Parliamentary debates

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbateri politice organizate în condiţiile art.182 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al PDL, cu tema "Stadiul aprobării de către Comisia Europeană a documentelor care stabilesc priorităţile pentru utilizarea fondurilor europene alocate României în perioada 2014-2020."

Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hotărât să propună următoarea desfăşurare a dezbaterii politice, vă citez: prezentarea temei dezbaterii politice de către un reprezentant al Grupului parlamentar al PDL, 3 minute; prezentarea de către domnul prim-ministru Victor Ponta a principalelor aspecte ale temei supuse dezbaterii politice, având timp maxim rezervat 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi încheierea dezbaterilor.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri participă câte un singur reprezentant. Timpul alocat: Grupul PSD, 15 minute; PNL, 10 minute; PDL, 5 minute; PP-DD, 5 minute; UDMR, 3 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, 3 minute, cu posibilitatea de extindere; Grupul de neafiliaţi, 3 minute.

La finalul dezbaterilor, bineînţeles, va lua cuvântul, de asemenea, reprezentantul Guvernului.

Dacă aveţi obiecţii la procedura pe care v-am propus-o. Nu aveţi obiecţii.

Domnule Nazare, aveţi obiecţii? Nu.

Vă mulţumesc.

Vă supun votului procedura pe care v-am propus-o.

Vă rog să votaţi.

Cu 114 voturi pentru, 2 abţineri şi 13 voturi împotrivă ale PDL-ului, procedura a fost aprobată.

Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al PDL pentru a prezenta foarte pe scurt, domnule Nazare, 3 minute, tema pe care o propuneţi dezbaterii.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, dragi colegi.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Mărturisesc că am răsuflat uşurat când am văzut că domnul Ponta, primul-ministru al României, participă la această dezbatere, pentru că am văzut acel mesaj pe Facebook şi am crezut că se va retrage, dar este...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Era în noiembrie retragerea, domnule Nazare. Vă rog.

Domnul Alexandru Nazare:

Nici nu mai ştim când e retragerea.

Şi după-aia am văzut şi interviul domnului Sebi Ghiţă în care spunea că nu se retrage. Deci, m-am lămurit că nu se retrage. Şi acum putem să avem...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să procedaţi la dezbatere, la temă.

Domnul Alexandru Nazare:

Procedând la dezbatere.

Acest acord de parteneriat pe care aş vrea să-l dezbatem astăzi seamănă foarte mult cu acel avion al companiei din Malaezia, care a dispărut fără urmă şi-l caută toată lumea şi nimeni nu-l găseşte. Pentru că un specialist a aruncat cu acest acord, undeva, pe la Bruxelles şi s-a tot dus, s-a întors, a fost un du-te vino, un ping pong, aşa, cu acordul. Şi într-un final, experţii Comisiei Europene încearcă să găsească în interiorul lui cât de cât o strategie şi nu o găsesc. Se tot strofoacă să găsească strategia. Şi ne spun de atâtea ori: "România, faceţi o strategie, veniţi cu o viziune, cum vreţi să cheltuiţi banii." Că n-o să se poată experţii Comisiei Europene să facă o astfel de strategie în locul nostru.

Suntem la a doua dezbatere convocată de PDL pe acest subiect tocmai pentru că la prima dezbatere nu s-a rezolvat nimic. Din toate chestiunile pe care le-am ridicat nu s-a rezolvat nimic. Chiar i-am dat primului-ministru o listă cu 10 întrebări pe fonduri europene la care încă nu mi-a răspuns nimeni, dar o să le reformulez astăzi, pentru că observăm că distanţa între modelul polonez pe care l-aţi invocat şi modelul acesta pe care l-aţi trimis mai nou la Bruxelles, este de ani-lumină între polonezi şi România. De ce?

Şi sunt trei lucruri pe care vrem să le dezbatem astăzi şi trei soluţii pe care le oferim.

Prima dintre ele. De ce avem programe naţionale şi n-avem programe regionale? Polonia are programe regionale. De ce să nu decidă regiunile cum să-şi cheltuiască banii? De ce, spre exemplu, să avem un POSDRU naţional, când şomajul e-ntr-un fel la Arad şi în alt fel la Brăila.

Al doilea punct pe care-l propunem astăzi. Deci, pe lângă programe regionale şi nu naţionale, propunem ca 25% din fonduri să fie gestionate de către regiuni. Ştiţi foarte bine că toată lumea...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai aveţi un minut, domnule Nazare.

Domnul Alexandru Nazare:

Ştiţi că toată lumea merge cu jalba în proţap la Bucureşti. Nu mai merge cu jalba în proţap la Bucureşti dacă ştim că măcar un sfert din bani sunt gestionaţi regional. Mi se pare un alt subiect extrem de important şi cred că toată lumea ar fi de acord cu acest lucru. De ce nu avem aceşti...măcar un sfert din bani gestionaţi regional?

Iar al treilea punct, a treia propunere pe care o are PDL-ul astăzi, în faţa dumneavoastră, este o propunere care urmează modelul polonez. Este vorba de o regiune, se numeşte Regiunea Est (Arată şi o hartă în acest sens). Polonezii au făcut-o din cinci voievodate, au făcut o regiune şi dau două miliarde de euro special pentru această regiune din est.

Vă propun ca cele două regiuni, Nord-Est şi Sud-Est, să fie o regiune care să se numească România-Est şi să primească dedicat măcar... dacă polonezii dau două miliarde de euro, pentru aceste judeţe care sunt cele mai sărace din România şi cele mai sărace regiuni, atunci să dăm şi noi măcar un miliard de euro pentru proiecte pentru dezvoltarea acestor regiuni.

Ştiţi foarte bine că situaţia din zonă, geopolitică, este extrem de gravă şi dacă dezvoltăm estul României, nu poate decât să ne ajute pe termen lung.

Acestea sunt, din punctul meu de vedere, trei propuneri pe care PDL-ul doreşte să le dezbată astăzi împreună cu dumneavoastră. Mi se par toate trei de actualitate, toate trei foarte importante. Şi, după cum ştiţi, ultima oară v-am dat cadou acea carte cu Habarnam, tocmai ca să nu ne comportăm habarnistic, sunt trei propuneri fezabile şi cred că toată lumea din sală, toţi colegii, şi toţi primarii, indiferent de culoare, ar fi de acord dac-am putea să mergem cu adevărat în direcţia modelului polonez, şi nu doar să-l invocăm când avem nevoie electoral de el.

Vă mulţumesc şi aştept răspunsuri pe aceste teme.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, domnule Nazare.

În continuare, are cuvântul domnul prim-ministru Victor Ponta.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

În primul rând, vreau să mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-o oferiţi de a prezenta realizările Guvernului în ultimii doi ani şi mai ales ceea ce avem de făcut în viitor. Vreau să mulţumesc celor 10 parlamentari PDL, care încă sunt în PDL şi care mi-au dat această ocazie să vin să le arăt ce n-au făcut când erau la guvernare.

Apreciez că antevorbitorul meu îmi citeşte contul de Facebook. Este un beneficiu al faptului că accesarea Facebookului nu presupune şi un anumit coeficient de IQ. O să pun pe Facebook, ca să înţeleagă şi domnul Nazare, că la momentul la care Domnia Sa a plecat din funcţia de ministru al transporturilor, gradul de absorbţie la Programul Operaţional Sectorial Transport era 6,22. Astăzi este doar 31,23 şi sunt convins (Aplauze.) că sfaturile domnului Nazare ne vor fi foarte utile în a şti cum să nu facem în continuare ca să nu rămânem la 6 gradul de absorbţie care caracterizează guvernarea PDL.

Stimaţi colegi,

Vreau încă o dată să mulţumesc tuturor celor care, începând cu 7 mai 2012, în cadrul Guvernului Uniunii Social-Liberale, au reuşit să schimbe fundamental o imagine pe care Guvernul anterior, Guvernul PDL, o lansase şi o lăsase să fie lipită pe România, şi anume, ţara cu cea mai mare incompetenţă şi cea mai mare corupţie în domeniul absorbţiei fondurilor europene, singura ţară în care cele cinci principale programe, Programul Operaţional Regional, POSDRU, POS de Mediu, Transport şi Creşterea Competitivităţii, aveau să fie suspendate în urma auditurilor făcute până în luna noiembrie 2011, o ţară care avea gradul de absorbţie de 7% la 5 ani după aderarea la Uniunea Europeană.

Împreună cu dumneavoastră, membrii Parlamentului, cu miniştrii din cadrul Uniunii Social-Liberale, cu cei care au lucrat în autorităţile de management, am reuşit câteva lucruri într-adevăr deosebite şi aş vrea să le enumăr doar pentru aducere aminte, o să le scriu după aceea şi pe Facebook, ca să aibă acces şi alţii, şi anume, de la 7% grad de absorbţie, gradul actual este de 35%, şi aşa cum vă va prezenta ministrul fondurilor europene, 2014 va fi din nou un an în care vom depăşi nu doar ceea ce s-a absorbit în cinci ani, ci şi anul 2013. Cele cinci programe operaţionale care însumau 98% din fondurile puse la dispoziţia României, blocate, suspendate în diverse faze, absolut toate sunt în acest moment operaţionale, absolut toate se decontează, se semnează contracte. Am reuşit în 2013 să primim rambursări de aproape 3 miliarde de euro. 3 miliarde de euro fonduri nerambursabile, care au fost folosite atât de autorităţi publice, cât şi de beneficiari privaţi. Am avut în 2013 cea mai mare creştere a absorbţiei fondurilor europene, raportat la perioada anterioară din toate cele 27, sigur, plus Croaţia. Iar pe 20 februarie, într-o singură zi a guvernării Uniunii social-liberale, Comisia Europeană a rambursat României 830 de milioane de euro, deci cam cât era în stare să facă Guvernul PDL într-un an de zile.

