Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of August 16, 2010
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of August 16, 2010 |
Sittings of the Chamber of Deputies of August 16, 2010
 |
5. | Dezbaterea şi adoptarea Raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi referitor la reexaminarea Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi completarea altor acte normative (PL-x 207/2010), ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.1018/2010. |  |
||
see bill no. 207/2010 |
|||||
| ................................................ | |
|
La primul punct pe ordinea de zi avem Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi referitor la reexaminarea Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi completarea altor acte normative, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1018/2010. Comisia juridică, vă rog, domnule secretar, să prezentaţi raportul. |
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 134 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu reexaminarea Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.1018/2010, ce a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 22 iulie 2010. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, în data de 28 aprilie 2010. Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de lege în data de 12 mai 2010. Preşedintele României, în conformitate cu art. 77 alin.(2) din Constituţia României, republicată, a solicitat reexaminarea legii trimisă la promulgare. La data de 22 iunie 2010, Camera Deputaţilor a aprobat legea, însuşindu-şi propunerile din cererea de reexaminare, formulată de preşedinte. La data de 30 iunie 2010, Senatul a adoptat legea, ca urmare a cererii de reexaminare, într-o formă diferită de cea a Camerei Deputaţilor. Preşedintele României, în temeiul art. 146 litera a) din Constituţie şi al art. 11 litera a) şi art. 15 din Legea nr.47/1992 a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. În conformitate cu dispoziţiile art. 146 litera a) din Constituţie şi ale Legii nr.47/1992, Curtea Constituţională a examinat sesizarea de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României şi a constatat că legea este neconstituţională în integralitatea ei. Potrivit art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. În conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţia României, membrii Comisiei juridice au reexaminat legea în şedinţa din 10 august 2010, în raport cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 1018 din 19 iulie 2010. În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea raportului asupra reexaminării Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, cu amendamentele admise, care sunt redate în Anexa nr.1 la prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr.2 la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice. Permiteţi-mi, de asemenea, să fac precizarea şi doresc să vă propun ca la art. 7 alin.(2) să se realizeze o completare în finalul textului, cu sintagma "în copie certificată", pentru corelare legislativă cu prevederile art. 2 şi ale art. 6 alin.(1) litera f) din această lege. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Stenograma a reţinut. Din partea Guvernului României îl invit pe domnul prim-ministru Emil Boc la microfon. |
|
|
Domnul Emil Boc (prim-ministru): Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Voi fi foarte scurt. În primul rând, vreau să vă mulţumesc pentru faptul că aţi răspuns acestei solicitări de sesiune extraordinară, pentru a rezolva o problemă scadentă a României. În al doilea rând, aş vrea să precizez că această lege pe care o adoptăm astăzi este importantă din două puncte de vedere. În primul rând, este importantă în raport cu România şi în raport cu românii. Adică, avem nevoie de această lege pentru a le arăta românilor deschis şi transparent că nu există niciun fel de reţinere din partea clasei politice pentru controlul averilor demnitarilor, iar gestul dumneavoastră de astăzi poate fi un gest de consolidare a încrederii opiniei publice că demnitarii lucrează în interes public, că averile pe care le-au dobândit sau le dobândesc sunt în mod legal dobândite şi nu