Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Până urcă dumnealui, trecem la secţiunea care vizează interpelările.

Domnul deputat Petru Movilă - o interpelare, nu este prezent.

Domnul deputat Octavian-Marius Popa - o interpelare depusă.

Doamna Raluca Turcan - 13 interpelări depuse.

Domnul deputat Mirel Taloş - o interpelare.

Domnul deputat Mircea Lubanovici - o interpelare.

Domnul deputat Cornel-George Comşa - două interpelări.

Domnul deputat Eugen Tomac - două interpelări.

Domnul deputat Viorel Blăjuţ - două interpelări.

Doamna deputat Alina Gorghiu împreună cu domnul deputat Ovidiu Alexandru Raeţchi au o interpelare.

Domnul deputat George Scarlat - o interpelare.

Domnul deputat Ioan Tămâian - o interpelare.

Domnul deputat Adrian-Nechita Oros - două interpelări.

Domnul deputat Anton Doboş, de la Iaşi.

Vă rog, domnule deputat. Două minute pentru a prezenta pe scurt interpelarea.

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea are ca subiect Studiul de fezabilitate pentru sectorul de autostradă Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.

Stimate domnule ministru,

La începutul acestui an am adresat o interpelare Ministerului Transporturilor, legat de calendarul lucrărilor pentru autostrada montană Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.

În răspunsul primit în data de 14.04.2015 se precizează că elaborarea studiului de fezabilitate urmează să se realizeze în anul 2015, iar în anul 2017 se estimează că va fi dat ordinul de începere a lucrărilor. Având în vedere că ne apropiem de finalul anului 2015, vă rog să ne comunicaţi în ce stadiu se află elaborarea acestui studiu de fezabilitate şi dacă este pus în pericol calendarul pentru construcţia autostrăzii.

Suntem conştienţi că pentru a putea beneficia de sursele de finanţare prin Fondul de coeziune, perioada de programare 2014-2020, termenele pentru etapele construcţiei sunt foarte strânse şi deja suntem în întârziere.

Îmi exprim îngrijorarea că printr-o întârziere încă din faza de elaborare a studiului de fezabilitate, întregul proiect va fi în pericol de pierdere a finanţării, iar Moldova va fi din nou văduvită de investiţii în infrastructură.

În ultimii ani, în zona Moldovei n-au mai existat investiţii majore din partea Ministerului Transporturilor, iar proiectul centurii de ocolire a Iaşiului a fost abandonat, tocmai în ideea că se va realiza o autostradă care va servi şi ca variantă de ocolire pentru municipiul Iaşi.

Dacă mai adăugăm şi faptul că dezvoltarea economică a Moldovei depinde în mare măsură de această autostradă care să facă legătura între estul şi vestul României, sper că realizaţi importanţa vitală a acestui proiect şi necesitatea ca el să se încadreze în calendarul stabilit pentru a beneficia de finanţarea europeană.

Îmi exprim, de asemenea, convingerea că veţi lua măsuri în privinţa celor responsabili pentru proiectele de autostrăzi, pentru că nu am vrea ca aceleaşi persoane care s-au ocupat de dezastrul de la autostrada Sibiu-Orăştie să se ocupe şi de autostrada montană, în care toţi locuitorii Moldovei îşi pun mari speranţe pentru o dezvoltare socială şi economică.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Mergem mai departe.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Vasile Popeangă. Are o interpelare depusă în scris.

Se pregăteşte domnul deputat Ioan Tămâian.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului Mihai Tudose, ministrul economiei, comerţului şi turismului şi are ca obiect întrebarea: Care este strategia naţională pentru industria de apărare, având în vedere faptul că cerinţele sunt foarte mari şi capacităţile foarte mici.

Având în vedere situaţia internaţională, domnule ministru, tot mai tensionată din diverse zone ale lumii, ne întrebăm care este situaţia ţării noastre în ceea ce priveşte industria de apărare.