Cam astea sunt realizările şi sigur că nu mi-aş fi închipuit niciodată ca tocmai PDL-ul să-mi dea ocazia să le reamintesc în ce hal au adus România în ceea ce priveşte fondurile europene şi lucrurile importante pe care le-am reuşit.

Vreau însă să reamintesc cu această ocazie că, în urma incompetenţei şi fraudelor celor de la PDL, României i-au fost aplicate corecţii financiare de aproape un miliard de euro. Sigur, sunt fonduri care se realocă în cadrul altor programe, însă cred că fiecare beneficiar din România care a fost supus acestor corecţii financiare trebuie să ştie cui sau din cauza cui s-a întâmplat acest dezastru al fondurilor europene.

Important este că dacă pentru perioada, pentru exerciţiul 2007-2013, şi având oferită de către instituţiile europene pentru România şi Slovacia acea regulă N + 3, care ne permite şi ne-a permis să evităm dezangajările până acum, pentru perioada 2014-2020, situaţia fondurilor structurale poate să fie alta, însă îmi fac datoria în faţa dumneavoastră, a Camerei Deputaţilor, să prezint atât lucrurile bune, cât şi lucrurile pe care trebuie să le ştiţi dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, alegătorii care v-au trimis în Parlament.

În primul şi în primul rând, din păcate, în ceea ce priveşte alocarea fondurilor europene pentru fiecare ţară din regiune, pentru că eu cred că România trebuie să se uite către ţările din regiune, prin negocierea purtată de către preşedintele ţării, domnul Băsescu, România a obţinut cea mai mică alocare, alături de Bulgaria, din întreaga Uniune Europeană, raportat la numărul de locuitori. Deşi, cu siguranţă, cred că până şi în hărţile domnului Nazare se vede că România ar fi avut nevoie cu siguranţă de fonduri structurale şi de coeziune mai mult decât alte ţări. Din păcate, am avut un negociator slab, un negociator care nu era interesat de ce se va întâmpla cu România după 2014 şi îmi fac datoria doar să vă citesc: România a obţinut 21,4 miliarde de euro la o populaţie recunoscută de 21 de milioane de locuitori, în timp ce Cehia, la jumătate din numărul de locuitori, a obţinut tot 20,5, Ungaria, sub 10 milioane de locuitori, 20,4, Portugalia, 10 milioane de locuitori, 19,6. Deci, toate celelalte ţări, Slovacia, la 5 milioane de locuitori, 13 miliarde de euro. Lituania la 3 milioane de locuitori, 6,4 milioane.

După cum vedeţi, fiecare cetăţean european din această regiune va avea în 2014-2020 alocate fonduri structurale şi de coeziune la nivelul mediei de 2000 de euro, în timp ce România şi Bulgaria doar o mie. Dacă tot vorbim de Polonia, vreau să ştiţi că România are 21,4 miliarde, în timp ce Polonia are 72,7 miliarde. Acolo, un prim-ministru interesat de ţara sa, s-a luptat la Bruxelles, şi în cadrul Consiliului European, pentru ca în următorii şapte ani, Polonia să aibă în continuare fonduri structurale. Din păcate, n-am avut aşa ceva, dar trebuie să ştim cum folosim aceşti 21,4.

Important este că proiectul de acord de parteneriat a fost dezbătut, nu doar în cadrul Guvernului, nu doar prezentat dumneavoastră, Parlamentului, ci şi cu structurile asociative, cu societatea civilă. A fost un acord dezbătut, îmbunătăţit şi România a transmis către Comisia Europeană acest proiect de acord. Suntem a 13-a ţară din cele 28 de state membre. Tot auzeam că a fost respins. Era foarte greu să fie respins, nefiind trimis şi nefiind niciun acord până acum respins pentru simplul motiv că, aşa cum încercam să-i alfabetizez şi pe unii din colegii din PDL, un acord de parteneriat se transmite oficial către Comisia Europeană, după care se primesc observaţii şi începe acea negociere între Comisia Europeană şi statul membru pentru a avea un acord final.

Am mai citit în adresa greu inteligibilă a colegilor de la PDL că România n-a accesat încă niciun euro din programul 2014-2020. Stimaţi colegi, n-a accesat nimeni niciun euro pentru simplul motiv că nicio ţară membră a Uniunii Europene nu are încă semnat un acord de parteneriat pentru 2014-2020. Acordurile trebuie transmise până pe 20 aprilie şi după aceea, într-o perioadă de 90 de zile, are loc negocierea între Comisie şi ţara respectivă. Dar, mă rog, aşa cum n-aţi ştiut să absorbiţi fondurile europene până acum, cu siguranţă nu veţi şti nici în viitor.

Vreau doar să explic principalele priorităţi reflectate în acordul de parteneriat care, la rândul lor, vor fi incluse în programele operaţionale: pentru infrastructură mare, România are la dispoziţie 5,7 miliarde; pentru mediu, 3 miliarde de euro; pentru educaţie, resurse umane, un miliard; şi infrastructură, 350 de milioane; pentru pregătirea tinerilor, incluziune socială, dezvoltarea locurilor de muncă, în jur de 2,25 de miliarde de euro; creşterea capacităţii administrative, 800 de milioane; pentru dezvoltarea IMM-urilor şi a parcurilor industriale, 800 de milioane; dezvoltare urbană şi regională, 4 miliarde de euro; pentru infrastructură în sănătate, 500 de milioane; cercetare, 700 milioane; IT, 500 milioane şi pentru cadastru în zona rurală, în jur de 300 de milioane.

Este ceea ce avem la dispoziţie în urma negocierilor purtate anul trecut şi este extrem de important să folosim rapid şi eficient aceşti bani pentru ceea ce s-a definit ca priorităţi naţionale.

În ceea ce priveşte construcţia instituţională, am pornit la o construcţie care, de altfel, a fost propusă încă din 2011 Guvernului de atunci, de către fostul ministru Leonard Orban, o construcţie care n-a fost acceptată de către Guvernul PDL, pentru că ar fi însemnat cu siguranţă oprirea corupţiei şi a intereselor fiecărui ministru în parte. Această construcţie instituţională permite coordonare şi responsabilitate în perioada 2014-2020, având în vedere că principalele autorităţi de management vor fi concentrate la Ministerul Fondurilor Europene, iar Ministerul Dezvoltării Regionale va avea autoritatea de management legată de programele operaţionale regionale.

Dincolo de acestea, sunt convins că domnul ministru al agriculturii va explica tuturor colegilor prezenţi care este modul...pentru că nu am fost întrebat aici, care este modul în care Ministerul Agriculturii în continuare va dezvolta atât obiectivele care ţin de politica agricolă privind plăţile directe, cât şi dezvoltarea rurală.

Este foarte important ca învăţând din greşelile şi din ilegalităţile comise în 2010-2011 de către guvernarea PDL, învăţând din lucrurile bune pe care le-am reuşit împreună, vreau să mulţumesc tuturor miniştrilor care au participat direct, începând cu domnul ministru Teodorovici, la transport, domnul ministru Fenechiu şi doamna ministru Mănescu, la POSDRU, doamna Câmpeanu, domnul Costoiu, domnul Pricopie. La POR, va spune domnul Dragnea, care sigur a avut de luptat cu un precedent ministru foarte bun la absorbţia ştirilor de la televizor şi mai puţin a fondurilor europene. Toţi ceilalţi care au...doamna ministru Plumb, pentru deblocarea Programului de Mediu, miniştrii care au lucrat pentru a avea Programul Creşterea Competitivităţii deblocat.

Vreau să cred că în continuare, având o coordonare clară din partea Ministerului Fondurilor Europene, repet, succesele pe care le-am obţinut, sau "succesurile", ca să înţelegeţi şi dumneavoastră, în aceşti doi ani, vor putea fi continuate în perioada următoare.

Vreau să mulţumesc tuturor celor care mi-au oferit ocazia de a explica în faţa Camerei Deputaţilor aceste realităţi şi îmi doresc ca Parlamentul României să fie implicat în continuare în toate deciziile care ţin de accesarea şi utilizarea fondurilor europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule prim-ministru.

În continuare vom da cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare. Din partea Grupului Partidului Social Democrat are cuvântul domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea.

Aveţi 15 minute la dispoziţie, domnule viceprim-ministru.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu atenţie, eu încă sunt obişnuit să ascult cu atenţie pe oricine vorbeşte, şi mă refer la ce a spus domnul Nazare.

În ceea ce priveşte sumele care trebuie să fie alocate pentru a fi gestionate la nivel regional, vreau să vă spun că pe următorul exerciţiu financiar, pe următorul Acord de Parteneriat, dacă el va fi aprobat în forma care este transmisă de Guvernul României, sumele care vor fi alocate pe regiuni sunt în valoare de peste 5 miliarde de euro, care înseamnă peste 25%, în cadrul Programului Operaţional Regional, la care se adaugă alte sume din celelalte programe. Deci sunt peste 25%.