se încearcă pe cale legală anularea unui asemenea control. Deci, în primul rând, avem o obligaţie de transparenţă faţă de cei care ne-au trimis în diverse poziţii publice. Şi cel de-al doilea argument este acela legat de angajamentele asumate de România la momentul aderării la Uniunea Europeană. Angajamentele legate de transparenţa declarării averilor şi a controlului acestora, în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare pe justiţie sunt angajamente ale României. De aceea, salut decizia Comisiei juridice de adoptare, practic, în unanimitate şi prin consens a raportului cu privire la această lege. Este o dovadă a faptului că Camera Deputaţilor, clasa politică este capabilă să adopte decizii în interes naţional, atunci când doreşte acest lucru, iar Legea ANI este un exemplu în acest sens. Neadoptarea ei ar putea pune în pericol România, atât din perspectiva integrării în spaţiul Schengen, cât şi din perspectiva limitării absorbţiei fondurilor europene. De aceea, în încheiere, salut decizia dumneavoastră pentru reunire în sesiune extraordinară. Guvernul susţine în integralitate forma adoptată în cadrul Comisiei juridice, pe baza propunerii înaintate de către Guvern, cu amendamentele decise în Camera Deputaţilor şi să sperăm că şi Senatul, după decizia dumneavoastră, va avea aceeaşi poziţie în interes naţional, indiferent de partidele politice care compun astăzi Parlamentul României. Vă mulţumesc şi vă doresc succes. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. În cadrul dezbaterilor generale, intervenţii din partea partidelor politice. Partidul Democrat Liberal, domnul Mircea Toader. |
|
|
Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Suntem iarăşi în faţa unei situaţii de excepţie. Obligaţia pe care o avem noi de a vota şi de a trece această lege, pentru a fi cu adevărat în faţa electoratului transparenţi, să nu ne putem niciodată ascunde după hârtii, motiv pentru care forma în care a fost adoptată în unanimitate de către comisie ne-o însuşim în totalitate, sunt convins că şi ceilalţi colegi, chiar dacă au alte indicaţii politice, vor vota, fiindcă trebuie să aibă o responsabilitate în faţa electoratului. Deputaţii Partidului Democrat Liberal vor vota pentru forma care a trecut în Comisia juridică. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Marian Săniuţă. |
|
|
Domnul Marian-Florian Săniuţă: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Doamna preşedinte, Domnule prim-ministru, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor colegi, Îmi revine mie sarcina astăzi, în cadrul dezbaterilor generale, să exprim punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, poate, fie şi numai pentru că în urmă cu două luni, am făcut un apel la o atitudine europeană în ceea ce priveşte problema corupţiei din România. Stimaţi colegi, Ne aflăm în faţa unui proiect de lege; asupra necesităţii sale cred că nu are rost să discutăm mai mult decât a spus domnul prim-ministru, dar este un proiect de lege asupra căruia am fost informaţi târziu. Eu, cel puţin, am primit pe telefonul propriu în data de 13 mesajul că acest proiect a fost depus la casetele noastre. Ne aflăm, de fapt, stimaţi colegi, în faţa unui nou proiect vechi. Este un proiect incomplet şi am să vă dau câteva exemple, cu permisiunea dumneavoastră, foarte rapid. Art. 1 punctul 3, spre exemplu, până la punctul 37 nu se prevede că trebuie să respecte această lege şi primarii, viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene. În schimb, la punctul 37 se discută despre candidaţii la funcţiile de consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar. Acelaşi lucru îl regăsim la art. 5 lit. g), unde din nou preşedinţii de consilii judeţene, de această dată, sunt uitaţi. Şi nu în ultimul rând, această scăpare tehnică, la nesfârşit reluată, care până la urmă creează, domnule prim-ministru, doamnă preşedinte şi stimaţi colegi, posibilitatea de ocolire, dacă această lege va fi aprobată în această formă. Deci, nu în ultimul rând, am să mă refer la art. 38, intrarea în vigoare în termen de 60 de zile a acestei legi, deci aplicarea ei, practic, ne pune în situaţia ca undeva în jurul datei de 1, 10 poate 