Dacă în 2000 industria de apărare avea 38.000 de angajaţi, în momentul de faţă, în uzinele de profil mai lucrează aproximativ 4.000.

Între timp am intrat în NATO şi este firesc, după părerea mea, să avem şi o strategie în ceea ce priveşte industria de apărare a ţării, strategie propusă de foarte mult timp.

În presă apar tot felul de relatări precum că preocuparea majoră din domeniu ar fi să fie pusă pe butuci câte o uzină pentru dezvoltarea unui cartier rezidenţial pe terenul ei, prin simularea unei privatizări.

De asemenea, în această perioadă, o mare parte din ingineri, maiştri şi proiectanţi buni au plecat, iar această ramură se deprofesionalizează în mod cert.

Se cunoaşte foarte bine faptul că, în ultima perioadă, au crescut foarte mult comenzile pentru industria de apărare, în timp ce capacităţile de producţie s-au redus în mod continuu, iar cele în funcţiune n-au fost retehnologizate.

Faţă de cele prezentate, vă rog să-mi comunicaţi, în scris, care este strategia naţională pentru industria de apărare, având în vedere faptul că cerinţele sunt tot mai mari şi capacităţile foarte mici.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Ioan Tămâian.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Tămâian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare adresată domnului Iulian-Ghiocel Matache, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării este demolarea totală a tronsonului de autostradă Sibiu-Orăştie, între Sălişte şi Cunţa.

Aşa cum au anticipat o serie de specialişti în domeniu, dar care nu au fost luaţi în seamă, pe tronsonul de autostradă Sălişte-Sibiu-Orăştie, pe o porţiune de drum între Sălişte şi Cunţa, deficienţele de construcţie sunt foarte mari.

Drept urmare, CNADNR a decis ca pe 7 septembrie să închidă circulaţia în zona Sălişte şi Cunţa, iar acum, în luna octombrie, să decidă oficial demolarea totală şi refacerea unei porţiuni pe o lungime de 300 de metri. Între CNADNR şi antreprenor a început un adevărat război rece, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă.

Ţinând cont de cele expuse mai sus şi de evenimentele legate de porţiunea de autostradă dintre Sălişte şi Cunţa, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cum este posibil ca un tronson de autostradă să fie inaugurat şi deschis circulaţiei, fără ca în prealabil să se fi făcut recepţia lucrărilor, deşi încă înainte de 14 noiembrie 2014 s-a constatat existenţa unor degradări superficiale - citat dintr-un comunicat CNADNR din 26 noiembrie 2014.
2. Când a fost efectuată recepţia lucrărilor?
3. Aţi demarat sau intenţionaţi să demaraţi o anchetă pentru a stabili cine şi de ce a luat decizia inaugurării premature a respectivului tronson de autostradă?
4. Dacă au existat verificări privind calitatea lucrărilor din partea beneficiarului în perioada de construcţie, aţi demarat sau intenţionaţi să demaraţi o anchetă pentru a se stabili cine are dreptate - CNADNR sau antreprenorul - privind acuzaţiile pe care şi le aduc reciproc referitor la cauzele care au generat gravele degradări care au acum drept rezultat demolarea şi refacerea a circa 300 de metri de autostradă?
5. Care sunt pierderile estimate generate de tot ceea ce este legat de problemele tronsonului de autostradă Sibiu-Orăştie?
6. Cine va suporta cheltuielile pentru refacerea porţiunii de autostradă dacă antreprenorul va face dovada că nu este în culpă?
7. Există pericolul pierderii unor sume de bani din fondurile europene?
8. Când estimaţi că se vor finaliza lucrările de refacere şi când estimaţi că tronsonul închis pe 7 septembrie va fi redeschis pentru circulaţie?

Aştept un răspuns în scris.

Cu stimă, Ioan Tămâian, deputat de Sibiu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi cinci interpelări. Puteţi dezvolta, în cele două minute, una din cele cinci sau le prezentaţi pe toate şi...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi dezvolta o interpelare, iar pe restul le voi prezenta doar cu titlul.