În ceea ce priveşte înfiinţarea - n-am înţeles exact - unei aşa-zise regiuni "România Est", între Regiunea de Nord-Est şi Regiunea de Sud-Est, nu văd ce rost ar avea o asemenea reaşezare şi în ce formă se poate face asta, pentru a fi alocată suma de un miliard de euro pentru aceste două regiuni. Vreau să vă spun că în cadrul noului Acord de Parteneriat, în cadrul Programului Operaţional Regional, pentru aceste două regiuni sunt deja propuse a fi alocate 892 de milioane de euro pentru Regiunea de Nord-Est şi 757 de milioane de euro pentru Regiunea de Sud-Est, deci în total 1,649 miliarde de euro, deci mai mult decât un miliard, de cât aţi spus dumneavoastră. Repet, asta numai în cadrul Programului Operaţional Regional.

Dincolo de sumele care au fost repartizate şi pe care am vrut să vi le comunic, pe fond, propunerea dumneavoastră nu se bazează pe niciun fel de argumentaţie corectă, pentru că nu numai acele două regiuni au probleme în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare, România, în general, este dezvoltată dezechilibrat şi trebuie să vă asumaţi şi dumneavoastră "meritele" pentru acest lucru, pentru că aţi continuat abordarea dezvoltării fără niciun fel de strategie, cel puţin în domeniul dezvoltării regionale, iar, în ceea ce priveşte repartizarea fondurilor pe regiuni, se face după nişte criterii care sunt transparente şi care stau la baza elaborării Acordului de Parteneriat, cel puţin pe domeniul care priveşte Programul Operaţional Regional.

În ceea ce priveşte actualul exerciţiu financiar, respectiv 2007-2013, cu încă 2 ani în care putem folosi fondurile respective, cel puţin la ministerul pe care îl conduc, unde este Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, vreau să vă dau doar câteva exemple, pentru comparaţie, care probabil că nu or să vă placă.

L-am auzit pe domnul prim-ministru spunând că a intrat de la Comisia Europeană, într-o singură zi, în februarie, o sumă egală cu cât a intrat într-un an în guvernările Boc.

Nu este chiar aşa, domnule prim-ministru. O să vă dau un exemplu, la Programul Operaţional Regional. În 6 ani de zile, 2007-2012, inclusiv, au fost absorbiţi la Programul Operaţional Regional 656 de milioane de euro, aproximativ 110 milioane de euro pe an.

În guvernările Ponta, după ce dăm la o parte lunile în care programul respectiv a fost suspendat, deci după deblocarea din aprilie, am absorbit, până la sfârşitul anului, peste un miliard de euro, 1,098 miliarde de euro. Este o diferenţă de la 1 la 10.

Măsurile care au fost luate şi care au determinat acest grad foarte mare de absorbţie, această creştere mare a absorbţiei, au fost generate, printre altele, şi de înlocuirea unui mecanism greoi, defectuos, generator de corupţie, şi anume, s-a înlocuit mecanismul de rambursare cu mecanismul de decontare. Este un mecanism pe care şi dumneavoastră puteaţi să-l folosiţi, pentru că am auzit, începând de la şeful statului şi terminând cu doamna Udrea, sau, mă rog, nu ştiu exact cine începe, cine termină, că noi am semnat, noi am alocat bani numai pe contractele semnate de dumneavoastră şi plătim facturile emise în perioada dumneavoastră. Este o mare minciună.

Pe de o parte, noi am semnat, numai la programul nostru, sute de milioane de euro contracte, iar pe de altă parte, practica aceasta este o afirmaţie care vă acuză, vă acuzaţi singuri, pentru că dumneavoastră spuneţi că nu aţi fost în stare să absorbiţi miliarde de euro exact în anii de criză prin care a trecut România. Miliarde de euro dacă erau absorbiţi în acei ani, poate n-ar fi fost nevoie să se ajungă la tăierile salariilor funcţionarilor şi sigur şi la încercarea de tăiere a pensiilor, precum şi la mărirea TVA-ului.

În ceea ce priveşte viitorul Acord de Parteneriat, şi închei cu aceasta, din punctul de vedere al dezvoltării regionale, al dezvoltării capacităţii administrative, precum şi a Programelor de Cooperare Transfrontalieră, au la bază Strategia de Dezvoltare Regională care a fost elaborată de ministerul nostru, în colaborare cu instituţii internaţionale de prestigiu, şi urmăresc o dezvoltare echilibrată a acestei ţări, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea regională în ansamblu.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule viceprim-ministru.

Are cuvântul în continuare domnul Ţîmpău, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal a susţinut dintotdeauna necesitatea accelerării procesului de absorbţie a fondurilor europene, considerând că aceasta reprezintă o şansă importantă pentru ţara noastră de a micşora decalajul de dezvoltare pe care îl avem faţă de statele europene.

Pentru toate guvernele României, acest obiectiv a devenit, cel puţin la nivel declarativ, prioritate zero.

Au fost şi eşecuri majore, culminând cu decizii ale instituţiilor europene de aplicare a unor sancţiuni care au generat blocarea programelor POS-DRU, POS-Transporturi, POS-CCE şi POR, ceea ce a condus la pierderea unor sume importante.

Acest moment a fost depăşit, dar costurile au fost mari pentru ceea ce înseamnă mediul antreprenorial şi relansarea economiei româneşti.

Acum ne aflăm într-o nouă etapă, în care pregătim următoarea perioadă de programare europeană, 2014-2020, proces care s-a dovedit anevoios.

Acordul de Parteneriat care stabileşte modul de utilizare a fondurilor europene pentru următorii 7 ani a suferit o serie de reevaluări, la cererea forurilor europene, varianta oficială fiind trimisă recent spre avizare la Bruxelles.

La o analiză a situaţiei aferente perioadei 2007-2013, se observă o diferenţă foarte mare între valoarea contractelor, a deciziilor de finanţare, care acoperă peste 88% din fondurile alocate României în cadrul Programelor Operaţionale, şi procentul de 33,85%, care reprezintă valoarea sumelor rambursate efectiv în raport cu alocarea totală.

Este o diferenţă extrem de importantă şi care, domnule ministru, ridică câteva întrebări esenţiale. Din ce provine această diferenţă? Cât anume se datorează faptului că autorităţile de management au făcut o obişnuinţă din întârzierea plăţilor sau din schimbarea regulilor în timpul jocului? Cine răspunde pentru aceste deficienţe? Cât se mai poate recupera din această risipă? Care este suma cu care vom intra în dezangajare? Care sunt măsurile concrete pentru a se evita dezangajarea? Şi nu în cele din urmă, care este gradul de absorbţie asumat de către guvernul din care faceţi parte pentru sfârşitul anului 2015?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt absolut necesare, pentru că ne arată care sunt viciile de sistem, greşelile făcute, care nu trebuiesc repetate, astfel încât în perioada 2014-2020 să putem beneficia cu adevărat de oportunităţile pe care fondurile comunitare ni le oferă.

Alocările pentru perioada următoare sunt mai mari, iar dacă nu vom reuşi să îmbunătăţim capacitatea de absorbţie, risipa va continua, cu efecte greu de anticipat.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

La nivelul întregii Uniuni Europene există o reală preocupare referitoare la adoptarea de urgenţă a unor măsuri de stimulare a industriei.

În numeroase documente de poziţie, forurile europene semnalează necesitatea unei industrii europene puternice, pentru a încuraja creşterea economică şi competitivitatea.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an Consiliului European, spre analiză, o serie de priorităţi ale sprijinului necesar creşterii competitivităţii industriei europene.

Una dintre priorităţile-cheie o reprezintă punerea la dispoziţie a resurselor necesare pentru renaşterea industrială, de unde rezultă că pentru IMM-uri, facilitatea accesului la finanţare rămâne fundamentală dezvoltării acestui sector.

Odată cu adoptarea noului calendar financiar multianual, cel puţin 100 de miliarde de euro din fonduri structurale sunt puse la dispoziţia regiunilor pentru finanţarea sprijinului acordat industriei şi IMM-urilor, în conformitate cu propriile strategii.

Dezbaterea de astăzi este o ocazie excelentă pentru a afla cum ne pregătim pentru această competiţie acerbă şi cât ne putem propune să atragem din aceste fonduri absolut necesare pentru ţara noastră.

Dar, pentru a obţine rezultate, autorităţile responsabile trebuie să privească cu sinceritate, să determine care sunt carenţele la capitolul deficienţe în sistem.

Ştim cu toţii că, în anul trecut, POS CCE ocupa penultimul loc în clasamentul celor şapte programe operaţionale, din punctul de vedere al ratei de absorbţie.

Problemele întâmpinate în implementarea proiectelor de finanţare prin POS CCE în perioada 2007-2013 trebuie să constituie o lecţie şi pentru acest Guvern, iar vocea celor care le-au semnalat şi le-au adus în atenţia publică, profesionişti în domeniu, să nu rămână un ecou îndepărtat.

Deficienţe au fost semnalate în ceea ce priveşte prevederile Ghidului solicitantului, prima verigă în relaţiile autoritate-beneficiar.

Astfel, acest document trebuie să fie clar, flexibil şi să nu lase loc de interpretări în ceea ce priveşte cerinţele de eligibilitate, documentele solicitate, cheltuielile eligibile, criteriile de evaluare.

Vulnerabilităţi există şi în ceea ce priveşte evaluarea cererilor de finanţare.

