prin hotărâre de Guvern ministerul a venit acum să acopere o serie de pagube, şi aceste pagube sunt acoperite din bugetul naţional consolidat, când este anormal, aceste pagube trebuiau acoperite de către cei care le-au produs şi de fabricile care produc astfel de revărsări ale apelor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian, patru interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Ioan Ţundrea, două interpelări, depuse în scris.

Doamna deputat Cornelia Ardelean, nu e prezentă în sală.

Doamna deputat Graţiela Iordache, nu este prezentă în sală.

Doamna deputat Angela Buciu, o singură interpelare.

Domnul deputat Titus Corlăţean, o singură interpelare.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Cosmin Vasile Nicula, cred că nu e nici o greşeală, sunt 26 de interpelări? Mai multe interpelări decât ministerele Guvernului. Da, 26 de interpelări? Vă rog să verificaţi, să nu fie vreo greşeală, şi domnul deputat Mircia Giurgiu, 8 interpelări.

Vă rog să le prezentaţi, pe scurt.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Din respect pentru colegi o să le depun în scris. Acum doar vreau să mulţumesc Biroului permanent, personal, pentru faptul că după o lună şi jumătate a programat un nou răspuns oral pentru un deputat independent.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta am încheiat şedinţa noastră.

O seară bună tuturor!

Lucrările s-au încheiat la ora 19,15.