Interpelarea asupra căreia insist se adresează domnului ministru al justiţiei Robert Cazanciuc şi domnului prim-ministru Victor Ponta şi are drept obiect contestarea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a deciziilor Consiliului JAI cu privire la impunerea cotelor obligatorii în domeniul migraţiei.

Impunerea obligatorie a cotelor de imigranţi la nivel european reprezintă un grav abuz de putere în care se încalcă deopotrivă principiul suveranităţii naţionale, tratatele internaţionale cu privire la drepturile omului la care suntem şi noi, ca ţară, cosemnatari, cât şi tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

Acceptarea ori respingerea cotelor de imigranţi reprezintă o decizie strategică de politică naţională, decizie care luată în mod europopulist şi servil sub impactul presiunii crizei europene riscă să creeze, în timp, serioase riscuri de securitate naţională, dificultăţi majore de ordin socio-economic şi, în ultimul rând, un şoc de natură identitar-culturală care poate schimba definitiv faţa României şi structura naţiunii noastre.

România are obligaţia de a invoca articolul 78 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, articol potrivit căruia "în cazul în care unul sau mai multe state membre se află într-o situaţie de urgenţă caracterizată de un aflux brusc de resortisanţi din ţări terţe, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta măsuri provizorii, în beneficiul statului sau statelor în cauză, arătând că respectivele măsuri provizorii se referă la diferite forme de asistenţă materială, tehnică, logistică ori umanitară adresate statului afectat de potenţiala criză.

Sub nicio formă România nu poate accepta interpretarea abuzivă a respectivului articol prin care Comisia Europeană legitimează impunerea de cote de imigranţi statelor membre. În condiţiile în care deja se discută despre strategia de integrare în societate a miilor, poate a zecilor de mii de imigranţi din primul val, e limpede că nu ne referim la o măsură provizorie.

În consecinţă, domnule ministru al justiţiei Robert Cazanciuc, domnule prim-ministru Victor Ponta, vă solicit pe această cale ca, în baza articolului 78 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene să porniţi de urgenţă procesul de contestare a acestei decizii la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg.

Cer răspuns în scris şi mai ales răspuns verbal aici, în plenul Camerei Deputaţilor.

Pe lângă aceasta am să enumăr încă alte patru interpelări: una este adresată domnului ministru al administraţiei şi internelor cu privire la preluarea de către primăria Moara Vlăsiei a imobilului Casa Oamenilor de Ştiinţă, altă interpelare se adresează domnului ministru al transporturilor Iulian-Ghiocel Matache şi are ca drept obiect semnalizarea trecerilor de pietoni de pe tronsonul de centură Bucureşti, între Otopeni şi Mogoşoaia şi avizarea unei pasarele pietonale în zona Odăile, altă interpelare se adresează doamnei ministru al mediului Graţiela Gavrilescu şi are drept obiectiv situaţia gropii de gunoi Snagov şi impactul asupra mediului şi proprietăţilor private ale cetăţenilor din zonă, iar încă o interpelare se adresează domnului ministru al transporturilor, având drept obiect o porţiune de drum din zona şoselei de centură, la intersecţia cu intrarea în capitală.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Urmează... domnul Dobre nu e în sală.

Domnul Eparu.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanţelor publice, iar obiectul interpelării: Măsurile pe care le va lua Ministerul Finanţelor Publice pentru persoanele care se consideră discriminate, pentru că nu beneficiază de returnarea taxelor plătite, în condiţiile adoptării Legii amnistiei fiscale din 24.06.2015.

Stimate domnule ministru,

Conform prevederilor legii aprobate de Camera Deputaţilor, for decizional, în 24 iunie 2015 şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 20 iulie 2015, unor contribuabili, persoane juridice sau fizice li s-au anulat o serie de diferenţe de obligaţii fiscale principale, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite ca urmare a deciziilor de impunere emise şi comunicate de ANAF, dar numai pentru cei care nu le-au achitat până la data de 1.07.2015.