În ceea ce priveşte faza de implementare a proiectelor, cel mai mare neajuns este relaţia dintre autorităţile de management, organismele de implementare şi beneficiari.

Un element decisiv vizează conştientizarea angajaţilor acestor instituţii asupra faptului că succesul beneficiarilor este şi succesul lor, iar eşecul beneficiarilor este, deopotrivă, şi eşecul lor, pentru că au ştiut sau nu cum să-i sprijine în demersul de atragere a fondurilor.

În prezent, lipsa oricărei responsabilităţi din partea autorităţilor statului, care în relaţia contractuală cu beneficiarii nu îşi onorează obligaţiile ce decurg din contractele de finanţare, a devenit o practică ce nu poate continua.

Doar astfel corupţia din domeniu, schimbarea regulilor în timpul jocului, criteriul politic, slaba capacitate administrativă sau neînţelegerea spiritului de funcţionare nu vor mai avea un efect negativ şi iremediabil asupra procesului de atragere a fondurilor în viitorul exerciţiu bugetar.

Este un cerc vicios care trebuie spart. În acest domeniu trebuie să primeze criterii etice şi de performanţă, dar pentru acest lucru este nevoie de curaj şi de voinţă politică.

Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului, aici de faţă,

Stimaţi colegi,

În perioada de programare 2014-2020, Ministerul Fondurilor Europene va coordona Autorităţile de Management pentru Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică.

Această reformă a fost anunţată ca o mare realizare. Reminiscenţele trecutului, aşa cum le numeaţi, domnule ministru, trebuiau eliminate, iar sistemul de implementare a proiectelor intră acum într-o nouă etapă, caracterizată, sperăm, de flexibilitate, profesionalism şi eficienţă.

Astfel putem trage concluzia că în plin proces de pregătire a documentului programatic în baza căruia România va accesa fonduri europene în următoarea perioadă de programare bugetară, preocuparea Guvernului a fost bulversarea acestor instituţii.

Din aceste transferuri nu se înţelege care este viziunea Guvernului în această privinţă.

Se va întâmpla la fel cu toate autorităţile de management? Vor trece ele, pe rând, în subordinea Ministerului Fondurilor Europene? Care au fost criteriile care au condus la aceste schimbări? De ce în acest proces nu aţi inclus toate autorităţile de management? Cum vor îmbunătăţi aceste transformări nivelul absorbţiei fondurilor comunitare?

Câtă vreme procedurile nu vor fi simplificate, câtă vreme avem un sistem greoi şi extrem de birocratic, iar creşterea gradului de profesionalizare a specialiştilor din aceste instituţii nu reprezintă o preocupare reală, nu vom reuşi să avem un management performant al fondurilor europene.

Suntem cu toţii de acord şi există un consens politic asupra faptului că banii europeni reprezintă cheia relansării multor sectoare de activitate economică, de la infrastructură rutieră la dezvoltarea spaţiului rural sau a IMM-urilor.

De modul în care Guvernul pregăteşte absorbţia fondurilor europene alocate României în structura bugetară europeană depinde dezvoltarea ţării noastre pe termen lung.

Pe de altă parte, Guvernul este dator să identifice şi să aplice şi alte politici fiscale atât de necesare mediului de afaceri şi economiei româneşti în general, după o perioadă de îndelungată criză financiară, care a afectat atât resursele bugetare, cât şi aportul mediului antreprenorial la creşterea economică.

În această etapă postcriză, România are nevoie atât de cheltuirea fondurilor europene, cât şi de adoptarea unor măsuri care să reducă presiunea fiscală asupra mediului de afaceri, pentru a permite iniţiativei private din economie să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a societăţii.

Aşa cum am susţinut măsurile guvernamentale de deblocare a fondurilor europene pe domenii esenţiale, noi, liberalii, susţinem necesitatea adoptării măsurilor de relaxare fiscală şi relansare economică, în special neimpozitarea profitului reinvestit şi a reducerii CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator.

Domnule prim-ministru,

Limitele unei guvernări orientate spre idei şi politici exclusiv de stânga vor începe în cel mai scurt timp să apară. Economia reală, oamenii care produc în România de astăzi au nevoie de garanţii din partea actualului Guvern că se va păstra cota unică, că vor fi introduse măsuri de relaxare fiscală, că TVA-ul de 9% la pâine va fi păstrat şi de ce nu, extins pentru alte produse alimentare.

Apelurile repetate ale beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri europene s-au intensificat în ultima perioadă, pentru că au aşteptări mari şi justificate pentru următoarea perioadă de programare.

Vocea lor trebuie să fie ascultată de către Guvern, pentru că ei ştiu cel mai bine cum birocraţia excesivă îi demoralizează, le pune în pericol succesul demersului, cum dialogul deficitar şi lipsa de corelare instituţională între autorităţile de management şi organismele de implementare îi costă timp şi bani.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Problema accesării fondurilor europene nu trebuie să fie una politică, ar trebui să fie mai degrabă una administrativă, ferită de interese şi mecanisme politice care riscă să pună în pericol performanţa unui domeniu vital pentru consolidarea trendului economic ascendent înregistrat anul trecut de România.

Partidului Naţional Liberal a fost cel care a vegheat în Guvern ca multe dintre angajamentele asumate în numele Uniunii Social Liberale să fie îndeplinite, contribuind totodată la deblocarea programelor europene, cât şi la îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare.

Domnule ministru,

Aveţi în Partidul Naţional Liberal un partener, atât timp cât veţi reuşi să separaţi absorbţia fondurilor europene de ingerinţa politică. Dar vă asigurăm, domnule ministru, că nu vom ezita să folosim toate mecanismele parlamentare pentru a sancţiona ori de câte ori va fi nevoie eventualele derapaje şi abuzuri ale acestei guvernări.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc. Are cuvântul domnul Nazare, din partea Partidului Democrat Liberal.

Aveţi 5 minute, domnule Nazare.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu e nicio diferenţă în răspunsul primului-ministru de acum 6 luni, la aceeaşi dezbatere, şi răspunsul aceluiaşi prim-ministru, la această dezbatere. Singura diferenţă e că acum 6 luni era Ponta 2, acum e Ponta 3. Aceleaşi lucruri ne-a zis, cu o singură diferenţă: ne-a şi jignit, la 3 propuneri fezabile, clar fezabile. Bun. (Vociferări.)

Ce putem să spunem acum, după ce ne-a şi jignit domnul Ponta?

Domnule prim-ministru,

Să ştiţi că polonezii au reuşit din două motive: că aveau dorinţă de muncă şi curaj. Dorinţă de muncă să-şi implementeze proiectele şi curaj să dea banii la regiuni direct, direct la regiuni, să gestioneze regiunile banii, nu un minister, la Bucureşti, nu ministerul domnului Dragnea, nu în pixul domnului Dragnea, nu, la regiuni. Ei au avut acest curaj.

Dumneavoastră n-aveţi curajul acesta. Şi mai mult decât atât, nici dorinţă de muncă nu aveţi, şi asta-i foarte îngrijorător. Şi ştiţi de ce, domnule prim-ministru, n-aveţi această dorinţă de muncă? Pentru că, domnule prim-ministru, dacă în acest an declaraţii de cheltuieli s-au transmis doar pentru 150 de milioane, când vă propuneţi 2,8 miliarde, păi, da’ de ce aţi trimis, domnule prim-ministru, aşa puţine? S-au terminat proiectele PDL şi nu mai aveţi ce să trimiteţi? Mă întreb? Da?

De ce în acest an investiţiile au scăzut cu 2 miliarde faţă de anul trecut? De ce, domnule prim-ministru, dacă avem această absorbţie fenomenală la hectar, de ce s-au redus investiţiile, că ar fi trebuit să se vadă în locuri de muncă, ar fi trebuit să se reflecte undeva şi această absorbţie?

Domnule prim-ministru,

Mai mult decât atât, ce mă îngrijorează, că aveţi această capacitate extraordinară de a minţi, dar, mai mult decât atât, vă minţiţi şi pe dumneavoastră, probabil, când vă uitaţi în oglindă, vă minţiţi şi pe dumneavoastră. De ce?

Sunt 3 minciuni fundamentale pe care le spuneţi. Prima dintre ele: suspendările.

Domnule prim-ministru, suspendările au fost sub Ponta 1, sub Ponta 2, da? N-au fost în guvernările noastre. Şi mai mult decât atât, suspendările au venit ca urmare a nerespectării planului agreat cu Comisia Europeană. Din cauza aceasta au venit suspendările, nu din alte motive.

A doua minciună: minciuna negocierii proaste. Da? V-aţi luat de Băsescu, că a negociat Băsescu prost. Domnule, e ca în povestea cu leneşul, "muieţi ţi-s posmagii şi nu-i ajung." Domnule, hai să cheltuim banii aceştia pe care îi avem, hai să nu ne mai luăm că n-avem bani, hai să vedem că-i avem, da?

Iar a treia minciună pe care o spuneţi, la fel de fundamentală, este că domnule, noi am reuşit această rată.

Domnule,

Rata de absorbţie, chiar dacă e cât e ea, 30%, domnule, e un simplu indicator, ea nu reflectă că funcţionează un sistem. Nu ştiu dacă aţi înţeles... că nu reflectă, e un simplu indicator, foarte bine că îl avem, dar e o chestiune normală. În orice stat, după 5 ani de integrare, normal că creşte şi rata de absorbţie, e o chestiune naturală, firească, s-a întâmplat şi în Polonia şi peste tot, da? Deci, nu vă puteţi împăuna cu această rată de absorbţie, pe care noi o recunoaştem, într-adevăr, este firesc că a crescut rata de absorbţie.