15 noiembrie să fim obligaţi, conform legii, să ne facem din nou declaraţiile de avere pe veniturile, repet, în noiembrie, pe veniturile anului 2009 şi, sigur, în spate câştigurile şi evoluţiile financiare ale fiecăruia din 2010, urmând ca după 1 ianuarie să începem din nou să aplicăm aceeaşi lege, repet, incompletă, veche şi, în opinia noastră, neconstituţională. Cu toate acestea, Partidul Social Democrat doreşte să spună pe această cale clar şi limpede că nu dorim să ne opunem acestei legi sau oricărei alte măsuri de transparentizare a activităţii politice. Dar, o spunem de aici, de la tribuna Parlamentului, dorim ca această activitate să fie în perfectă legătură cu Constituţia României. Aşteptam, domnule prim-ministru şi doamnă preşedinte, o lege nouă şi nu un proiect vechi-nou, incomplet şi neconstituţional în multe sau în unele din prevederile sale. Dorim să spunem răspicat de la tribuna Parlamentului că nu dorim ca această Agenţie Naţională de Integritate să fie folosită vreun moment în viitor ca instrument de luptă politică. Şi atragem atenţia asupra pericolului ca într-o ţară membră a Uniunii Europene, într-o ţară ai cărei cetăţeni sunt egali în faţa legii, această agenţie, în forma proiectului prezentat, poate fi folosită ca şi element de luptă politică. Pe de altă parte, s-a spus, parţial corect, parţial după părerea mea incorect, că, la acest moment, neadoptarea acestei legi, în această formă, înţelegem noi, ar atrage întârzierea accederii României în spaţiul Schengen. Doresc să o spun foarte clar de la tribuna Parlamentului, niciun element al acquis-ului Schengen nu se referă la lupta împotriva corupţiei. Şi ca să nu fiu acuzat de demagogie, se referă la ceea ce înseamnă prevederile privind azilul, controlul frontierelor, politica în domeniul vizelor, migraţia, combaterea consumului de droguri, combaterea terorismului, cooperare poliţienească şi criminalitate organizată, corupţie şi fraudă, cooperare vamală, cooperare judiciară în materie penală, cooperare judiciară în materie civilă, unde România deja a semnat încă de la momentul aderării marea sau covârşitoarea majoritate a tratatelor necesare, putere judecătorească şi, evident, instrumente privind drepturile omului. Deci, din acest punct de vedere, din nou nu suntem de acord cu remarca făcută aici, că neadoptarea acestei legi ar aduce întârzierea accederii României în spaţiul Schengen. Poate că se încearcă transferul responsabilităţii întârzierii accederii României în spaţiul Schengen pe seama Parlamentului, ceea ce nu ar fi corect, pentru că faţă de angajamentele pe care le-am luat la momentul 2004, ale încheierii negocierilor pe Capitolul 24, termenul de accedere a României era sfârşitul anului 2009. Deci, începând cu 2010 noi trebuia să avem acces în spaţiul Schengen şi liberă circulaţie. Nu s-a întâmplat, nu s-a putut, mă rog, nu comentez mai mult de atât, dar nu este la acest moment corect să facem trimitere la această condiţionalitate. Pe de altă parte, nici nu credem în acest moment că PSD-ul poate fi acuzat vreun moment că prin poziţiile pe care le are vizavi de această lege sau de acest proiect incomplet de lege ar fi pus într-o situaţie delicată de a apăra nonprincipiul. Vă aduc aminte că Legea nr.115 a fost adoptată în 1996, când noi eram la guvernare, privind declararea şi controlul averilor demnitarilor. Parchetul Naţional Anticorupţie a fost implementat, creat şi pus să funcţioneze începând cu anul 2003. Nu în ultimul rând, se află în arhiva Parlamentului proiectul de Lege privind constituirea Consiliului Naţional de Integritate, trecut de Camera Deputaţilor şi stopat la Senat în cursul anului 2005, reluat în anul 2006 într-o nouă formă, care a dus la crearea Agenţiei Naţionale de Integritate, în formula care a funcţionat până de curând. Şi închei, stimaţi colegi, subliniind poziţia Partidului Social Democrat în ceea ce priveşte nevoia de transparentizare, susţinerea oricăror măsuri de control al averii demnitarilor, dar trebuie să spunem ţării, de la această tribună, şi daţi-mi voie să citez din raportul prezentat în luna mai 2006, deci înainte de intrarea noastră în Uniunea Europeană, ce ne spunea Consiliul Europei: "România trebuie să atingă rezultate în lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile, trebuie să împiedice şi să lupte împotriva corupţiei în cadrul agenţiilor de aplicare a legii, să fie capabilă să verifice declaraţiile de avere şi să introducă răspunderea persoanelor juridice". Corupţia şi lupta împotriva corupţiei au fost o constantă începând de la rapoartele din noiembrie 1998 ale Comisiei Europene. Ceea ce pot să spun în acest moment: nu dorim ca acele dosare instrumentate politic după anul 2005 şi care se regăsesc în arhiva presei, cu toate sau aproape toate componentele sale, să se repete în România următoarei perioade. De aceea, Partidul Social Democrat şi, iată, numărul de parlamentari prezenţi astăzi în sală susţine ceea ce eu spun, am venit să susţinem acest subiect, dar nu acest proiect nou-vechi şi neconstituţional. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Ziceţi, doamna Aura Vasile. |
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte, şi mulţumesc domnului deputat că a fost de acord să iau cuvântul înaintea domniei sale. Legat de ceea ce s-a discutat de la acest microfon şi, dacă vreţi, legat mai mult de discursul prim-ministrului, domnul Boc, în numele Grupului PSD+PC, trebuie să fac următoarele remarci: s-a discutat la Comisia juridică un proiect de lege care, în urma celor două decizii ale Curţii Constituţionale, teoretic, nu mai avea nici titlu, nici mijloc şi nici final şi ceea ce înţelesesem noi şi fusesem de acord era că Guvernul va veni cu un proiect de lege nou, care să respecte o dată toate principiile, să respecte Constituţia şi, de asemenea, deciziile Curţii Constituţionale. În acest spirit am crezut eu că vom discuta o lege care începe cu începutul şi se termină cu un articol final. Am constatat că probabil lenea, nepriceperea, criza de timp, poate, ştiu eu, lipsa specialiştilor din Guvernul Năstase a făcut ca să încercăm să încropim.... Voci din partea PNL: Guvernul Boc! |
|
|
Vă rog să mă scuzaţi, Guvernul Boc! Voci din partea PNL: E tot aia! |
|
|
Nu are nicio legătură! Incompetenţii sunt în acest guvern. Pentru că bazele acestor lucruri s-au pus în Guvernul Năstase. Mă gândeam numai de bine! |
|
|
Procedură, doamna Aura Vasile. |
|
|
Doamna preşedinte, imediat o să închei. Deci, în această situaţie, faptul că specialiştii Guvernului Boc nu se pricep, nu au condei sau sunt leneşi, nu au venit cu niciun proiect. S-a încercat la comisie, prin participarea colegilor noştri din PSD+PC şi am să spun că şi liberali, să se depună câteva amendamente care să ajute la legarea acestei legi. Suntem, aşa cum colegul nostru Săniuţă, în dezbateri generale, a anunţat, pentru transparenţă. De altfel, colegii noştri şi-au depus declaraţia de avere, chiar dacă nu erau obligaţi, cel puţin în acest moment, vom face acest lucru şi în continuare. Sunt nemulţumită că atât noi, cât şi opinia publică e dusă în eroare prin ameninţarea cu spaţiul Schengen. Şi pentru că nu dorim ca încă o dată un proiect de lege care trece prin Parlament să fie declarat neconstituţional, pentru că în acest moment sunt foarte multe puncte care sunt în afara Constituţiei, Grupul PSD+PC părăseşte sala şi îi lasă pe cei care cred că au făcut o lege bună şi care să acopere tot ceea ce premierul Boc a spus, ce preşedintele Băsescu a spus şi ministrul justiţiei. Cred eu că vom face o lege şi vom participa cu multă dăruire, pentru a putea să realizăm ceea ce dânşii vorbesc, dar vom face noi. |
|
|
Mulţumesc. Domnul Călin Popescu-Tăriceanu. |
|
Doamna Aurelia Vasile (din sală): Am spus că ne retragem! |
|
|
|
Am înţeles mesajul, am şi numărat, 20 de membri PSD prezenţi în sală... Domnul Călin Popescu-Tăriceanu. (Domnii deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PSD+PC părăsesc sala de şedinţă.) |
|
|