În cadrul audienţelor susţinute la cabinetul parlamentar din municipiul Ploieşti, am primit mai multe sesizări aferente unei situaţii speciale. Este vorba despre cei care au primit notificări de la ANAF în anul 2011, cărora li s-a efectuat inspecţia fiscală şi s-a stabilit că pentru perioada 2007 - trimestrul I 2011 aveau obligaţia să achite TVA la drepturile de autor. În urma judecării cu ANAF-ul, au câştigat la fond, dar au pierdut la recurs şi s-a început procedura de executare silită. Chiar dacă au făcut toate demersurile legale pentru împiedicarea executării, în final au plătit sumele datorate. Acum se pune problema unei discriminări între contribuabili, respectiv între cei care au plătit şi cei care nu şi-au onorat aceste obligaţii, deoarece Legea nr.209/2015 îi exclude pe cei care efectuaseră plăţile contribuţiilor respective la data adoptării prezentei legi.

Situaţia este cu atât mai tristă, pentru că sunt cazuri în care ANAF-ul a avut la dispoziţie, an de an, declaraţiile de venit, dar, în loc să impună înregistrarea acestor contribuabili persoane fizice, ca plătitori de TVA la drepturile de autor, le-a restituit sume de bani pe care le-a considerat achitate în plus, motiv pentru care cel puţin plata accesoriilor nu se justifică, organul fiscal având obligaţia impunerii respectării Codului fiscal. Mai mult, aceşti contribuabili nu au putut beneficia nici de prevederile Ordonanţei Guvernului Boc de reducere a datoriilor fiscale, pentru că la data de 31 august 2011 nu aveau finalizat controlul fiscal, activitate de care nu se pot considera responsabili.

Aceşti contribuabili de bună-credinţă se simt o dată în plus discriminaţi, în condiţiile în care Parlamentul României, prin Legea nr. 209/2015, a stabilit că sumele pe care au fost obligaţi să le achite statului, ca TVA la drepturile de autor, au fost eronat stabilite de ANAF, dar, pentru simplul motiv că le-au achitat, nu vor beneficia de prevederile legii, care nu face nicio referire la restituirea lor.

În acelaşi timp, contribuabilii care sunt subiectul art.(3) din legea sus-menţionată şi care nu au achitat aceste sume, au fost exoneraţi de plata lor.

Faţă de cele prezentate, vă solicit, domnule ministru, să-mi prezentaţi strategia Ministerului Finanţelor Publice cu privire la stabilirea unei modalităţi echitabile de despăgubire a celor care au achitat taxe şi accesorii, considerate incorect aplicate prin Legea nr.209/2015, având în vedere declaraţiile dumneavoastră publice, că veţi întreprinde demersurile necesare pentru ca toţi contribuabilii să fie trataţi nediscriminatoriu.

Vă solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Aurelian Mihai.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună seara, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am două interpelări în această seară: una adresată Ministerului Afacerilor Externe - "Proiectul noilor consulate generale"; o interpelare adresată doamnei ministru al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu privire la organizarea defectuoasă a pelerinajului ocazionat de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, la Iaşi; şi două întrebări către CNADNR, una referitoare la o situaţie privind plasa de protecţie de pe Autostrada Soarelui, iar alta, lipsa semnalizării pe strada Valea Măcrişului.

Am să dau citire interpelării cu privire la proiectul noilor consulate generale, pentru că nu voi avea timp de mai mult.

Interpelarea adresată domnului Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe.

Stimate domnule ministru,

În urma interpelărilor depuse, a insistenţei pe toată durata mandatului parlamentar, dar cu siguranţă şi a constatării Ministerului Afacerilor Externe, privind necesitatea înfiinţării de noi consulate, am primit cu bucurie vestea că în sfârşit vom avea noi consulate generale în Stuttgart, Bari, Manchester şi poate Miami.