Dar acum ce aş vrea eu să vă întreb pe dumneavoastră, da?

Domnule prim-ministru... (Comentarii.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea, lăsaţi vorbitorul...

Domnul Alexandru Nazare:

Dacă îmi daţi voie să şi vorbesc...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Nazare, mai puţin nervos, vă rog frumos. Transmiteţi sălii treaba aceasta, şi e reacţia...

Domnul Alexandru Nazare:

Am înţeles. Nu vreau să transmit sălii, nu, vreau doar să avem o concluzie, da?

Aş vrea să-mi răspundeţi, spre exemplu, la câteva întrebări legate de infrastructură, dacă se poate.

Ştiţi foarte bine...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai aveţi un minut, domnul Nazare.

Domnul Alexandru Nazare:

Da, sigur.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Concentraţi-vă, vă rog!

Domnul Alexandru Nazare:

Mă concentrez, da.

Aţi mers la Daimler şi le-aţi spus că în 2015 vor merge pe autostradă spre fabrică, da? Şi noi ştim că în contracte termenul de finalizare pe Dumbrava-Deva e în mai 2016. Ştim din contracte că Sebeş-Turda şi dacă se semnează mâine tot în primăvara lui 2016 este gata. Cum aţi putut să spuneţi acest lucru unui investitor atât de important? Cum aţi putut să le spuneţi lucrul acesta? Chiar credeţi că ei vă cred când le spuneţi aşa ceva? Comarnic-Braşov îl mai terminaţi în 2016? Vă mai daţi demisia? Sebeş-Turda când îl trimiteţi la Bruxelles?

Sunt o grămadă de întrebări la care trebuie să ne răspundeţi. Şi mai mult decât atât, probabil că n-aş fi vrut să intru în aceste întrebări, aş fi vrut să rămân la cele 3 propuneri, dar vă rog eu frumos, luaţi în considerare acest proiect, da? (Comentarii.) Pentru că, domnul Dragnea, ce vreau să vă spun, poate că, într-adevăr, suma e mai mare, dar suma nu trebuie să fie gestionată de la Bucureşti, pentru că România nu se va dezvolta dacă noi ţinem, ne aşezăm pe bani la Bucureşti. Daţi banii la regiuni! Lăsaţi regiunile să cheltuiască banii în funcţie de nevoile lor! Şi atunci o să vedeţi, urmând modelul polonez, că vom avea absorbţie mai mare şi se va şi reflecta în dezvoltare, nu va fi doar o cifră pe hârtie, că nu ajută pe nimeni cifra pe hârtie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Nazare, aţi epuizat timpul.

Domnul Alexandru Nazare:

Am epuizat timpul, am înţeles. O să-i las această hartă domnului... (Îi dă harta domnului prim-ministru, Victor-Viorel Ponta.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Cseke...

Doamna Luminiţa Adam, din partea Partidului Popular - Dan Diaconescu, Partidul Poporului, pardon.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Al Poporului, domnule preşedinte, al Poporului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Poporului, am înţeles, doamna Adam.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Grupul parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu consideră că este oportună o astfel de dezbatere pe tema noii perioade de finanţare, mai ales oferirea de răspunsuri concrete din partea Guvernului.

Cred că suntem toţi de acord că ţara noastră nu a excelat niciodată la capitolul absorbţiei fondurilor europene, indiferent cum s-au numit guvernele care au fost.

Deşi guvernul actual a schimbat arhitectura instituţională formată din Ministerul Fondurilor Europene şi Autorităţile de Management de la încă două ministere, mizând pe o centralizare a atribuţiilor, cu scopul unei mai bune procesări a programelor şi proiectelor, în vederea accesării fondurilor, momentan, considerăm că nu s-a putut termina faza de negocieri privind documentele pragmatice care vor stabili liniile de finanţare.

Remarcăm, de asemenea, că din primăvara anului 2013, situaţia privind priorităţile şi instituţiile care vor gestiona absorbţia fondurilor europene în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020 nu a evoluat.

De la început, Comisia Europeană ne-a atras atenţia asupra nerespectării condiţiilor minime de calitate şi credibilitate, aşa cum reiese şi din scrisorile transmise.

Acest lucru s-a întâmplat deoarece Guvernul se pare că a considerat că este suficientă consultarea şi includerea propunerilor de proiecte ale baronilor locali, fără să realizeze o analiză socio-economică privind priorităţile de dezvoltare ale României în baza cărora să fie depuse proiectele.

Reamintim Guvernului că în foaia de parcurs a negocierilor, Ministerul Fondurilor Europene îşi propunea să transmită Proiectul de Acord de Parteneriat la Comisia Europeană de la începutul lunii noiembrie 2013, pentru a fi aprobat de Comisie în ianuarie 2014.

Abia la sfârşitul lunii martie, anul acesta, s-a transmis o versiune oficială a Acordului de Parteneriat pe care Comisia o poate consulta şi la care poate transmite un răspuns în maximum 3 luni.

În acest moment, nu ne mai rămâne decât să aşteptăm şi să sperăm că în ultimul ceas autorităţile române responsabile şi-au făcut bine treaba, iar documentele vor fi acceptate de către experţii de la Comisia Europeană. Iar când va începe perioada de depunere a proiectelor, în vederea obţinerii finanţării, aşteptăm Guvernul să-şi respecte promisiunile electorale şi să asigure fondurile naţionale necesare pentru desfăşurarea proiectelor, astfel ca beneficiarii să nu se mai regăsească în situaţia de a întrerupe proiectele, de a depăşi perioada de implementare din cauza lipsei finanţării naţionale, situaţie neplăcută şi nedorită de niciunul dintre noi.

Statul român trebuie să fie responsabil în faţa cetăţenilor săi care înving cu răbdare birocraţia şi se încumetă să depună un proiect în multele domenii pe le care acoperă programele operaţionale.

Românii trebuie încurajaţi să acceseze aceşti bani, sperăm noi, bani care nu pot fi fraudaţi, motiv care, iarăşi sperăm că poate nu reprezintă un interes aşa de mare pentru baronii locali.

Cerem pe această cale responsabilitate şi asumare din partea Guvernului Ponta, nu în faţa noastră, ca politicieni, ci în faţa cetăţenilor, care merită să acceseze fondurile europene, fonduri care se strâng şi din banii noştri, contribuabili europeni fiind.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Are cuvântul domnul Cseke Attila, din partea UDMR.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Dezbaterea despre fondurile europene, accesarea acestora şi posibilităţile şi procedurile prin care vom putea accesa fonduri europene în perioada următoare este o dezbatere importantă, este o dezbatere care ar trebui să transceandă dezbaterilor politice. Sigur, nu vom reuşi acest lucru, în mod evident, dar totuşi cred că aici profesionalismul trebuie să aibă un cuvânt mai greu de spus.

Până la urmă vorbim despre şansa acestei ţări, şansa comunităţilor locale din România de a se dezvolta.

Pentru a avea un acord de parteneriat mai bun, pentru a crea şansele unei absorbţii mai bune decât în această perioadă de şapte ani care a trecut, este evident că trebuie să analizăm şi ceea ce s-a întâmplat. Este evident că trebuie să vedem şi greşelile noastre, ale tuturor celor care am fost şi au fost în ultimii şapte ani acolo unde s-au decis lucruri şi trebuie să putem să învăţăm din aceste greşeli. Trebuie să remarcăm şi succesele pe care le-am avut. Astăzi vom avea o dezbatere şi pe descentralizare. Până la urmă, cifrele arată că acolo unde agenţiile de dezvoltare regională au avut un cuvânt de spus în programul operaţional regional, acolo absorbţia este mai bună sau chiar dublă faţă de alte programe operaţionale.

Este evident că este un succes şi salut acest lucru şi posibilitatea de plată şi procedurile de plată care s-au introdus nu de mult. Este evident că acest lucru ajută atât operatorii economici, cât şi autorităţile locale şi eliberează fonduri proprii ale celor care trebuiau să cofinanţeze.

Dacă ne uităm puţin la rata de absorbţie, în această perioadă, vom mai vedea un lucru: programul transfrontalier România - Ungaria se bucură de cel mai mare succes, care poate ar trebui să ne dea şi puţin de gândit. În afară de disputele uneori politice, cele patru judeţe din România şi cele patru judeţe din Ungaria colaborează extraordinar de bine şi au o rată de absorbţie apropiată de 60%, ceea ce nu va fi atins de alte programe, ceea ce ne arată că aici procedurile şi colaborarea extraordinară a judeţelor de pe lângă graniţă trebuie să ne dea un verdict, şi anume că aici e nevoie de finisări, dar de mari modificări poate nu ar fi nevoie.

A vorbi despre programe de dezvoltare înseamnă a vorbi despre dezvoltarea României şi de dezvoltarea comunităţilor locale.