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi, Domnule prim-ministru, Domnule ministru al justiţiei, Din partea Partidului Naţional Liberal aş dori să fac câteva precizări în legătură cu cele trei puncte înscrise pe ordinea de zi. În primul rând, referitor la Legea ANI. Ca să nu existe niciun fel de dubiu în ceea ce priveşte atitudinea parlamentarilor liberali, doresc să afirm aici, să subliniez că parlamentarii liberali au fost singurii care şi-au depus declaraţiile de avere şi au fost de acord cu publicarea lor, deci cu transmiterea informaţiei în spaţiul public, aşa încât acest gest cred că este suficient pentru a demonstra că nu avem niciun fel de reţinere în a discuta şi a promova cât mai rapid o lege care să ajute România să-şi îndeplinească o serie de condiţionalităţi şi în final, să obţină ridicarea mecanismului de cooperare şi verificare care, în prezent, ne creează o serioasă problemă în raport cu celelalte ţări europene. Dar, în acelaşi timp, doresc să subliniez - şi acesta este punctul colegilor noştri din Comisia juridică şi, în final, a Grupului parlamentar liberal, că această lege, cel puţin în forma pe care o vom dezbate astăzi, nu răspunde în niciun fel deciziilor pe care Curtea Constituţională le-a luat, în care a declarat o serie de articole neconstituţionale, o serie de prevederi. Şi îndreptările care ar fi fost fireşti nu au fost făcute, aşa încât ne găsim în faţa unei dileme. În pofida acestui fapt, vă reafirm aici, doamnă preşedinte şi domnule prim-ministru, că suntem gata să votăm legea, dar ar fi fost bine să nu facem a doua oară acelaşi exerciţiu care în final poate să rămână numai un exerciţiu de imagine al Parlamentului şi legea să fie din nou sancţionată, atunci când va fi sesizată Curtea Constituţională. Vă spun aceste lucruri pentru că este evident că astăzi facem un astfel de exerciţiu şi ar fi fost util ca prezenţa dumneavoastră să fie una utilă şi să încercăm să îndreptăm lucrurile. Dar, în fine, este regretabil că Ministerul de Justiţie, în acest răstimp, nu a găsit posibilitatea să vină cu o altă formulă care să ţină cont de observaţiile Curţii, încât să mergem mai departe într-o formulă care să satisfacă şi, hai să spunem, exigenţele partenerilor noştri europeni, dar şi Constituţia României. Oricum, mă bucur că prim-ministrul este astăzi prezent şi m-aş bucura dacă el ar rămâne în continuare la dezbaterea celorlalte două puncte înscrise pe ordinea de zi. Domnule prim-ministru, la punctul 2.... |
|
Domnul Ciprian Minodor Dobre (din sală): Nu e prezent! Lipseşte! |
|
|
|
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: A, e foarte bine că a plecat. Atunci, sigur că este suficient să menţionez colegilor din Partidul Democrat Liberal că ar fi util să facem dezbaterea de la punctele 2 şi 3 în prezenţa primului-ministru, în aşa fel încât să eliminăm această anomalie prin care, pe de o parte, ţinem un discurs politic împotriva evaziunii fiscale şi observăm că în România există un mare evazionist, cel mai mare evazionist, două miliarde de lei plăţi neefectuate către furnizorii de lucrări şi servicii din mediul privat, şi acesta este statul, reprezentat de Guvernul României. Cred că obligaţia dumneavoastră, stimaţi membri ai Partidului Democrat Liberal, înainte de a da lecţii de comportament altora, care sunt foarte utile şi vreau să subliniez că sunt unul dintre cei care cred că evaziunea fiscală trebuie combătută prin orice mijloace, dar este necesar întâi să vă faceţi ordine în propria ogradă. Deci, cred că Guvernul ar trebui să fie acela care să dea un exemplu în această privinţă şi să-şi achite obligaţiile contractuale de plată, mai ales că este şi un angajament pe care Guvernul l-a luat în faţa Fondului Monetar Internaţional şi al Comisiei Europene şi care nu a fost respectat. Din contră, arieratele în economie au crescut şi, recent, Guvernul, după câte ştim, s-a angajat să facă o plată de 2 miliarde de lei, care totalizează 2 miliarde de lei. Sper ca acest proiect, care ar fi trebuit să intre în dezbatere, să nu fie blocat la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În acelaşi timp, mă refer acum la al treilea proiect de lege care este pe ordinea de zi - Proiectul pentru aprobarea unor măsuri de reducere a taxelor, impozitelor şi contribuţiilor sociale în vederea creării de locuri de muncă şi creşterii economice. Cred că ar trebui să beneficieze de atenţia dumneavoastră şi de sprijinul dumneavoastră. Criza economică, după cum vedeţi, în continuare se manifestă extrem de acut în România. Suntem, practic, singura ţară din Europa