Cu toate că prezenţa fizică a mai multor misiuni consulare, în mai multe locaţii, în diaspora, ar fi suficientă şi necesară, repet, paşii pe care-i face ministerul pe care-l conduceţi sunt încurajatori pentru sute de mii de români care trăiesc în jurul acestor oraşe, unde vom avea, iată, noi secţii consulare.

Vă întreb, aşadar: care este în acest moment stadiul implementării acestor proiecte şi când estimaţi că vor fi inaugurate noile consulate generale în locaţiile amintite?

Vă solicit răspuns în scris.

Aurelian Mihai, deputat de Europa de Vest, diaspora.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Varga, vă rog.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am să citesc interpelarea adresată ministrului mediului, doamna Graţiela Gavrilescu, obiectul interpelării fiind: Măsurile luate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru prevenirea inundaţiilor.

Stimată doamnă ministru,

România este expusă riscului la inundaţii cu efecte asupra populaţiei şi bunurilor acesteia. Aplicarea măsurilor de prevenire a riscului la inundaţii şi, mai ales, finanţarea lucrărilor de prevenire a inundaţiilor sunt obligatorii pentru orice Guvern, mai ales atunci când avem prin Hotărârea de Guvern nr.846/2010 prevederi clare privind necesitatea alocării a 17 miliarde de euro pentru realizarea lucrărilor de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să răspundeţi la următoarele întrebări:

Care au fost sumele alocate anual pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor prin bugetul de stat şi din alte surse în fiecare din ultimii zece ani?

A doua întrebare: consideraţi că Administraţia Naţională Apele Române dispune de resurse umane instruite să intervină în cazul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii?

A treia întrebare: care este situaţia privind dotările şi stocurile de materiale necesare intervenţiilor în situaţiile de urgenţă generate de inundaţii?

Menţionez că solicit răspunsul dumneavoastră scris şi oral.

Am mai depus interpelări pentru domnul Victor Ponta, prim- ministrul României, referitor la situaţia întocmirii amenajamentelor pastorale pentru gestionarea durabilă a pajiştilor; o interpelare adresată domnului Victor Ponta şi domnului Iulian Matache privind aplicarea Legii nr.265/2008 privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice; şi, de asemenea, încă o interpelare adresată doamnei ministru Graţiela Gavrilescu, referitoare la situaţia gestionării deşeurilor din ambalaje din România.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii, domnul Andrei Dominic Gerea.

Obiectul interpelării: Strategia privind livrarea noilor zăcăminte de gaz din Marea Neagră.

Domnule ministru,

În anul 2010 Compania petrolieră Lukoil a câştigat dreptul de explorare şi exploatare în două perimetre din Marea Neagră, în apele teritoriale ale României. De foarte puţin timp, această companie a făcut public un anunţ potrivit căruia, în urma activităţilor de explorare, au fost descoperite zăcăminte extrem de importante de gaz natural, peste 30 de miliarde de m³.

Compania Lukoil vine cu această ştire după ce, anterior, Compania OMV, partener Gazprom, anunţase în anul 2012 descoperirea şi începerea explorării unor zăcăminte importante tot în apele teritoriale ale României de la Marea Neagră.

După cum foarte bine ştiţi, participaţia statului român în cadrul celor două companii este insignifiantă, decizia asupra managementului acestor zăcăminte rămânând la acţionarii majoritari.

Ştiind că preocuparea dumneavoastră principală o reprezintă atingerea obiectivului independenţei energetice naţionale a României, vă rog, domnule ministru, să precizaţi care vor fi acţiunile Guvernului care să determine companiile sus-amintite să livreze resursele exploatate în apele teritoriale ale României către consumatorii români casnici sau noncasnici. De asemenea, vă rog să precizaţi dacă aţi demarat consultări şi dialoguri cu aceste companii, în sensul în care acestea să se supună regulilor şi obligaţiilor asumate prin contractele de concesiune.

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat UNPR, Florin Gheorghe.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru stenogramă, precizez că astăzi am depus o interpelare şi cinci întrebări.