O problemă pe care domnul viceprim-ministru a şi semnalat-o aici la microfon este aceea că în aceşti şapte ani, din păcate, în interiorul regiunilor de dezvoltare discrepanţele economice în loc să se reducă între judeţe şi între zone mai mici, discrepanţele economice au crescut şi trebuie să încercăm să facem ceva ca să oprim această tendinţă şi s-o oprim şi să recuperăm. Există regiuni de dezvoltare în care între primul judeţ şi ultimul judeţ, ca dezvoltare economică, situaţia sau diferenţa s-a dublat. Şi din acest punct de vedere salut acea reglementare care este cuprinsă în acordul de parteneriat, acel instrument denumit investiţii teritoriale integrate care va acorda şansa unor comunităţi mai mari, zone mai largi de investiţii integrate şi credem că acest instrument trebuie folosit pentru mai multe zone ale ţării. Astăzi, din unele studii din ţară, 14 judeţe sunt într-o situaţie economică chiar foarte dificilă.

O situaţie punctuală care va trebui rezolvată este legată de inechitatea în şansele de dezvoltare. Am mai discutat la acest microfon în Parlament de această situaţie. Trebuie să facem într-un fel ca de Programul naţional de dezvoltare rurală sau de programe investiţionale rurale să beneficieze şi satele care aparţin de oraşe, pentru că, în aceşti şapte ani, aşa cum au fost procedurile, aceste sate care aparţin administrativ de oraşe au fost într-o inechitate extraordinară faţă de satele care aparţin de comune. Satele care aparţin de comune au putut beneficia de investiţii, de apă, de canalizare, de drumuri, de cămine culturale, de cămine de bătrâni, în timp ce un sat limitrof, dar care aparţinea de un oraş nu putea accesa un asemenea proiect, pentru că era considerat ca fiind într-un perimetru urban.

Iată că sunt câteva provocări şi avem speranţa şi credem că avem şi priceperea pentru a soluţiona acest lucru.

Vom sprijini inclusiv cu specialiştii noştri definitivarea şi realizarea acestui acord de parteneriat şi ne dorim, aşa cum cred, cu toţii ne dorim să începem cât mai rapid această execuţie a exerciţiului bugetar, aşa cum îşi doresc şi celelalte ţări europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Cseke Attila.

Are cuvântul, în continuare, din partea Partidului Conservator, domnul ministru Daniel Constantin.

Domnul Daniel Constantin (viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Am apreciat în mod deosebit iniţiativa pe care Partidul Democrat Liberal a avut-o astăzi, de a organiza o dezbatere, credeam eu şi speram, productivă despre fondurile europene, am sperat că veţi veni cu câteva propuneri constructive, astfel încât să avem un rezultat concret al acestei dezbateri. Din păcate, am fost total surprins neplăcut de faptul că cel care a reprezentat partidul dumneavoastră a fost total nepregătit cu privire la subiectul de astăzi. Am văzut aceeaşi superficialitate în abordarea acestei probleme pe care am văzut-o în actul de guvernare al Partidului Democrat Liberal. Sigur că trebuie să remarc şi faptul că mi s-a părut destul de mult tupeu în abordarea dumneavoastră, domnule Nazare, să vorbiţi despre fonduri europene, dumneavoastră şi partidul din care faceţi parte, mai ales că fondurile europene reprezintă un domeniu despre care toţi românii probabil că la această oră ştiu că este domeniul în care aţi avut cea mai puţină performanţă.

Eu vreau să dau doar câteva exemple despre domeniul pe care îl coordonez, despre agricultură, chiar dacă n-aţi făcut referire. Probabil că nu ştiaţi că şi în agricultură avem fonduri europene şi încă foarte multe, faptul că, în aproape doi ani de zile de când guvernăm, am reuşit să atragem tot atâtea fonduri europene cât aţi reuşit dumneavoastră în cinci ani, cât aţi fost la guvernare.

Gradul de absorbţie pe programul naţional de dezvoltare rurală astăzi a ajuns la 70%. Sigur că nu vreau să spun că pe guvernarea dumneavoastră lucrurile n-au mers deloc în acest domeniu, au mers, dar nu atât cât ar fi trebuit. Am preluat gradul de absorbţie în mai 2012 la 37% şi iată că în doi ani de zile aproape că am dublat gradul de absorbţie şi investiţiile care s-au făcut în agricultură cu fonduri europene.

Tratăm cu deosebită atenţie acest domeniu pentru că - am spus-o de fiecare dată - agricultura cred că a mers bine şi are un potenţial de a merge foarte bine în continuare, putem să ne îndeplinim cele două obiective pe care le-am avut şi noi şi le-aţi avut şi dumneavoastră, dar dumneavoastră doar declarativ, şi anume, să creştem veniturile pe de o parte, creştere economică şi, pe de altă parte, locuri de muncă.

Fondurile europene reprezintă pentru agricultură principala sursă de finanţare şi cred eu că am reuşit să punem în practică foarte multe obiective pe care ni le-am propus. Vreau să vă mai dau doar câteva cifre: în anul 2012 Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene în valoare de 2,5 miliarde de euro, în anul 2013, 2,7 miliarde de euro, iar în anul 2014 cred că vom ajunge la 2,9 miliarde de euro, în condiţiile în care bugetul de stat, aşa cum ştiţi, este undeva în jur de 1,1 miliarde de euro, an de an, pentru agricultură.

Ca performanţă, cred că ştiţi sau dacă nu ştiţi vă spun eu acum, în acest an am reuşit pentru prima dată ca plăţile directe, subvenţiile în agricultură să fie plătite înainte de campania de primăvară către fermieri. Numai în trei luni de zile din acest an Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a plătit aproape 900 de milioane de euro, o performanţă care ne-a condus la o situaţie în care la toate vizitele pe care le facem în teritoriu - şi eu fac vizite pentru acest domeniu de mai bine de 12 ani - nu mai discutăm despre nivelul subvenţiei, nu mai discutăm despre momentul în care plătim sau nu plătim subvenţia, oamenii sunt mulţumiţi că au banii la timp, banii care li se cuvin şi că pot să-şi facă toate pregătirile şi de primăvară, şi de toamnă atunci când au nevoie de aceste pregătiri.

De altfel, toată această demagogie şi tupeul de care vă vorbeam cred că au fost sancţionate, au fost demascate şi sancţionate şi de către electorat. Împrejurarea că astăzi doi dintre cei care au fost miniştrii agriculturii în timpul guvernării dumneavoastră nu mai sunt nici măcar în Parlamentul României confirmă faptul că demagogia dumneavoastră şi lipsa de interes pentru atragerea de fonduri europene a fost sancţionată de către electorat. Domnul Tabără şi domnul Fuia, cei care au gestionat o perioadă importantă acest domeniu, astăzi nu mai sunt aleşi în Parlamentul României.

Sigur că despre agricultură şi fonduri europene cred că am putea să vorbim nu doar cinci minute, cât mi-a alocat domnul preşedinte de şedinţă, cinci ore, cinci zile sau poate chiar...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mai acord câteva minute, nu-i problemă...

Domnul Daniel Constantin:

Nu, este suficient, am vrut doar să punctez faptul că este un domeniu atât de vast şi că mi-ar fi plăcut să avem cu adevărat o dezbatere constructivă. Din păcate, şi în opoziţie, şi la guvernare aţi demonstrat că nu aveţi soluţii pentru acest domeniu atât de important pentru dezvoltarea economică.

Mulţumesc mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule Nazare, vă rog să luaţi loc, nu fiţi aşa de furios!

Domnul Alexandru Nazare (din sală):

Dreptul la replică!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu acum se dau drepturile la replică!

Are cuvântul în continuare domnul Ovidiu Ganţ, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnule Ganţ, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

S-a spus astăzi aici că o dezbatere pe această temă e importantă. Vin în faţa dumneavoastră să afirm... şi anume că ar putea fi importantă, dar la ce am asistat astăzi nu este important din niciun punct de vedere, nici pe formă, nici pe fond. Pe formă nu este important pentru că am asistat la un lung şir de ironii, persiflări, jigniri, reproşuri, iar pe fond nu e relevant pentru că nu am auzit nicio soluţie concretă avansată în sensul îmbunătăţirii actului de administraţie, implicit a absorbţiei fondurilor comunitare.

Realitatea este următoarea: că odată cu încheierea negocierilor de aderare în decembrie 2004 toate executivele care s-au succedat pot să-şi treacă în cont eşecuri, întârzieri, erori, cum, în egală măsură, pot să-şi treacă în cont eventuale "succesuri", dacă acestea există. Am folosit acest termen pentru a sublinia o dată în plus că astfel de trimiteri nu sunt în ordine. Este nepotrivit, după părerea noastră, ca într-o dezbatere parlamentară să comitem asemenea ironii, nu este în regulă nici să catalogăm colegii ca fiind mincinoşi sau cu alt fel de epitet.

În realitate, totodată, trebuie să spunem că suntem într-o situaţie neplăcută şi că orice succes pe care l-ar avea actuala administraţie în a absorbi fonduri comunitare este un succes al nostru, al tuturor, este un succes al României, pentru că fiecare euro pe care-l vom aduce în România se va cheltui în beneficiul nostru, al tuturor. De aceea, ţin pumnii şi ţinem pumnii Executivului să reuşească în acest sens.