care suntem în continuare în recesiune economică. Sunt prea puţine măsuri care au fost luate de Guvern şi, din păcate, şi acelea ineficiente pentru combaterea crizei. Guvernul discută, am văzut, un lucru care mi se pare frumos, dar inutil, şi anume, reducerea impozitului datorat de societăţile comerciale, care în prezent este astăzi 16%, la 10 sau 12%. Stimaţi colegi parlamentari, Tot mediul economic din România vă spune acelaşi lucru şi faceţi urechea surdă. Nu problema impozitului pe profit este cea care generează în continuare stagnare şi descreştere economică, ci contribuţiile sociale pe care Guvernul le-a majorat în anul 2009 şi pe care continuă să le majoreze sub diferite forme, fac ca munca la negru, munca la gri să se dezvolte într-o perioadă când noi ar trebui, de fapt, să creăm locuri de muncă, ca să ajutăm, prin taxele pe care angajaţii le plătesc, la alimentarea contului bugetului. Prin menţinerea acestor contribuţii la un nivel ridicat, nu vom rezolva o problemă care este vitală, creare de locuri de muncă, stimularea, dacă vreţi, în final, ca locurile de muncă să iasă la suprafaţă şi ele să poată să contribuie la echilibrarea bugetară de care toată lumea vorbeşte de atât timp, fără să facă nimic. Aşadar, vă propun să luăm în discuţie, în prezenţa primului-ministru, şi aceste două proiecte de lege, demonstrând, în acest fel, că sunteţi dispuşi să ascultaţi propunerile opoziţiei şi, în acelaşi timp, dorind noi să demonstrăm - şi dumneavoastră şi opiniei publice - că avem soluţii pentru redresarea economică, că nu există, să zicem, adevărul deţinut numai de majoritatea parlamentară de astăzi, sau de Guvern. Din contră, aplecaţi-vă şi încercaţi să preluaţi ce este util şi folositor şi concret aplicabil în materie de politici economice, în aşa fel încât să scoatem România cât mai rapid din criza economică în care astăzi se află. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Este o intervenţie pe procedură a domnului Daniel Buda. Dar, înainte de aceasta, domnul Eugen Nicolicea. |
|
|
Grupul deputaţilor independenţi, membri ai UNPR, va vota această lege, în primul rând, pentru a nu crea probleme României. Şi, aşa cum s-a văzut, contribuţia noastră a fost pozitivă. Am încercat să îmbunătăţim proiectul prezentat. Multe dintre amendamente, printre care şi acele comisii de pe lângă curţile de apel, comisii care fac parte din sistemul de justiţie, fiind formate din magistraţi - doi judecători şi un procuror - vor verifica averile celor cercetaţi. Aceste comisii sunt constituţionale. Ele sunt preluate din art.14 alin.(1) lit.b) şi lit.c) din Legea nr.115/1996. Şi, asupra constituţionalităţii acestor articole, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr.599, la sesizarea Avocatului Poporului, care a făcut această sesizare la solicitarea deputatului Eugen Nicolicea, adică a subsemnatului. Prin urmare, propunerea pe care am făcut-o, de înfiinţare a acestor comisii, pentru ca să funcţioneze legea, este constituţională. Decizia nr.599 este evidentă. Grupul nostru participă efectiv şi va participa efectiv la elaborarea unui nou proiect de lege care să înlocuiască, într-o singură lege, toate aceste legi care stabilesc regimul incompatibilităţilor, al averilor şi al conflictului de interese. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Daniel Buda. |
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, În primul rând, aş dori ca, în calitatea mea de preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, să le mulţumesc tuturor colegilor, atât de la PNL, cât şi de la PSD, care au lucrat, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, la dezbaterea şi adoptarea acestui proiect de lege. Este, pentru mine, însă, o mare necunoscută de ce nu există o comunicare, mai ales în zona Grupului parlamentar al PSD, între colegii care au participat la dezbaterile din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi unii lideri ai acestui partid. Pentru că, dacă ar fi discutat cu colegii mei din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu siguranţă, nu ar fi făcut acele afirmaţii de la microfon. Şi, aici, mă refer mai ales la afirmaţia domnului Săniuţă, vizavi de folosirea