Am să citesc interpelarea adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, doamnei ministru Graţiela Leocadia Gavrilescu, în privinţa defrişărilor ilegale de pădure.

Doamnă ministru,

După ultimele date prelucrate de ONG-urile care au ca obiectiv de activitate activităţile de protecţia mediului, se pare că România este raiul defrişărilor ilegale de pădure. Astfel, conform unui studiu Greenpeace, numai Compania austriacă Schweighofer a prelucrat anual 4 milioane de arbori tăiaţi din pădurile patriei. Autorităţile se pare că au început să piardă lupta cu interesele marilor operatori în domeniu, astfel încât au început să emită avize în care se precizează că tăierea unui milion de arbori într-un an reprezintă impact zero asupra mediului.

Salutăm înfiinţarea Radarului pădurilor şi interdicţia temporară a exportului de buşteni din România, însă, cu toate acestea, în continuare hectare de pădure dispar sub ochii noştri, ai celor care reprezentăm pe cetăţeni. Aş putea susţine, fără echivoc, faptul că tăierile ilegale de pădure reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale şi că cei care comit aceste crime trebuie pedepsiţi în regim de urgenţă. Pagubele estimate în urma a 20 de ani de tăieri ilegale de pădure depăşesc suma de 5 miliarde de euro.

Aţi declarat recent, doamnă ministru, că aproape 8,8 milioane de m³ de lemn dispar anual din pădurile României, ca urmare a tăierilor ilegale, însă acest număr se pare că nu este direct proporţional cu numărul de dosare penale aflate în instrumentarea autorităţilor, totul limitându-se la statistici, declaraţii de presă şi semnale de alarmă trase, în timp ce companiile străine exploatatoare îşi rotunjesc conturile în dispreţul tuturor românilor care asistă neputincioşi la dispariţia pădurilor şi la apariţia fenomenului de deşertificare accelerată.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

Câte milioane de arbori tăiaţi anual din România prelucrează compania străină amintită în toate punctele sale de lucru din România?

Câte milioane de m³ de lemn au fost tăiaţi ilegal în România din 2012 până în prezent?

Vă rugăm să ne prezentaţi aici o statistică pe fiecare an în parte, cât şi o statistică personalizată pentru următoarele judeţe: Iaşi, Neamţ, Bacău, Prahova, Braşov, Harghita, Covasna, Maramureş, Suceava.

Care sunt rezultatele înregistrate, defalcate pe luni, după implementarea Programului Radarul pădurilor?

Câte dosare penale, având ca obiect tăierile ilegale de păduri, sunt în instrumentarea autorităţilor române, dosare în care ministerul, prin instituţiile subordonate, sau pe care le coordonează, s-au constituit părţi vătămate şi/sau civile?

Ce planuri de măsuri derulează ministerul pe care-l conduceţi pentru limitarea defrişărilor ilegale de păduri şi ce plan derulează ministerul de resort pentru împădurirea urgentă a suprafeţelor defrişate?

Cu respect, Sorin Iacoban, deputat de Iaşi.

Solicit răspuns scris şi oral pentru fiecare punct în parte.

De asemenea, cele cinci întrebări sunt adresate, în ordine: domnului viceprim-ministru Gabriel Oprea, privind incendiile provocate de coşurile de fum necurăţate; domnului ministru al justiţiei, Robert Cazanciuc, privind reincriminarea calomniei; doamnei ministru Gabriela Szabó, de la Ministerul Tineretului şi Sportului, două întrebări privind recunoaşterea mini-fotbalului ca sport şi Jocurile Olimpice de la Rio 2016; şi, în final, o întrebare adresată domnului ministru Bănicioiu, decontarea serviciilor de medicină dentară.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamna deputat Ciofu. Nu e aici.

Vă rog pe dumneavoastră. Aveţi o interpelare? Mă iertaţi, nu ştiu cum vă numiţi.

Da. Doamna Marioara Nistor. Îmi cer scuze. Oboseală...

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am două interpelări.