Pe de altă parte, suntem în Parlament. Nu suntem noi aceia care suntem chemaţi să dăm soluţii administrative, să dăm soluţii executive, suntem chemaţi să dăm soluţii legislative şi una dintre ele, după părerea mea, ne stă la îndemână. Este opinia grupului nostru parlamentar că, dincolo de disensiunile politice şi de campania electorală care în mod neoficial se pare că a început şi că încercăm permanent să marcăm, repet, prin reproşuri, ironii şi invective, avem o soluţie la îndemână, şi anume să modificăm articolul 3 din Constituţie, paragraful 3, care se referă la structurile administrativ-teritoriale din România şi să introducem noţiunea de regiune, care ne lipseşte. Ar fi o modificare minimă, dat fiind faptul că probabil soluţia mai importantă pe care am imaginat-o în Comisia pentru modificarea Constituţiei nu va mai avea sorţi de izbândă, dar aceasta este propunerea noastră concretă. Există un consens al grupurilor parlamentare, al partidelor, pe necesitatea modificării Constituţiei în acest singur punct. Este un pas mic pentru modificarea Constituţiei, dar e un pas mare pentru reformarea administraţiei din România.

Totodată, sper ca domnul viceprim-ministru Dragnea să mă audă, cred că ar fi un mod de a deschide calea pentru a valorifica eforturile pe care ministerul Domniei Sale, dar şi grupul de oameni de ştiinţă care au lucrat la conceptul de regionalizare să poată fi valorificate, să facem ceva din acest demers, astfel încât în anii care urmează să putem aşeza administraţia şi, implicit, absorbţia fondurilor comunitare pe alte baze, mult mai sănătoase, pentru că toţi am ajuns la concluzia că programele regionale sunt mult mai eficiente decât cele gestionate la nivel central.

De aceea sper, domnule prim-ministru, că această propunere pe care noi, grupul nostru parlamentar, v-o facem să primească un răspuns din partea dumneavoastră. Nu astăzi, pentru că nici nu ne aşteptăm la un răspuns din partea Guvernului pe loc, dar să luaţi în atenţia dumneavoastră această modificare minimă a Constituţiei, care ar putea să întrunească fără nicio problemă cele două treimi în Parlament şi să schimbăm în mod fundamental atât absorbţia fondurilor comunitare, cât şi administraţia din România.

Vă mulţumesc frumos, întrebându-mă, totuşi, dacă de maniera în care au decurs discuţiile la această dezbatere mai are vreun rost o discuţie despre descentralizare şi administraţie, pentru că în ce mă priveşte nu mai sunt interesat nici să aud "succesuri", nici "minciuni", nici "mincinos" şi aşa mai departe. Personal cred că este de netolerat aşa ceva şi, sigur, ne putem dori cu toţii, sper să ne dorim cu toţii să vină momentul, să vină ziua când în Parlamentul României putem avea o dezbatere fără acest mod de a ne adresa unii altora.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc şi eu, domnule Ganţ.

Are cuvântul domnul Clement Negruţ din partea nafiliaţilor. După domnul Clement Negruţ.

Vă rog, domnule, poftiţi!

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, rugămintea este să respectaţi prevederile art. 159 alin. (2). Când un deputat vă cere dreptul la replică sau pe procedură sunteţi obligat să acordaţi microfonul imediat, aşa spune regulamentul, nici la început, nici la sfârşit, nici când consideraţi dumneavoastră. Şi am rugămintea să-i acordaţi dreptul la replică colegului meu, domnul deputat Nazare, pentru că a solicitat acest drept.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Clement Negruţ are cuvântul.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

O temă importantă legată de absorbţia fondurilor europene, dar constat că cel care astăzi trebuia să vină să ne prezinte o viziune viitoare, pentru că în doi ani am văzut că nu s-a întâmplat nimic din acest punct de vedere, nu a făcut altceva decât să critice ceea ce, în opinia Domniei Sale, nu au făcut bine, şi aici mă refer la guvernele anterioare. Fac vorbire despre domnul prim-ministru Victor-Viorel Ponta.

Într-adevăr, absorbţia fondurilor europene este sublimă, domnule prim-ministru, dar lipseşte cu desăvârşire.

Stimatul meu coleg spunea că nu avem investiţii. Eu vă mai spun altceva: dacă avem absorbţie foarte bună, dacă avem colectare foarte bună la buget, de ce, domnule prim-ministru, încă 37 de taxe şi de ce de la 1 aprilie scumpirea combustibililor, motorina şi benzina, dacă avem aceşti bani? Ştiu că lucrurile acestea vă irită, vă mai spun încă ceva care probabil vă va irita şi mai mult: săptămâna trecută membrii Partidului Mişcarea Populară v-au depus peste 300.000 de semnături ale românilor care nu doresc scumpirea combustibililor, în condiţiile în care ne spuneţi că avem un grad de absorbţie foarte bun.

Domnule prim-ministru, minciuna are picioare scurte. Au trecut doi ani de când guvernaţi această ţară, nu am văzut milionul de locuri de muncă, nu am văzut bunăstare în traiul românilor. Aceasta caracterizează guvernarea USL, până nu demult, şi guvernarea PSD et company în ultima vreme.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu ştiu de ce aveţi tentaţia să ţipaţi toţi, chiar nu înţeleg treaba asta.

Voci din sală:

Nu toţi!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Tararache, aveţi un minut.

Nu, mă refer la neafiliaţi şi la domnul Nazare, ca să fiu corect cu viaţa.

Vă rog, domnule Tararache, aveţi un minut.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Spuneau antevorbitorii mei că este foarte importantă dezbaterea de astăzi. Eu zic că e vitală dezbaterea de astăzi şi vitală este accesarea de fonduri europene. România are nevoie ca de aer în acest ciclu financiar, '14 - '20, de atragerea în marea lor majoritate, putem să atingem un procent, dacă ne uităm la modelul de succes Polonia, cât mai mare.

Ca soluţii, pentru că timpul este limitat, ca propuneri, domnule ministru, v-aş propune - pentru că, ştiţi şi dumneavoastră, românii au aflat de fonduri europene foarte greu, de atragerea lor la fel, sunt speriaţi beneficiarii că au accesat în anii trecuţi şi nu şi-au primit banii, ştiu că este un lucru foarte dificil, că se cer fel şi fel de hârtii, am avut şi noi arta aceasta de a îngreuna acest proces - o campanie de informare fără precedent, referitoare la aceste fonduri europene, pentru că satul românesc, oraşele româneşti, agricultura românească, infrastructura românească are nevoie ca de aer de aceşti bani.

Aş vrea, în final, să spun că vreau să le urez succes ... Eu nu m-aş bucura la un eşec, că nu l-aş privi ca pe un eşec al unui partid sau al unui ministru sau prim-ministru. Eu l-aş privi şi semieşecul pe care l-a trăit România în ultimii ani este semieşecul României, în fond. Şi succesul acestui proces va fi succesul României, al nostru, al tuturor.

De aceea, vreau să urez succes Guvernului României, că va fi acesta, că va fi următorul, vreau să urez succes Guvernului României în acest proces şi vreau să vă transmit că Parlamentul României, în acest procent, este partener.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

S-au încheiat dezbaterile. Dau cuvântul pentru un minut dreptului la replică al domnului Nazare. Vă rog.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc.

Vreau să dau citire, dacă domnul ministru al agriculturii este aici, domnul Constantin, ce vă scria Comisia Europeană în ianuarie şi cum răspundeaţi dumneavoastră în acord de parteneriat.

Ce spune comisia: "Sunt necesare clarificări suplimentare în privinţa rolului Ministerului Dezvoltării Regionale, ca organism intermediar pentru fondurile de dezvoltare rurală." Comisia Europeană ne întreabă: ce caută agricultura la domnul Dragnea, la Ministerul Dezvoltării?

Şi cum aţi răspuns dumneavoastră: "Domnule, am trimis acolo OI-ul de agricultură pentru direcţionarea intervenţiilor în proiecte de infrastructură" adică pentru... ce înseamnă direcţionarea aceasta?

Domnule Constantin, dacă am tupeul să spun şi adevărul, pentru că aici trebuie să şi spunem adevărul, sunt nişte adevăruri de spus, dacă am tupeul să-l spun, nu trebuie să mă condamnaţi, luaţi aminte la ce vă spun, că măcar una dintre aceste propuneri pe care vi le-am spus azi, dacă măcar una o puneţi în practică, tot ieşim câştigaţi. Toate sunt conform modelului polonez şi toate sunt exact acele măsuri care au adus succes Poloniei şi să ştiţi că oricât de mare ar fi rata de absorbţie tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană suntem, domnule Constantin şi domnule prim-ministru, tot pe ultimul loc suntem. Deci, oricât de mult am fi crescut, tot ultimii suntem, deci tot trebuie să facem aceste lucruri.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci mai bine nu creşteam acum, dacă eram...

Domnul Daniel Constantin, drept la replică, vă rog.

Domnul Daniel Constantin:

Ca să nu nasc o dezbatere fără sfârşit, nu o să mai rostesc numele cuiva, dar cred că acel cineva vrea să se condamne singur în faţa Parlamentului, făcându-se de râs că nu cunoaşte foarte bine. Nu a fost decât o probă a faptului că nu cunoaşteţi deloc ce înseamnă fondurile europene, nu cunoaşteţi arhitectura pe care noi am propus-o către Comisia Europeană, una care va asigura succesul, aşa cum am reuşit să asigurăm şi în aceşti doi ani de zile.

Mi-aţi adus aminte însă, dincolo de demagogia dumneavoastră, mi-aţi adus aminte de faptul că am omis să vă spun că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este unul dintre primele ministere din ţările membre ale Uniunii Europene care a transmis draftul de Program Naţional de Dezvoltare Rurală la Bruxelles, suntem între primele cinci state şi, din acest punct de vedere, există premise importante să avem succes şi pe viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală. De altfel, în luna mai vom fi primul minister care va aloca, într-o sesiune specială, pentru ferme, 150 de milioane de euro, deja din programarea financiară 2014-2020.