unor sintagme pe parcursul legii, sau de uitarea în cadrul legii a unor categorii de persoane care sunt obligate să depună declaraţiile de avere. Dacă ar fi avut o discuţie cu colegii din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, ar fi observat că, uneori, am folosit, într-adevăr, o enumerare, şi anume "primarii", "viceprimarii" şi "alte categorii de aleşi locali", iar, alteori, în cuprinsul legii, am folosit doar sintagma de "aleşii locali", apreciind-o ca fiind mai cuprinzătoare. Pe de altă parte, mă văd nevoit să le spun colegilor care fac o confuzie gravă vizavi de ceea ce înseamnă apanajul Guvernului să vină cu un proiect de lege, şi cu obligaţia Parlamentului de a pune, de comun acord, o decizie a Curţii Constituţionale cu un proiect de lege şi, bineînţeles, în consonanţă cu Constituţia. Această obligaţie nu o are Guvernul, stimaţi colegi. Această obligaţie o are Parlamentul. Şi de această obligaţie s-a achitat, spun eu, atât Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, şi sper ca şi plenul Camerei Deputaţilor să facă acest lucru. De asemenea, aş vrea să le spun colegilor de la PSD că, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nu a fost depus niciun amendament. Şi stă dovadă în acest sens anexa cu amendamente respinse. Există două amendamente respinse - unul al domnului deputat Giurgiu şi unul al domnului deputat Máté András-Levente. Ba, mai mult, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, votul dat pentru acest raport a fost un vot dat în unanimitate, iar acest lucru eu cred că spune foarte multe despre seriozitatea cu care s-a lucrat la nivelul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Este adevărat, au fost multe inexactităţi în afirmaţiile făcute de domnul Săniuţă. Precizez încă o dată că au fost prezenţi nu "mulţi parlamentari", aşa cum au spus; 20 de parlamentari din partea Grupului parlamentar al PSD. Acum, putem să intrăm în dezbaterea pe articole, nemaifiind solicitări pentru intervenţii în cadrul dezbaterilor generale. Titlul legii: "Lege privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice pentru modificarea şi completarea Legii nr.144 din 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative". Observaţii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Dacă, de la punctul 5 la punctul 18, sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 19. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 20 la punctul 29. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 30. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 31. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 32 la punctul 46. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 47. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 48. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 49 la punctul 59. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 60. Vă rog. Domnul Márton Árpad. |
|
|
Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Îmi motivez intervenţia pe art.107 din Regulamentul nostru, conform căruia, la discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente, deputaţii pot lua cuvântul. Observaţi că, la poziţia 60, este un amendament al comisiei, la introducerea art.104. Totodată, în art.108 alin.(3), este prevăzut că se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Avem decizia Curţii Constituţionale, înainte de decizia prin care toate prevederile legii au fost considerate neconstituţionale. Şi, aici, şi eu aş fi de părere că soluţia cea mai de necontestat ar fi fost dacă această comisie, care a depus acest raport, ar fi făcut un proiect de lege, ca să avem noi, deputaţii, posibilitatea de a depune amendamente - şi, poate, atunci, ar exista şi amendamente respinse - şi, ulterior, să dezbatem în plen această propunere legislativă, iniţiativă legislativă. Şi eu sunt de părere că aceasta ar fi fost forma cea mai clară, de neatacat. Dar, mă rog, suntem în această fază. Ce ne spune Curtea Constituţională, printre altele, în Pct.IV? Curtea constată că actul normativ nu a fost sistematizat corespunzător şi nici redactat într-un limbaj şi stil juridic specific, normativ, concis, clar şi precis, care să excludă orice