Voi citi pe prima, adresată ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, domnul Sorin Cîmpeanu.

Obiectul interpelării: Problema violenţei în şcoli.

Stimate domnule ministru,

Fenomenul violenţei în şcoli este unul întâlnit în toate judeţele din ţara noastră. Când vorbim despre acest subiect ne gândim adesea la violenţa dintre elevi, însă, de multe ori, întâlnim şi violenţa profesorilor asupra elevilor, un lucru nu uşor de recunoscut şi acceptat în spaţiul şcolii.

În acest caz, este vorba despre o realitate care se manifestă neţinând cont de mediul urban sau rural, de nivelurile educaţionale. Formele de comportament neadecvat ale profesorilor se referă la agresiunea verbală faţă de elevi, la agresiunea nonverbală, dar problema cea mai gravă o ridică prezenţa violenţei fizice în şcoli.

În România anului 2015, prezenţa acestor manifestări fizice în clasă este gravă, condamnabilă şi încalcă orice fel de principiu de educaţie şi drept al elevilor. Recent, doi profesori de educaţie fizică şi sport din judeţul Brăila sunt cercetaţi penal pentru purtare abuzivă, după ce ar fi bătut doi elevi.

Domnule ministru,

În declaraţiile politice susţinute de la tribuna Parlamentului, am ridicat problema asigurării pazei în şcoli şi a supravegherii video, în aşa fel încât aceste lucruri să fie reduse sau chiar eliminate.

Asigurându-vă de toată consideraţia, aş dori să ştiu care sunt strategiile de prevenire şi combatere a violenţei în şcoală. De asemenea, domnule ministru, vă solicit să-mi comunicaţi dacă aveţi în vedere introducerea supravegherii video în toate şcolile din România.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Marioara Nistor, deputat, Colegiul nr. 9 Brăila.

A doua interpelare se intitulează "Problema digurilor din Brăila, afectate de creşterea exponenţială a numărului bursucilor, care pune în pericol gospodăriile şi vieţile oamenilor".

Interpelarea este adresată doamnei ministru al mediului, apelor şi pădurilor, doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nu mai e nimeni, da?

Vă rog, domnule deputat Tararache.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt două interpelări. O să prezint una dintre ele, interpelarea adresată ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, de către Mihai Tararache, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.14 Constanţa.

Tema este: Situaţia manualelor şcolare ale elevilor din clasa a III-a.

Domnule ministru,

După cum bine ştiţi, acordarea manualelor şcolare este o măsură ce asigură materialele necesare ale elevilor pentru buna desfăşurare a actului educaţional. În România, elevii primesc manuale şcolare gratuite, conform Legii nr. 1/2011, art.69 alin.(4).

Din nefericire, la începutul acestui an, elevii din clasa a III-a din Constanţa au fost puşi în faţa situaţiei în care nu au primit manualele şcolare din partea unităţilor de învăţământ. Cadrele didactice au ajuns în numeroase cazuri să solicite părinţilor acestor elevi să achiziţioneze materiale didactice auxiliare pentru buna desfăşurare a orelor de curs.

Cum e cu educaţia gratuită, domnule ministru? Aş vrea să ne răspundeţi la această întrebare.

Înainte de începerea anului şcolar, dumneavoastră aţi declarat, chiar la o emisiune televizată, faptul că aceşti elevi vor avea manualele şcolare pe bancă la începutul anului şcolar, fapt ce în realitate nu s-a întâmplat.

De aceea, domnule ministru, vă întreb:

Care au fost acele probleme ce au împiedicat achiziţionarea şi distribuirea manualelor şcolare?

Dacă aţi căutat soluţii pentru această situaţie?

Dacă da, ce soluţii aţi identificat şi când le veţi aplica, pentru că deja vorbim de faptul că începutul anului şcolar a trecut de mult?

Şi, care este termenul pe care-l prevedeţi pentru ca aceste materiale să ajungă pe băncile elevilor?

Solicit răspuns scris în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.00