Cred că aceste lucruri trebuie scoase în evidenţă, şi nu o demagogie fără sfârşit, pe care aţi demonstrat-o şi la guvernare, şi, iată, şi în opoziţie.

Regret faptul că oameni total nepregătiţi, care nu cunosc - şi au demonstrat-o în toate rândurile - nu cunosc mecanismul de absorbţie al fondurilor europene, vorbesc astăzi despre fonduri europene.

Şi acum mă adresez liderilor de grup, eventual: cred că aveaţi oameni mai pregătiţi în partidele dumneavoastră, care să vorbească despre fonduri europene, decât cei care au făcut-o - şi mă refer la o singură persoană -, decât cel care a făcut-o astăzi aici.

Mulţumesc mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Dragnea, drept la replică. Mai aveţi şapte minute, domnule Dragnea.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu este practic un drept la replică, pentru că n-am cui să dau drept la replică, vreau doar să fac nişte precizări.

Cine vorbeşte de a realiza o gestionare directă de către regiuni, să zicem, a Programului Operaţional Regional şi a altor programe nu spune, ori pentru că nu ştie, ori pentru că vrea să ascundă, faptul că pentru a se realiza aşa ceva este nevoie să se înfiinţeze autorităţi de management la nivelul fiecărei regiuni, ceea ce ar însemna minimum doi ani de zile, o perioadă necesară pentru construcţia instituţională şi pentru autorizarea şi omologarea acestor structuri de către instituţiile din România şi de către instituţiile Comisiei Europene. Nu cred că România îşi mai poate permite să piardă, după ce a pierdut şase ani de zile de bâlbâială în absorbţia fondurilor europene, să mai piardă încă doi ani de zile sau doi ani şi ceva de zile ca să fie gestionate fondurile direct de către regiuni.

2. La ministerul pe care-l conduc nu se stă pe o grămadă de bani. Faceţi o mare confuzie, s-a schimbat ministrul, banii nu se mai repartizează politic, banii se repartizează pe baza unor criterii de prioritizare, iar în ceea ce priveşte rata de absorbţie, eu mai spun încă o dată, ea a crescut de la 1 la 10 într-un an, pentru că s-au schimbat mecanismele de plată şi pentru că s-a schimbat abordarea în minister.

În ceea ce priveşte lipsa de legătură între nivelul ratei de absorbţie şi dezvoltare, iar este o mare greşeală. Scuzaţi-mă, dacă un miliard de euro intră în şapte luni de zile în economia românească, vreţi să spuneţi că nu are niciun efect pozitiv asupra dezvoltării?

4. În ceea ce priveşte...

Vorbiţi la microfon... (Se adresează doamnei deputat Maria-Andreea Paul, care vorbeşte din bancă.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Andreea, vă rog să vă abţineţi, deocamdată.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Sincer, n-am de gând să dau... Sunt doar doi oameni la care dau replică la minciuni şi am vrut să fac astăzi, n-am avut loc de atâtea evenimente, o să încerc să o fac joi: lui Băsescu şi lui Udrea. Dumneavoastră nu vă dau replică la minciuni.

Am vrut să spun câteva lucruri pentru cei care se uită la televizor.

Eu înţeleg că un parlamentar ales - chiar dacă este ales de calculator - trebuie să vină să vorbească la microfon, să-şi asume, nu să vorbească din culise. Aşa înţeleg eu un parlamentar care-şi respectă statutul de parlamentar.

În sfârşit, domnule preşedinte...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Dragnea, vă rog să continuaţi.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

În ceea ce priveşte legătura dintre absorbţie şi dezvoltare, eu am înţeles mai devreme de la acest microfon că se refereau la absorbţia din agricultură. Nu ştiu la ce fel de absorbţie vă refereaţi. Dacă discutăm de absorbţia fondurilor europene, n-aveţi deloc dreptate.

Iar ultimul punct, legat de dorinţa de colaborare dintre Ministerul Agriculturii şi Ministerul Dezvoltării Regionale în ceea ce priveşte PNDR-ul pentru următorul exerciţiu financiar, nu puteţi - sau dumneavoastră puteţi pune întrebarea ce caută agricultura la Ministerul Dezvoltării - nu se duce agricultura la Ministerul Dezvoltării, discutăm doar de componenta de infrastructură locală din PNDR pentru care Ministerul Dezvoltării, împreună cu Agenţiile de Dezvoltare Regională, sprijină Ministerul Agriculturii pentru ca viteza de absorbţie în acest domeniu să fie mult mai mare.

A fost o derulare foarte bună la Ministerul Agriculturii. Din discuţia cu structurile asociative, dorinţa noastră este ca depunerea de proiecte de către autorităţile locale pentru infrastructura locală, repet, nu pentru firmele de agricultură, să se facă mult mai aproape de ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Înţeleg că aveţi viziuni diferite despre absorbţie, ceea ce nu e cel mai rău lucru.

Domnul prim-ministru Ponta, vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Eu, totuşi, consider utilă orice prezentare în faţa Camerei Deputaţilor a unei probleme importante pentru dezvoltarea noastră în anii care urmează. Chiar dacă asta presupune polemică politică, nu cred că problema principală este polemica, problema principală este, totuşi, lipsa de seriozitate. Şi cred că şi într-o polemică politică putem să fim serioşi, începând prin a spune foarte clar că autostrada de la Sebeş spre Arad nu trece prin Turda. Adică cred că măcar parlamentarii din regiune ar putea să vă înveţe un pic de geografie. Mai departe merge spre Arad, nu, cea spre Turda duce spre Cluj, e o altă discuţie.

Dar pot să vă spun un lucru pe care îl ştiţi sau ar trebui să-l ştiţi, autostrada până la Nădlac trebuia să fie finalizată în anul 2014. Dacă doamna ministru Boagiu n-ar fi încheiat un contract ilegal cu domnul Iordache, care acum se află, sigur, în detenţie, e adevărat că pentru rezilierea acelui contract ilegal i s-a făcut un dosar penal ministrului liberal Ovidiu Silaghi. Că aşa este, dacă a semnat ministrul PDL, îl sancţionăm pe ministrul USL.

Însă vreau să ştiţi încă o dată, că faptul că acele contracte ilegale semnate de miniştrii dumneavoastră... Slavă Domnului că unii n-au fost niciodată miniştri şi n-au semnat nimic, că nu i-au pus colegii miniştri. Să nu-mi daţi drept la replică, doamna Vass, vă rog frumos, că nu la dumneavoastră mă refeream. Dumneavoastră n-aţi vrut să fiţi ministru, nu. Nu că nu v-a pus nimeni!

Vreau să fie foarte clar, apropo de modul în care s-a negociat de către România ce fonduri vom primi în 2014-2020, şi am în faţă propunerea Comisiei Europene, preşedintele Barroso, alocări pentru România: 28 de miliarde 609 milioane; mai departe, propunerea preşedinţiei, atunci era Cipru: 27 de miliarde 007; propunerea preşedintelui Consiliului European, preşedintele Van Rompuy: 22,8 miliarde. Deci vă rog să reţineţi: 28 propuse de preşedintele Barroso, 27 de preşedinţia cipriotă, 22 de către preşedintele Van Rompuy, şi domnul preşedinte Băsescu s-a întors de la Bruxelles cu 21,8 miliarde. Asta este într-adevăr o negociere, parcă sunt cifrele dumneavoastră în opinia publică, tot în scădere, de fiecare dată.

Însă vreau să ştiţi că aceste 7 miliarde, pe care România le-a pierdut, sunt 7 miliarde pe care România ar fi putut să le utilizeze în următorii şapte ani. Un miliard de euro pe an pentru un negociator foarte slab şi dezinteresat de România este, din păcate, un preţ mult prea mare.

Mai vreau să mai spun un lucru. Acesta este acordul de parteneriat aşa cum a fost negociat de către Ministerul Fondurilor Europene cu toate instituţiile, cu societatea civilă, inclusiv, îmi spunea domnul ministru, şi cu Patriarhia a fost discutat.

Ştiţi câte propuneri s-au primit de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal sau ale PMP? Zero. Zero propuneri. Nu este bună aceasta. Sunt bune propunerile lor zero.

Şi mai vreau să spun un lucru, pentru că totuşi s-a deschis un subiect important, cât de mult alocăm pentru dezvoltarea regiunilor.

Vreau să vă spun că, în noua alocare bugetară, peste 30% din fondurile pe care România le are, aproape 7 miliarde de euro, vor merge pentru dezvoltarea regiunilor.

Cred că e încă puţin. Cred că ar fi trebuit un pic mai mult. Dar, în acelaşi timp, aş vrea ca cei care astăzi, aici, la ora 17,00, vorbiţi de bani mai mulţi pentru regiuni şi pentru judeţe, să nu fugiţi direct la televizor şi să spuneţi că nu mai trebuie să dăm bani baronilor locali. Până la urmă, să spui una la ora 17,00 şi alta la ora 19,00 este mult prea ruşinos şi cred că, prin sprijinul Parlamentului, vom avea o descentralizare reală, vom avea mai multe fonduri alocate regiunilor şi judeţelor şi, în felul acesta, oamenii care sunt aleşi, ca şi dumneavoastră, parlamentari pot să-şi facă datoria către cetăţenii care i-au ales.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim, domnule prim-ministru.