echivoc. Pornind de la această observaţie a Curţii Constituţionale, eu am încercat să găsesc în legislaţia noastră cuvântul "justificat", folosit în art.104 lit.a), respectiv "nejustificată", la lit.c), şi nu am reuşit să dau de această formulă. Însă, avem două alineate la art.44 din Constituţie, alin. (8) şi alin. (9). Alin. (8) care grăieşte astfel: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă". Respectiv alin. (9): "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii". Deci, confiscarea se poate realiza conform prevederile constituţionale, numai în condiţiile legii, pentru bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii. "Justificat", "nejustificat", nu se regăseşte în niciunul dintre aceste acte normative. Ce am găsit în Constituţie? - cuvântul "licit". Deci, se poate, uşor, printr-un amendament de corelare tehnico-legislativă, modificat, înlocuit acest cuvânt, la lit.a). Astfel, ar suna: "a anumitor bunuri determinate, nu are caracter licit" şi, la lit.c), că "provenienţa este ilicită". Şi, prin această corelare tehnico-legislativă, - am dreptul să fac un astfel de amendament - cu Constituţia, cred că este just să corelez tehnico-legislativ cu Constituţia noastră, mai ales că folosirea unor cuvinte contestate din punct de vedere juridic şi claritatea lor, de Curtea Constituţională, a fost unul dintre motivele de neconstituţionalitate. Iată, propun înlocuirea cuvântului "justificat" cu cuvântul "licit", la cele două litere. Vă mulţumesc. |
|
|
Am înţeles. Domnul Predoiu. |
|
|
Domnul Cătălin Marian Predoiu (ministrul justiţiei): Bună ziua! Înainte de a răspunde interpelării, aş vrea, în primul rând, să mulţumesc tuturor membrilor Camerei Deputaţilor - atât celor care formează Coaliţia, cât şi celor care formează partidele din Opoziţie - pentru sprijinul acordat mecanismului de cooperare şi verificare în dezbaterea precedentă a acestui proiect de lege. În ceea ce priveşte intervenţia domnului deputat Márton, aş vrea să precizez, în primul rând, că decizia Curţii Constituţionale se referă, în primul rând, la forma adoptată de către Senat, şi nu la forma ieşită din această Cameră, atunci când critică lipsa de sistematizare. Pe de altă parte, strict legat de termen, aş vrea să citez din Decizia nr.414 din 2007 a Curţii Constituţionale, precum şi din Decizia nr.321 din 2007 a Curţii Constituţionale, care prevăd faptul că pot exista şi alte cazuri de confiscare, în afară de cel al bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni sau contravenţii. În alte cuvinte, cheia întregului mecanism este în jurul acestui termen: de "justificat", "nejustificat". Există o jurisprudenţă, într-adevăr, variată a Curţii Constituţionale, după cum există, spuneam, o serie de decizii care validează acest termen. Dacă dumneavoastră veţi înlocui acest termen, practic, întreaga filozofie a legii se schimbă. Este motivul pentru care Guvernul nu susţine propunerea făcută, ci susţine forma care a ieşit din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor. |
|
|
Bun. Vă propun să mergem mai departe. Totuşi, vorbim de o chestiune de fond, şi nu de formă. În plen putem să facem doar corelaţii tehnico-legislative, aşa cum se spune în Regulament. Trecem la punctul 61. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 62. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 63. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 64 la punctul 67. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 68 - Anexa nr.1. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 69. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Dragi colegi, Liderii de grup au propus, pentru votul final la acest proiect de lege, să avem vot nominal. Dacă nu se opune nimeni la această procedură, atunci, o să-l rog pe domnul secretar Pardău să citească lista membrilor Camerei Deputaţilor. O să-i rog pe liderii de grup să-i invite şi pe membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să vină în sală. Domnule Pardău, vă rog să începeţi apelul. |
|
|
- Adomniţei Cristian Mihai - pentru |
|
|
A mai venit şi domnul Orban între timp în sală şi dacă mai sunt alţi parlamentari care... |
|
|
- Bordeianu Dan - pentru |
